Notice me senpai. Sushiramen la Kanpai Bistro – Fried crispy futomaki, tuna bongo, spicy salmon și Tan Tan Ramen

Salutare. Dragoș de la raionul mâncare sunt. Bun venit la “Mănânc pentru tine”, pe b365.ro. Aici, conform tradiției, se mănâncă, nu glumă. Săptămânal, cumpăr de-ale gurii de la un business local, cu misiunea de a-ți relata și ție experiența avută. Împreună, păstrăm mai bine secretul locurilor mișto din București.

Ce nu e sushi

La prima vedere, pentru cineva crescut în glodul Moldovei strămoșești, adică eu, sushi e, cum s-ar zice, “mâncare de bogați”. Oare cum ar fi reacționat țața Aglaia, vecina bunicilor mei din Piatra Șoimului (Neamț), dacă aș fi chemat-o la gard s-o servesc cu niște sushi futomaki, crispy, ca la mama Yokohama? La a doua vedere, țața Aglaia le cam avea cu ardeii iuți. Ce-ar mai fi întins săraca un sushi cu somon picant în niște wasabi. Vorba aia: hreanu-i hrean peste tot.

Foarte sushint

Din când în când, viața în București poate provoca plăceri pe cale de dispariție, cum ar fi o duminică perfectă, ușoară și liniștită. Sătul până-n gât de porc, pui și prăjeli, am ales calea japoneză, Kanpai Bistro, din Floreasca (am zis că-i mâncare de bogați), locul unde îmi aduc aminte că, acum vreo 2 ani, cam așa, m-am bucurat de una (dintr-un total de patru) din cele mai bune supe ramen pe care le-am mâncat vreodată în viața mea.

Se ajunge ușor la Kanpai, mai ales dacă ai chef de o plimbare perpedes, altfel, loc de parcare în Floreasca, mai rar. Cu bicla e cel mai mișto. Mai un sake, mai un sushi. Kanpai se descrie ca un local de tip Izakaya, cu chef japonez pus pe fapte mari. Cică, în cultura japoneză, Izakaya erau echivalentul puburilor irlandeze. Bodegi unde intrai să dai voleu un sake, să mai uiți de samurai și munca la orez sau ce mai făceau ei pe-atunci.

La interior, Kanpai arată ca un pub îngrijit, intim și prietenos, cu băcătăria la vedere, un loc în care te poți auzi unul altul. Deși am preferat să iau la ia pachet, mi-a plăcut să văd că se respectă limita de clienți. Între noi fie vorba, prin alte părți ale Bucureștilor, unii conași, patroni de bodegi, se încumetă să facă din trei opt. Merge și cu 80%. Bani să iasă!

Și pentru că lucurile cu adevărat importante în viață sunt mereu în fața noastră, iată-l:

Eu pot, eu sunt magician

Cu excepția super pasionaților și a bucătarilor, puțini dintre noi am putea emite judecăți valabile în ceea ce privește sushi, de felul în care a fost preparat sau dacă respectă rigorile bucătăriei japoneze, chestiuni ce țin de antrenamentul gustului, de finețe și nuanță. Cum aș putea să judec niște lucuri pe care nici măcar nu le pot pronunța corect? În schimb, pot să spun dacă ingredientele folosite sunt proaspete, dacă îmi place gustul, dacă „se pupă” cu wasabi, cu sosul de soia sau dacă ghimbirul murat e ce trebuie sau nu. Eu pot, eu sunt magician.

Lista de cumpărături

Supă Ramen Tan Tan – supă de legume cu carne tocată de porc, bambus, shiitake, pastă de alune, susan, praz, ardei iute, ou fiert marinat și paste ramen.

Platou Sushi Momiji – 21 de bucăți. Compus din:

Notice me, senpai. Tan Tan Ramen

Supă Ramen Tan Tan – supă de legume cu carne tocată de porc, bambus, shiitake, pastă de alune, susan, praz, ardei iute, ou fiert marinat și paste ramen.

Așa cum reiese din imaginea de mai sus, luat la pachet, ramenul vine în două recipiente separate. Tot ce tre’ să faci e să verși supa peste ingrediente și s-amesteci. Simplu ca bună ziua. Ce iese din toată combinația asta?

Pure plesure. O supă densă, lăptoasă și gustoasă din cale-afară, care te pișcă pe vârful limbii, fără să exagereze sau să te deranjeze. Jumătate de kilogram de plăcere pură. Tan Tan încântă simțuri și vindecă răni. Absolut delicios. Se simte din belșug pasta de alune și susanul, iar carnea de porc e ceva de vis. Vis tocat. E exact așa cum mi-l amintesc. Foarte gustos. Totuși, dacă ai stomacul sensibil, s-ar putea să fie puțin greuț. Pentru teribiliști, există și varianta de 850 de grame.

Și totuși…

Cine ar câștiga dacă s-ar bate ramenul de la Kanpai cu ramenul de la Papila?

Let’s get sushi

Philadelphia Classic – Somon, brânză Philadelphia, castravete și tanuki

Foarte light și delicat. Aproape că nu-l simți. N-are nimic din ce ți-ar putea crea o explozie de gusturi. Așa că, pleoșc, în sosul de soia. Altă viață. Îi dă un boost de salinitate. Mă întreb oare dacă brânza Philadephia e ceva tradițional japonez sau o fi doar alegerea chefului? Nu m-am supărat. Doamne ferește. Next!

Sushi Maki Tuna Bongo – Ton, mango și piure de mango

Unlike skillurile mele de fotograf și scriitor, sushiul ăsta știe ce face. Se duce direct la inimă. Doamne, cât de bun e! Mango cu ton? Divin! Tonul e foarte proaspăt, orezul lipicios și piureul de mango e mai mult nectar. Da, trebuie muiat în wasabi, da! trebuie muiat în soia! Până la urmă, de ce nu? E weekend! Mirific!

Sushi Maki California – Castravete, avocado, mayo si surimi

N-am fost și n-o să fiu niciodată fan surimi. Personal, mi se pare fad și lipsit de personalitate. A venit la pachet, trebuie mâncat. Rău nu e, nici pe departe. Merită niște sos de soia și-un vârf de wasabi, să pună sângele-n mișcare. Am stins cu ghimbir parfumat.

Sushi Maki Spicy Salmon – Somon, sos picant, icre tobiko si avocado

Tobiko. Icre de pește zburător. Am mai învățat ceva și azi. Somon proaspăt, sos picant, avocado și orez. Printre cele mai gustoase variante de shushi mâncate vreodată. Și cât de frumos arată. Pentru mine, vedeta a fost sosul picant. Am botezat cu sos de soia. Iuțeală avea deja. Sublim și fresh!

Sushi Crispy Futomaki – Somon, ton, surimi, ceapa verde, sos mayo, susan. (rola prajita). Role de orez si alge nori

Mai mult interesant ca textură decât gustos. Oare e deep fried cu totul sau doar rola? Un mister altfel gustos, pretabil wasabi. Merită încercat. Fără alte completări.

Total Kanpai Bistro: 127 de lei.

Aș mai mânca de la Kanpai? Cu siguranță.

Până la o nouă interacțiune cu bucătăria japoneză, când vine vorba de sushi sau ramen, Kanpai Bistro rămâne, fără îndoială, locul unde mergi la sigur și gustos.

Să ne fie de bine. Am mâncat și azi pentru tine.

Mulțumesc soției mele, care m-a ajutat să dovedesc acest platou delicios de sushi. Și ce-am mâncat weekendul trecut. Și cel de dinaintea weekendului trecut. Uite și alte locuri pe unde am mai mâncat și a gustat și ea:

• Surprinde-ți Papila – supă thai, sandviș cu rață confiată-n casă, brie, măr tras în unt și desert crème brûlée cu ceai negru
• Smoking Hot Hala Mahala. Coaste de porc afumate la fum de fag, salată de vinete cu ardei kapia, pateu cu untură de rață și desert japonez mochi cu ciocolată și vișine
• La murătura lăudată: Pickles. Sandviș cu brânză și gălbiori murați, supă de scoici cu pește alb, peanut butter brownie
• Cine-a pus Paninaro în drum? Burger cu măduvioară de vită, burger cu creier pane și castraveți ciudați
• Bagă la M.A.T: tacos cu piept de vită afumat și sos macha, tacos cu file de pește crispy și sos cu ardei chipotle, prăjitură de casă cu făină de porumb, sirop de trandafir și fistic. E patatas bravas.
• I like Balls. Chifteluțe de vită cu sos marinara, parmezan, pătrunjel, chiftele de năut cu halloumi, sos de roșii ușor picant, paste și busuioc. Bilă din salam de biscuiți cu vișine și nuci sărate. Plus un ștrudel.

• Molto Buoni e Bravi. Pizza cu salsicce și mozzarella, uneori vegană, alteori cu somon, susan negru, rucola, funghi porcini, formaggi, margherita, multi brânze și farcita din partea casei

• Go GRABit Pastrami Bar & Liberté. Sandwich cu pastramă de vită, hotdog cu fondue de brânză. Desert cu savarine cu alcool, vișine, kirsch și rom