ESENTIAL

O nouă organizare a Capitalei: al şaptelea Sector, în Centru. Oprescu se opune. VEZI NOUA HARTĂ

„Problemele centrului Capitalei sunt diferite de cele din restul oraşului şi trebuie gestionate diferit, iar actualele sectoare sunt cam mari”, spune arhitectul-şef al Capitalei, Gheorghe Pătraşcu. Soluţiile la aceste probleme au venit în urma Auditului Dezvoltării Urbane în Bucureşti 1990-2010. Mai exact, arhitecţii propun o nouă hartă a Bucureştiului care ar permite o mai bună gestionare a oraşului din punct de vedere urbanistic.

Primarul general al Municipiului Bucureşti, Sorin Oprescu, a declarat însă miercuri că nu este de acord cu acest proiect,  deoarece Bucureştiul trebuie gestionat în mod unitar, iar până şi împărţirea în şase sectoare este exagerată.

Un nou sector, în centrul Capitalei, administrat de primarul general

Potrivit arhitecţilor, actuala împărţire a centrului Capitalei în cele şase sectoare dăunează oraşului. Problemele specifice acestei zone ar trebui administrate de un singur primar În această situaţie se propune înfiinţarea unui nou sector – al 7-lea – care să cuprindă acea zonă a Capitalei cuprinsă în inelul central de circulaţie. Mai exact, o suprafaţă de 33 kilometri pătraţi, cuprinsă în interiorul zonei delimitate în general de Bd. Iancu de Hunedoara, Șoseaua Ștefan cel Mare, Șos. Mihai Bravu, Calea Văcăreştilor, Str. Niţu Vasile, Str, Izvorul Rece, Str. Grigore Vodă, Str. Progresului, Bd. Geniului, Șoseaua Grozăveşti, Pasaj Basarab, Nicolae Titulescu până la Iancu de Hunedoara.

Cel de-al şaptelea sector ar urma să fie administrat de primarul general al Capitalei şi de Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Autorii studiului susţin că separarea zonei centrale de celelalte sectoare este necesară în condiţiile în care există „o nevoie stringentă de abordare a problemelor specifice ale centrului, care la ora aceasta nu sunt considerate nici la nivelul PMB (n.r. Primăria Municipiiului Bucureşti), nici la cel al sectoarelor”.

Mai mult, în ultimii zece ani, investiţiile realizate de primării s-au concentrat asupra cartierelor, unde locuiesc majoritatea alegătorilor, centrul beneficiind de un număr limitat de investiţii la nivel local. Iar în condiţiile în care nu există o colaborare reală între sectoare, centrul Capitalei nu a putut beneficia de proiecte concentrate de măsuri şi investiţii.

Împărţirea în districte a Capitalei

Autorii Auditului Dezvoltării Urbane a Municipiului Bucureşti susţin că pe viitor ar fi oportună pentru oraş completarea teritoriului administrativ al Capitalei cu „părţile din lacurile Colentina, din Lacul Dâmboviţa şi din râul Dâmboviţa, care în momentul actual sunt pe teritoriul judeţului Ilfov.” În acest fel, suprafaţa Bucureştiului ar creşte de la 238 kilometri pătraţi la 243 kmp.

Tot ca recomandare, pe termen lung, ar putea fi luată în considerare şi realizarea unor districte administrative mai mici ca suprafaţă şi populaţie „care să aibă rolul de a asigura o legătură mai strânsă, mai directă şi mai transparentă cu comunitatea”.

Bucureştiul absoarbe zece oraşe şi comune

Capitala are nevoie şi de noi graniţe, spun arhitecţii. „Tot ce e interiorul căii ferate şi a şoselei de centură ar trebui să facă parte din Bucureşti”, susţine arhitectul-şef. Mai exact, este vorba de teritorii aflate astăzi integral sau parţial în Otopeni, Voluntari, Pantelimon, Popeşti-Leordeni, Bragadiru, Măgurele, Dobroeşti, Glina, Jilava şi Chiajna. Noile suprafeţe ar putea fi integrate în teritoriul Capitalei tot sub forma unor sectoare.

Până acum, 77% din populaţia oraşului Voluntari s-a declarat de acord cu preluarea oraşului în limitele administrativ-teritoriale ale Capitalei. „Avându-se în vedere strânsa dependenţă funcţională de Municipiul Bucureşti, realităţile socio-demografice, economice, economice, de circulaţie şi istorice, precum şi avantajele financiare stabilite de Legea 106/2010, se recomandă consultarea Consiliului General al Municipiului Bucureşti , a Consiliilor Locale ale oraşelor şi comunelor şi ulterior, dacă este cazul, a populaţiei”, se precizează în Auditul Dezvoltării Urbane a Capitalei 1990-2010.

Tot prin referendum local, vor trebui consultaţi şi bucureştenii, cu privire la absorbirea oraşelor şi comunelor care au solicitat să fie preluate de Capitală. Iar dacă există acord în acest sens, proiectul de lege privind modificarea structurii administrativ-teritoriale a Capitalei va fi înaintat către Ministerul Administraţiei şi Internelor.

Creşte încrederea populaţiei în modul de dezvoltare al oraşului

Modul în care s-a dezvoltat Bucureştiul în ultimii 20 de ani, în multe cazuri cu nerespectarea legii şi a regulamentelor de urbanism, a atras critici aspre din partea bucureştenilor şi a societăţii civile. Cazuri, precum retrocedarea parcului Bordei sau a parcului de la Policlinica Titan, intrarea în posesia unor clădiri fără acte de proprietate (ex. str. Domniţa Ruxandra), supralicitarea cheltuielilor pentru spaţii verzi sau pentru amenajarea spaţiilor publice (ex. Ceasurile de aur) sau lucrările de asfaltare ce durează ani de zile şi sunt refăcute imediat după închiderea şantierului (cazul Giuleşti), au creat o imagine negativă autorităţilor locale şi centrale.

Criticile aduse Primăriei Capitalei au fost generate în principal de ineficienţa şi birocratizarea excesivă a actelor administrative, dar şi de neglijarea unor proiecte de reabilitare a infrastructurii sau a unor clădiri de patrimoniu. Ministerul Culturii şi Cultelor a devenit, de asemenea, ţinta criticilor, ca urmare a lejerităţii cu care a acordat avize de construcţie sau de reabilitare ce au grăbit degradarea unor imobile de patrimoniu.

Cât priveşte opiniile bucureştenilor referitoare la dezvoltarea Capitalei, studiul arată o tendinţă pozitivă, mai ales în ultimul an. Astfel, s-a constatat o creştere a nivelului general de satisfacţie cu 9%, de la 22% din populaţie care considera în 2010 că direcţia este bună la 33% în 2011.

Auditul Dezvoltării Urbane în Bucureşti 1990-2010 a fost realizat la cererea Primăriei Capitalei de Asociaţia pentru Tranziţia Urbană şi Quattro Design SRL. Documentul va fi dezbătut miercuri de Comisia Tehnică de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului din cadrul Primăriei Capitalei.


Recomandarile noastre


Parteneri

Back to top button