Această minune de pajiște care a răsărit și înflorit pe malul Dâmboviței, în apropiere de Parcul Văcărești, ar putea fi numită „Experimentul Verde” din București, orașul european (capitală de țară!) cu cel mai puțin spațiu verde pe cap de locuitor.
Am descoperit-o pe pagina de Facebook Parcul Natural Văcărești, care descrie foarte convingător proiectul și potențialul e care îl au abordările simple:
Cu puțină grijă și ceva răbdare, terenurile lăsate de izbeliște în orașe pot să devină pajiști cu flori! La jumătatea lunii martie, am amenajat un astfel de spațiu gri (cu vagi urme verz), aflat la mică distanță de Parcul Natural Văcărești. Puțin câte puțin, zona s-a înverzit și, de câteva săptămâni, s-a umplut de flori galbene și albastre. În viitorul nu foarte îndepărtat, paleta de culori va fi încă și mai bogată!
Florile care au umplut peticul de pământ până acum gri sunt, așa cum le-ar spune bunica, „flori nemuritoare”:
Sunt specii perene, de care se bucură fluturii, bondarii, albinele solitare și alte specii polenizatoare. Dar și oamenii care ies la plimbare pe Cheiul Dâmboviței. În plus, un astfel de spațiu reține particule poluante și produce oxigen.
Amenajarea acestei pajiști experimentale de pe malul Dâmboviței a fost făcută împreună cu Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București, în cadrul proiectului “Traversăm prin verde”, finațat prin Platforma de mediu pentru București, inițiată de Fundația Comunitară București și ING Bank.
Datele, rapoartele, experiențele noastre cotidiene ne spun același lucru: starea mediului din București a atins deja nivelul de urgență.
Un raport de anul trecut al Platformei de Mediu, pe care îl puteți citi integral AICI, spune așa:
Problemele sunt atât de complexe încât nicio autoritate publică, organizație sau companie nu poate spera să obțină un impact semnificativ de una singură, oricât ar fi de puternică, inovatoare sau bine intenționată. Soluții există, însă rădăcina răului este sistemică, iar soluțiile trebuie să fie adecvate. E nevoie de o acțiune concertată și strategică la nivelul Bucureștiului, la care să participe cât mai mulți actori interesați și cu responsabilități pentru rezolvarea problemelor de mediu ale Capitalei, din administrația publică, din societatea civilă și din companii.
În același document publicat de Plaftorma de Mediu, concluziile analizei arată astfel:
🌱 Bucureștiul are mai multă biodiversitate decât ne imaginăm. Natura este prezentă în cele mai diverse moduri și în cele mai neobișnuite locuri din oraș, de la specii autohtone de animale și plante la unele exotice. Acestea învață să trăiască împreună în feluri noi.
🌱 Orașul are nevoie de un management unitar al spațiilor verzi și al celor acvatice. În prezent, gestionarea spațiilor verzi e divizată între Primăria Generală a Municipiului București prin Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement sau recent înființata Administrație a Parcului Natural Văcărești și primăriile de sector prin Administrațiile Domeniului Public, iar cimitirele sunt administrate de Administrația Cimitirelor sau de către diferite culte religioase. Soluțiile bazate pe natură trebuie încurajate și folosite și în spațiile publice, nu doar private, cum se întâmplă acum. E vorba de pereți verzi, acoperișuri verzi, grădini cu plante pentru consum, zone permeabile, zone de stocare a apei pluviale. I
🌱 nteresul pentru agricultura urbană și dezvoltarea unor zone experimentale pentru practicarea acesteia trebuie încurajat. Grădinile blocurilor trebuie refăcute, inclusiv prin participarea locatarilor. Acestea însumează suprafețe importante de spațiu verde, însă sunt adesea abandonate sau insuficient exploatate.
🌱 Accesibilitatea spațiilor verzi trebuie să crească. Depărtarea de un spațiu de relaxare e o problemă mare în special pentru cei care locuiesc în noile complexuri rezidențiale, aflate de obicei la marginea orașului.
Îți recomandăm să citești și: