O pastramă la tigaie de stă mâța-n coadă, la o noua bombiță delicioasă, în Băneasa. Om Hani specialități libaneze, în nordul Bucureștiului

E 2026 și mă enervează vorbitul la telefon, așa că răspund doar când e ceva scurt și important.
– Alo, da. Hai zi repede, că am treabă.
– Bă, vezi că și-a deschis libanezul o nouă locație unde are și grătar. Mori!
– Mâine la unu’ suntem acolo! închei eu conversația de 15 secunde.

Am o rețea bine dezvoltată de turnători gastronomici, un fel de „Doi și un sfert” cu informatori pasionați de mâncare răspândiți ca miceliul de ciupercă prin toate cotloanele Bucureștiului.

Așa mi-a ajuns la urechi noua bombiță cu gusturi libaneze și marca Om Hani. Atenție! Despre prima locație Om Hani am scris în 2023, chiar aici și a fost foarte bine primită descoperirea.

Acum, Said, s-a gândit să deschidă un loc în care să-și pună în valoare și valențele de live cooking. Pentru asta, a amenajat în cartierul Băneasa (lângă casă) un loc extrem de mic, în care are doar un grătar cu lemne, un arzător cu o tigaie tip wok și un galantar plin de cărnuri alese pe sprânceană chiar de el.

Desigur, lângă cărnet are și chestiile lui consacrate: humus, moutabal, falafel, labneh, tabouleh și așa mai departe. Cât despre bucătar, povestește cu pasiune despre țăranul de la care cumpără pastrama de berbecuț originală, despre planurile sale de a deschide o mică pensiune la Băile Olănești și câte-n lună și-n stele.

Această nouă locație este deschisă de nici măcar o lună pe strada Dobrogeanu Gherea nr.122 și ca să ajungi la ea trebuie să intri pe google maps și scrii fix așa: om hani specialități libaneze dobrogeanu gherea 122.

Interior – Exterior

Nu te aștepta la cine știe ce. Abia ai loc să te învârți înăuntru. Said a pus o singură masă la interior pentru că majoritatea mușteriilor vin, iau comanda și pleacă în treaba lor. Said se mișcă cu viteza luminii și timpii de așteptare sunt mici, dar depinde și câți oameni mai ai în fața ta. E one man show.

Locul în sine e curat, aranjat cam alandala, însă funcțional. Se plătește mai mult cash, meniul e azvârlit pe perete sub formă de foi A4 lipite cu scotch și…și cam atât.

Meniu Om Hani Dobrogeanu Gherea

Vită, pastramă de berbecuț, shaorma de berbecuț, frigărui de pui, Said le are pe toate și ți le face cum vrea mușchiul tău. Talentul adevărat e când îl lași pe el să-și facă magia, să aleagă cum ți le prepară: la tigaie sau la grătar sau sub formă de sandviș. Desigur, poți opta pentru varianta cea mai populară: sandviș cu..ce vrei tu: sujuk, kafta, kebbeh, pui, orice.

Te-ai aștepta să fie ieftin. Ei bine, nu e. Asta și pentru că Said ține la calitatea cărnii și materiei prime. Între noi fie vorba, n-a fost niciodată ieftin, dar asta nu i-a împiedicat pe oameni să facă mereu coadă la ora prânzului (în prima sa locație). Meniul îl vezi mai jos. Eu mai adaug ceva: o porție individuală este în jur de 75 de lei și primești, pe lângă carnea friptă, salată, cremă de usturoi, hummus și murături.

Noi am mers pe varianta de platou combinat pentru doi inși (150 lei). Nu există delivery, deci ia-ți gândul. Om Hani e genul de loc pentru care trebuie să faci efort ca să-l deguști. Ține doar de tine.

Am mâncat pentru tine la Om Hani – Dobrogeanu Gherea nr. 122

Pastramă de berbecuț și shaworma de oaie la tigaie cu hummus, pastă de usturoi, salată și murături | 150 lei

M-a fascinat povestea lui Said despre sursa sa de pastramă de oaie, așa că l-am lăsat să-și facă magia.
– Lasă-mă pe mine să-ți fac ce știu eu, mi-a zis.
Am ridicat mâinile ca la un jaf:
– Bine, Said! Tu știi.

Este un platou complet și foarte generos pentru doi băieți vânjoși cu carte de muncă. Înainte de a trage totul la tigaie cu niște ardei și condimente doar de el știute, Said ne-a dat să gustăm pastrama de berbecuț: fragedă, gustoasă, plină de aromă chiar și așa în stare semi-crudă.

Cinci minute mai târziu, ne-am trezit în față cu un festin pe bază de mușchi de oaie și pastramă de berbecuț, cu garnitură de hummus, pastă de usturoi, salată și murături. Niște lipii încălzite rapid pe grătar au întregit tabloul. Colegul meu a avut dreptate. Mănânci și mori, de plăcere.

La prima vedere, pastrama și crema de usturoi par să fie vedetele farfuriei. Dacă-ți place carnea de oaie gustoasă, cu gust adevărat, fără zgârciuri, fără să fie ocnă, echilibrată în gust, aici e de tine. Dar există ceva și mai gustos în farfuria asta: sosul sau mai bine zis untura scursă din slăninuța de berbecuț amestecată cu condimentele lui Said.

Dumicatul perfect e așa: rupi puțină lipie caldă, o înmoi în untura aromată din farfurie, prinzi o bucățică de pastramă și o treci generos prin crema de usturoi. 10/10 fără nicio ezitare.

Apoi, ca să-mi fac o idee mai clară, am cerut și niște frigărui de pui la grătar. Perfect gătite, gustoase, unse cu turmeric și condimente. N-am ce comenta la ele, dar după ce am simțit în prima parte, săracul pui n-avea cu ce să impresioneze. Altminteri, gustos, fraged, bun.

La capitolul udătură, Said a scos niște ayran de la Brașov, de la Prodlacta, despre care chiar el zice că-i cam dulce și ni l-a dres cu niște lămâie și puțină sare. Și cum m-am lăsat pe mâna lui, am dat pe gât ayranul întocmai după spusele lui Said.

O lecție de viață. Bani mai mulți? Pentru ce? Să-i iau cu mine pe lumea ailaltă?

În timp ce balotam amândoi fără să ridicăm capul din farfurie, colegul meu îl întreabă:

– Auzi, Saide, dar nu vrei și tu să-ți deschizi un restaurant mai mare, să faci mai mulți bani?
– Ce înseamnă mai mulți bani? Pentru ce? La ce-mi trebe, să-i iau cu mine pe lumea ailaltă? Nici vorba! Sunt fericit așa, câștig ok. Soția e la celălalt magazin, face preparate românești, e mai mult decât suficient.

Suficient. Un cuvânt pe care nu l-am mai auzit rostit cu atâta seninătate de foarte mult timp.

Desertul din partea casei

Libanezul meu mai are puțin și e în stare să-mi arate și cum a dat bobul pe pereți la renovare. Cu sau fără reclamă, Said e același: o locomotivă care trage de dimineața până seara, îndrăgostită de meserie. Omul va fi acolo zi de zi, indiferent ce scriu eu la gazetă.

Mă rog, la final, Said a scos o tavă mare cu un desert nou și m-a pus să ghicesc din ce e făcut. Am recunoscut doar fisticul și cam atât. Desertul are textură de maglavais din brânză dulce uitat puțin la congelator apoi pudrat cu fistic pe deasupra. În realitate, e din orez măcinat cu fistic și cremă de mure. Nu e genul meu de desert. Mi-a plăcut că nu era prea dulce și cam atât. Un 6/10 cinstit de la mine.

Menționez că pentru cele două frigărui de pui, ayran și desert Said nu mi-a luat bani. Am zis bogdaproste, ce să fac?

Total Om Hani Dobrogeanu Gherea: 150 de lei

O să mai mănânc aici: Da.

Să ne fie de bine. Am mâncat și azi pentru tine.