Clădirea în care au locuit și au creat Frederic și Cecilia Cuțescu-Storck este atât de frumoasă, în exterior și în interior, încât nu știi la ce să te uiți mai întâi. Concentrarea de frumos te copleșește, ochii nu știu la ce să se oprească. Fresce inspirate de Paul Gaugain, tavane pictate cu frunze și păsări, ca-n Rai, sculpturi, tablouri, nuduri încântătoare, un templu al artelor decorative deschis în Noaptea Muzeelor. Muzeul de Artă Decorativă se află aproape de Piața Victoriei din București, pe strada Vasile Alecsandri, nr 16, și o să vă aducă multă bucurie.
Cecilia Cuțescu-Storck a fost prima femeie profesor de arte plastice din Europa, Doamna artelor decorative care ne-a lăsat moștenire una dintre cele mai frumoase case din București. Cecilia Cuțescu-Storck a predat pictura la Școala de Belle-Arte din București până în anul 1947. A creat picturi murale decorative de mari dimensiuni și a înființat Grupul celor Trei Doamne sau Asociația Femeilor Pictore și Sculptore din România, din care mai făceau parte alte două alte mari artiste, Olga Greceanu și Nina Arbore.
În ultimii ani din viață, Cecilia Cuțescu-Storck s-a ocupat de funcționarea muzeului deschis în propria sa casă, locul în care sunt celebrate artele decorative. Clădirea, monument de arhitectură în stil neogotic anglo-normand, a fost ridicată de cei doi artiști între anii 1911-1913, după un proiect semnat de arhitectul Alexandru Clavel. Pe arcada de deasupra intrării stă inscripționat crezul artistei: “Să muncești, să muncești, iar să muncești”.
Frederic Storck a fost fiul lui Karl Storck, sculptor german stabilit în București în anul 1849, primul profesor de sculptură la Școala de Belle-Arte înființată de Theodor Aman. Muzeul adăpostește cele mai uimitoare lucrări ale dinastiei Storck, compusa din Karl, Frederic, Carol – fratele mai mare al lui Frederic -, iar apoi Cecilia. Muzeul a fost deschis în anul 1951 și a fost ferit de distrugerile comunismului. Muzeul Frederic și Cecilia Cuțescu-Storck adăpostește lucrări de pictură, sculptură, desene în tuș și cărbune, acuarele, pasteluri și guașe, medalii lucrate în bronz și alte obiecte prețioase de colecție, monede antice și icoane.
Cel mai important loc din casă adăpostește pictura murală creată de Cecilia Cutescu-Storck, “Dragostea pamântească și dragostea spirituală”, care are la mijloc o replică după ancadramentul fântânii de la Biserica Colțea, replică realizată de Frederic Storck. Fântână era funcțională în timpul vieții soților Storck. O să admirați vitralii cu ochiuri circulare, statui cu tema religioasă și macheta Bisericii Episcopale din Curtea de Argeș, realizată de Karl Storck pentru Expoziția Universală de la Paris din anul 1867.
Colecția de artă conține peste 2.300 de lucrări semnate de sculptorii Karl, Carol și Frederic Storck și de Cecilia Storck. Parterul clădirii, terasele și grădina sunt deschise. În grădina sălbatică se află bucăți din vechiul fronton al corpului Universității, care a fost distrus în timpul celui de-al doilea război mondial, fronton realizat de sculptorul Karl Storck. Patrimoniul muzeului constituie donația făcută în octombrie 1951 de Cecilia Cuțescu-Storck și de fiicele acesteia, Gabriela Florica și Cecilia Frederica către Sfatul Popular al Bucureștiului.
Muzeul vă așteaptă astăzi, sâmbătă, 14 mai 2022, între orele 18.00-24.00 la Noaptea Muzeelor; ora anunțată pentru închidere reprezintă ora de intrare a ultimului vizitator. Despre alte doua destinații-muze în Noaptea Muzeelor, Casa Marțișor Tudor Arghezi și Observatorul Astronomic din București citiți aici.