„Nu vrem mall în aer liber, vrem natură!” Mii de bucureșteni semnează o petiție împotriva planului de „Modernizare a Parcului IOR”, propus de Negoiță

Grupul civic „Aici a fost o pădure / aici ar putea fi o pădure” a lansat o petiție în care cer oprirea oricăror lucrări care ar transforma Parcul IOR într-un „mall în aer liber”.

Până acum petiția a fost semnată de peste 6.700 de oameni.

Petiție pentru a nu transforma Parcul IOR într-un „mall în aer liber”

Petiția este inițiată de grupul civic „Aici a fost o pădure / aici ar putea fi o pădure”și prevede ca Parcul IOR să nu fie transformat într-un „complex” renovat, într-un mall în aer liber, cu megafoane cu anunțuri, cu fântâni arteziene, cu amenajări intruzive și alte spații comerciale.

Petiția poate fi semnată AICI.

Solicităm cu fermitate oprirea propunerilor de amenajări ce amenință să compromită caracterul natural, liniștit și viu al unuia dintre cele mai valoroase spații verzi din București.

Nu vrem transformarea parcului într-un ‘complex’ renovat, într-un mall în aer liber, cu megafoane cu anunțuri, cu fântâni arteziene, cu amenajări intruzive și alte spații comerciale.

Parcul IOR nu este un simplu teren de intervenție urbanistică. Este un ecosistem complex și un spațiu de refugiu emoțional și natural pentru zeci de mii de locuitori ai Capitalei. Este locul în care ne-am format amintiri, unde generații întregi au învățat ce înseamnă să te bucuri de liniște. În ciuda intervențiilor din ultimele decenii, acest parc a supraviețuit prin legătura sa vie cu natura, nu prin estetici comerciale sau concepte de marketing urban.

Cu toate acestea, propunerile formulate în chestionarul public lansat recent de Primăria Sector 3 sugerează o viziune orientată excesiv spre spectacol, monetizare și artificializare a unui spațiu care trebuie în primul rând protejat, nu transformat într-un decor pentru evenimente, zgomot și profit, au transmis reprezentanții grupului civic.

Ce nu își dorește grupul civic

Grupul se opune amplasării a:

• noi fântâni muzicale cu jocuri de lumini care afectează fauna acvatică (populația de păsări s-a redus deja drastic pe lac din cauza acestor instalații);
• sisteme de sunet ambiental (muzică și anunțuri), care anulează poate cel mai prețios atribut al parcului: liniștea;
• alte zone comerciale, târguri sau „oaze de productivitate” care transformă parcul într-un spațiu de consum, nu de reflecție și relaxare;
• piste de alergare betonate și platforme invazive care distrug solul și modifică structura peisajului;
• iluminat artificial excesiv care perturbă ritmul nictemeral al plantelor, fungilor, păsărilor, mamiferelor cu impact negativ asupra reproducerii, hrănirii, și creșterii puilor;
• supraveghere video extinsă fără o justificare riguroasă de siguranță publică.
• alte spații de joacă pentru copii, alte gradene și alte scene, cele existente fiind suficiente

Este cu atât mai revoltător că aceste idei sunt promovate în timp ce zona retrocedată a parcului, unde au fost tăiați ilegal peste 1500 de copaci și unde s-au produs multiple agresiuni asupra cetățenilor care încercau să apere spațiul verde este ignorată complet în planurile de regenerare.

De ce nu s-au instalat camere de supraveghere video pentru a evita zecile de incendii care au avut loc, tăierile ilegale și agresiunile contra cetățenilor? Fără această zonă, fără un angajament real de a o reface și reintegra, orice plan de revitalizare a parcului este fundamental incomplet și lipsit de etică.

Nu dorim un parc de distracții. Nu dorim un mall în aer liber. Nu dorim un ‘complex’ renovat. Nu dorim ca acest spațiu vital să devină o scenă pentru evenimente comerciale și activități care au mai degrabă scopuri financiare decât comunitare, au mai trasnsmis aceștia,

Grupul civic a subliniat că își doresc un parc viu, cu biodiversitate bogată (vegetație spontană, cu păsări,arici, veverițe, etc) cu zone tăcute, cu alei naturale și discrete, cu spații de contemplare, cu umbră și răcoare.

Un parc fără muzică de fundal, fără fântâni care poluează fonic și vizual, fără intervenții care îndepărtează oamenii de natură în loc să-i apropie.

Au subliniat că este de datoria lor să asculte comunitatea și să respecte caracterul autentic al acestui parc, nu să-l supună unei cosmetizări birocratice și unei reconfigurări în logica „brandurilor urbane”.

Reprezentanții au precizat că noul Bauhaus European vorbește despre sustenabilitate, incluziune și estetică vie – nu despre betoane „prietenoase”, sunet ambiental sau mobilier modular standardizat.

De asemenea, Primăria Generală a Municipiului București a lansat Planul de Acțiune pentru Orașe verzi, parte a programului Green Cities la care orașul a aderat în 2022, în care sectoarele au rol important în realizarea obiectivelor.

De asemenea, ei au mai precizat că România e obligată să respecte prevederile EU Nature restoration Law.

Iată care sunt acestea:

• până în 2030 în localități nu va mai exista nicio pierdere a suprafețelor verzi urbane și nici a suprafeței umbrite de
• arbori și că acestea vor crește constant;
• ecosistemele urbane degradate vor fi refăcute;
• se vor utiliza doar specii autohtone.

Care sunt solicitările grupului civic

Iată care sunt solicitările:

• să excludă din planul de revitalizare toate componentele care contravin liniștii și biodiversității parcului;
• să înlocuiască gazonul care necesită multă irigație cu pajiște biodiversă;
• să proieceze piste de alergat din materiale prietenoase cu mediul și alei din materiale permeabile;
• să inițieze plantarea mai multor arbori;
• să integreze zona retrocedată în mod transparent în discuție, cu scopul de a o reface ecologic;
• să organizeze audieri publice reale, cu participarea directă locuitorilor Sectorului 3.

Te-ar mai putea interesa și:

• Nimeni de la PS3 la dezbaterea „Planul pentru IOR”, convocată de PS3. Bucureștean: Dacă vrei să vorbești cu Negoiță, mai bine încerci dialog cu bordurile și gardurile lui