Într-o seară înghețată de ianuarie 2014, Daniel Balint, pictor restaurator, a descoperit într-o pubelă plină cu moloz și resturi de mobilă de pe strada Batiște din București, câteva file foșnitoare, ce păreau a fi planșe de arhitectură. Profund uimit, știind că bena va fi ridicată a doua zi, pictorul a scotocit toată noaptea în gunoi, a sortat febril desenele și a scos la iveală o veritabilă comoară: arhiva personală a arh. Haim Goldstein alias Horia Maicu (1905-1975).
Portofoliul arhitectului conținea sute de planșe de arhitectură realizate pe hârtie de calc, înfătișând lucrările sale din București și Constanța, fotografii inedite din timpul lucrărilor la Casa Scânteii, ba chiar și poze de la nunta sa. Toată viața unui mare arhitect, la tomberon.
Salvate prin bunăvoința destinului, planșele proiectelor constănțene au fost publicate la începutul lunii mai, 2023, în volumul “Goldstein Maicu, Vilele Moderne. Constanța 1931-1940”. Cartea inventariază lucrările arhitectului despre care astăzi prea puțini mai au informații și este aur curat pentru oricine iubește sau vrea să descopere Constanța interbelică. Istoria unei recuperări spectaculoase, interviu cu arh. Dorothee Hasnaș, coordonatorul volumului-document de arhitectură.
În anul 1940, Haim Goldstein, licențiat în arhitectură și inginerie în Italia, întorcea pentru totdeauna spatele lucrărilor sale din Constanța, nu mai puțin de 100 de imobile, multe dintre ele blockhaus-uri, proiectate în numai aproape 10 ani. Ani în care Haim Goldstein a schimbat înfățișarea orașului de la marginea Imperiului Otoman cu vilele sale moderniste, realizate într-o bogăție de stiluri de arhitectură, de la maur-mediteranean, art deco modernist și clădiri cu forme care seamănă cu navele urcate pe uscat.
Despre Blocul Florentin din București, cu al său colț inspirat de arh. Haim Goldstein-Vila Nedelcu-Smirneos din Constanța, citește mai jos
Până în anul morții sale, 1975, arh. Haim Goldstein nu a mai vorbit niciodată, nici măcar cu cei mai apropiați prieteni sau colaboratori, despre impresionantele sale imobile proiectate la malul marii în stil modernist sau pachebot (știți acele clădiri cu design nautic și ferestre-hublou, cu terase asemănătoare unor punți de vapor).
Marcat de introducerea legilor antievreiești (1934-1940) în România, Haim Goldstein pleacă la București și își schimbă numele în Horia Maicu. După război, arhitectul burgheziei constănțene ajunge să facă o carieră spectaculoasă în slujba regimului popular.
Mai jos, interviu cu elevul său, arh. Romeo Belea:
Arh. Horia Maicu (Haim Goldstein) a participat la proiectarea Combinatului “Casa Scânteii” (1953-1959), a fost director la Institutul de Proiectare a Construcțiilor și arhitect-șef al Bucureștiului între anii 1958-1969.
A coordonat proiectele pentru Sala Palatului și Teatrul Național și a fost profesor la Institutul de Arhitectură Ion Mincu începând cu anul 1950. Printre lucrările sale de referință din București se numără și Panteonul Eroilor Clasei Muncitoare (1963) din Parcul Carol.
Arhiva din tomberon, descoperită la doi pași de blocul de pe strada Batiște, imobil proiectat de domnia sa, a fost cumpărată de Ordinul Arhitecților din România-Filiala București în cadrul programului Anualei de Arhitectură, unde și fost expusă, iar acum este publică.
Planșele proiectelor din Constanța au devenit punct de plecare pentru volumul remarcabil, “Goldstein Maicu, Vilele Moderne. Constanța 1931-1940”, Editura Universitară “Ion Mincu”, București 2022, proiect susținut de OAR din timbrul de arhitectură.
B365.ro: Sunteți coordonatorul acestui volum care face lumină asupra perioadei constănțene a arh. Goldstein/Maicu. Cum s-a format echipa? Cartea este semnată arh. Andreea Cel Mare, arh. Mihaela Criticos, arh. Radu Cornescu și de istoricul Ciprian Plăiașu.
Arh. Dorothee Hasnaș: Cartea a fost gândită să funcționeze ca un ghid pentru publicul larg, nu este neapărat o lucrare de cercetare dedicată strict arhitecților. Publicul larg o să afle cum era Constanța lui Goldstein în anii ’30 , dar și înainte, după primul război mondial, când în oraș izbucnește un adevărat boom imobiliar care aduce o lume nouă, o aerogară și industriași de diverse etnii. O să afle cum s-a dezvoltat orașul și cum a ajuns Haim Goldstein să construiască atât de mult într-o perioada atât de scurtă. În numai zece ani, arhitectul a participat la construcția a peste 100 de imobile în Constanța, deci avea cam 10 șantiere pe an, ceea ce este o realizare impunătoare.
Arh. Dorothee Hasnaș: Lumea poate să afle cine erau comanditarii imobilelor semnate de Goldstein. Calambotos, Askitopoulos, Hurmuziadi (greci), Russo, Solaris, Dalla, Biciola și Cochino (italieni), Goldfeld și Heilpern (evrei), Nedelcu și Tattu (probabil români) se numărau printre ei. Toate detaliile sunt cuprinse în capitolul 6, Constanța Cosmopolită. Supracoperta volumului este o hartă cu un index al clădirilor și poți să-ți faci singur traseul, să faci un tur. Oamenii pot să vadă la adrese exacte ce a mai rămas din aceste case, care altfel nu ar putea să fie studiate.
Imobilele, fiind construite în stil modernist, au detalii simple și subtile, iar dacă nu știi de existența lor, le poți efectiv trece cu vederea. Cele mai interesante clădiri se află în Peninsulă, pe bulevardul Ferdinand, pe b-dul Tomis si pe b-dul Mamaia. Vezi casele acestea și la drumul de întoarcere poți să citești detalii despre ele în capitolul Vocabularul Goldstein. Iar dacă ești proprietarul unui apartament sau imobil Goldstein poți să afli mai multe despre cum poți renova, în așa fel încât să nu devalorizezi clădirea, pierzând toate detaliile care contează. Din planșele de arhitectură afli importanța proiectelor Goldstein, cum să le citești, și primești un mic ghid de bune practici.
B365.ro: Capitolul dedicat restaurării clădirilor este un fel de ghid 112 pentru patrimoniul Constanței?
Arh. Dorothee Hasnaș: Ideea nu este să tragi semnale de alarma pentru ceva, ci să descoperi si conservi ce există. Mi se pare că principalul mod prin care putem păzi patrimoniul este să informăm lumea despre valoarea lui, să ajutăm oamenii să vadă detaliile caselor. Patrimoniul, ca noțiune, rămâne un termen abstract dacă nu-l cunoști. OAR-B a cumpărat Arhiva de la pictorul restaurator care a găsit-o în pubelă. Acum, arhiva este conservată, păstrată în condiții optime și este accesibilă marelui public.
B365.ro: De ce au golit apartamentul în care a locuit arhitectul Goldstein/Maicu și au aruncat tot ce era în casa lui? Cine erau?
Arh. Dorothee Hasnaș: Horia Maicu locuia în blocul de pe strada Batiște împreună cu Sultana, soția sa, și cu fiica, Ada. Nu știu cine sunt cei care au cumpărat apartamentul și au aruncat arhiva. În mod cert nu au realizat valoarea ei. Oricum, mai multe arhive au ajuns la tomberon, cum este și cea a arhitectului Tiberiu Niga.
În România nu există cultul conservării arhivelor. Arhiva Goldstein conține și multe fotografii cu Casa Scânteii în plină construcție, dar și schițele din anii ’30 din Constanța despre care nu a mai vorbit niciodată după ce și-a schimbat numele. Arhitectul Romeo Belea, elevul său, spunea la un moment dat că a mers cu Hoaria Maicu la Constanța, au trecut pe lângă o casă și a exclamat: Ce frumos este desenată fațada! Iar arh. Maicu s-a uitat lung și nu a spus nimic, deși era realizarea sa. Am descoperit în Arhivă propuneri de soluții pentru mausoleul din Parcul Carol, dar și propuneri pentru Piața Victoriei. Una dintre ele presupunea și demolarea Muzeului Antipa – pentru simetria pieței.
B365.ro: Cum a făcut Haim Goldstein trecerea de la arhitectul burghez, art deco modernist, mediteranean din Constanța la arhitectul Horia Maicu, creator de arhitectură socialistă în București? Parcă este o prăpastie între cei doi.
Arh. Dorothee Hasnaș: Da și nu, și aceasta se vede mai ales în Arhivă. Horia Maicu are perspective pentru Casa Scânteii în care găsim o arhitectură monumentală. Monumentalismul pe care l-a trăit când era la studii în Roma mussoliniană se regăsește în Casa Scânteii sau la Sala Palatului. În fond, este vorba de arhitectură a puterii, iar spațiile și limbajul formelor merg în paralel, nu vorbim de un clivaj.
B365.ro: Haim Goldstein a proiectat și case de vacanță?
Arh. Dorothee Hasnaș: Aici este ceva foarte interesant. Proiectele sale din Arhivă le-am regăsit și în Mamaia, Techirghiol, Eforie, Palazu Mare și probabil Silistra. Cartea inventariază proiectele pe care le-a realizat, dar și cele care au rămas pe hârtie sau casele de vilegiatură. Vilele Zeană și Balian din Carmen Sylva (Eforie Sud) sunt case de vacanță, îți dai repede seama de acest fapt deoarece camerele dau direct în plajă. Haim Goldstein a proiectat și Vila Mar Nero de la Mamaia, proprietatea domnilor Goldfeld și Sternberg, actualul sediu al Poliției din Mamaia. Clădirea, azi total de nerecunoscut, era una dintre cele mai frumoase case din Mamaia. A fost desfigurată la modul propriu.
B365.ro: Câte clădiri din cele 100 au supraviețuit timpului și diverșilor proprietari?
Arh. Dorothee Hasnaș: Destul de multe, unele au fost mai vitregite de soartă, altele mai puțin. Eu aș recomanda cititorilor cărții turul clădirilor, cu totul. În Peninsulă descoperim imobile spectaculoase și mai bine întreținute decât altele. Unele au fost desfigurate complet, adică nu mai ai cum să știi că acolo a fost un Goldstein, nici dacă te uiți cu lupa la ele; altele mai pot fi recunoscute. De ce era nevoie de această carte-ghid? Ca să devină cunoscut patrimoniul Goldstein, care ne este atât de la îndemână. Fiind vorba de detalii moderniste, adică de proporții fine și detalii puține, acestea sunt mult mai ușor de desfigurat prin intervenții contemporane. Cartea le semnalează la adresele corecte. Principalul rol al volumului este că, pe de-o parte te îndeamnă să mergi și să descoperi singur povestea orașului și a caselor Goldstein, pe de altă parte îți oferă o ordine. Prof. dr. arh. Mihaela Criticos pune ordine în stilurile practicate de Goldstein, în capitolul Modernitate și Modernism în arhitectură interbelică românească, iar dl. arh. Radu Cornescu te ajută să descifrezi Vocabularul Goldstein, domnia sa prezentând detaliile ornamentale rămase și intervențiile nefaste.
B365.ro: Sunteți coordonatorul volumului. Ce a presupus aceasta, a fost complicat să coordonați 3 arhitecți și un istoric?
Arh. Dorothee Hasnaș: Asta este o întrebare interesantă pentru că a apărut discuția despre cum a fost posibil să coordonez oameni cu doctorat? Păi, coordonatorul de proiect, în fond, nu coordonează cercetarea arhitecților, ci vine cu ideea, construiește un cadru și obține finanțarea pentru proiect și îl duce la bun sfârșit. Mi-a făcut mare plăcere să adun o echipă în care toți participanții sunt cei mai buni pe subiectul respectiv. Dr. arh. Mihaela Criticos și-a adus contribuția la teoria și istoria arhitecturii, arh. Radu Cornescu este constănțean și expert în tot ceea ce privește patrimoniul orașului, Ciprian Plăiașu este istoric și a venit cu informații pentru istoria Constanței. Dr. arh. Andreea Cel Mare are un doctorat în construcții prefabricate din beton din perioada interbelică și este specializată în fotografia arhitecturii moderniste. Iar Carla Duschka de la Atelierul de Grafică ne-a construit un layout curat si elegant, potrivit subiectului modernist– o placere. Ambele o să ne ajute acum să realizăm cartea “Feroneria caselor interbelice din București”, volum aflat în lucru. Cred că merită să lucrezi cu cei mai buni profesioniști din domeniul lor, ai numai de învățat de la ei. Coordonarea pleacă de la o idee, nu te bagi peste oameni să le zici cum să facă, ci aduni totul, sortezi și duci proiectul la bun sfârșit.
B365.ro: Ce semnifică acele gângănii, acele artropode de pe ușile clădirilor proiectate de Haim Goldstein? Care este explicația lor?
Arh. Dorothee Hasnaș: Par a fi o particularitate a stilului Goldstein. Aproape toate casele Goldstein din Constanța au pe uși diverse andropode, insecte și păianjeni. Ne-am întrebat ce înseamnă, am încercat să aflăm dacă ele există și la alte case, făcute de alți arhirecți, dacă a fost un meșter special care le-a făcut. Nu știm nimic, asta rămâne de cercetat în continuare, este un mare mister. Toate casele lui au simbolurile acestea pe uși. Acum vrem să facem lansarea volumului și la Constanța cu ajutorul OAR-Filiala Dobrogea, să ajungă cartea și la Primărie și la proprietari și la constănțeni. Ar trebui să fie un proiect turistic de recuperare a importanței patrimoniului Goldstein pentru Constanța.
Incredibila carte-ghid pentru Constanța construită de Haim Goldstein va fi in librarii începând cu 10 mai.