Nordul Bucureştiului stă pe o comoară energetică neexploatată

Cu toate că nu sunt de suprafaţă şi nu au aceleaşi temperaturi ca cele de pe Valea Oltului, izvoarele termale din Nordul Capitalei, pot fi folosite şi ele ca agent termic sau ca apă menajeră. Acestea se află la o adâncime medie de 1700 de metri şi pot fi exploatate doar în urma unor forări de mare adâncime. Costurile sunt pe măsură însă se pot amortiza în timp, susţin experţii.

„E vorba de un zăcământ ce se intinde la scara regională. Din punct de vedere al temperaturii devine interesant din zona de Nord a Bucureştiului şi pe măsură ce se intinde spre Nord el câştigă şi din temperatură. Aici în Nord, putem discuta de ape cu temperaturi de aproape 45 de grade”, explică Gicu Boroşi pentru B365.ro, director pe Activitate de Ape Geotermale din cadrul companiei Foradex, societate care deţine şi licenţa de exploatare a izvoarelor termale din nordul Bucureştiului.

„Cele care au o temperatură de 40-45 de grade(n.r- apele termale) sunt la limită. Ele pot fi totuşi utilizate eficient economic însă pe seama unor soluţii cam costisitoare. E vorba de încălzire prin planşeu”, a adăugat acesta.

Sectorul 1, încălzit geotermal?

Reprezentantul Foradex spune că resursa din nordul Capitalei poate fi exploatată oricând şi se arată optimist faţă de un ipotetic proiect in zonă.“Zona de Nord a Sectorului 1 s-ar putea bucura de o astfel de resursă. În primul rând pentru apă caldă menajeră şi luându-se în calcul şi un sistem de transport mai lung de acolo de unde apa are potenţial de debitare de până la 80 de grade Celsius. În această ecuaţie trebuie incluse şi nişte cheltuieli de energie cu scoaterea acesteia prin pompe submersibile”, a precizat directorul.

Problema banilor, la prima vedere poate atârna greu în această ecuaţie, însă cum România stă pe un sac de bani de la Uniunea Europeană, ar trebui doar voinţa din partea autorităţilor. Spre exemplu există finanţări nerambursabile. Programul vizează instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire – beneficiari fiind în primul rând instituţiile publice. Finanţarea nerambursabilă se acordă în cuantum de maxim 90% din cheltuielile proiectului.

“Noi încercam. Dar ştiti cum e, degeaba ai sondele dacă nu găseşti şi administraţiile locale interesate. Noi avem în analiză un astfel de proiect. Singurul lucru e să găsim şi noi aglomerarea de potenţiali beneficiari consumatori”, a concluzionat directorul pe Activitate de Ape Geotermale din cadrul Foradex, Gicu Boroşi.

Sisteme de geotermie, de mare şi mică adâncime

Cosmin Ciobanu, managing Partner în cadrul Cosmo Technical, societate care se ocupă cu implementarea sistemelor de încălzire şi răcire geotermală, spune pentru B365.ro că nu numai izvoarele geotermale ar putea fi exploatate in Nordul Capitalei ci şi căldura din scoarţa terestră. “E rentabilă doar pentru încălzire districtuală(n.r. – exploatarea izvoarelor geotermale), nu se renteaza pentru încălzirea unui singur bloc. Problema mare pentru acele zăcăminte o reprezintă substanţele chimice din compoziţia apei. Acestea au mult calcar şi un astfel de sistem presupune niste costuri de mentenanţă. În Franţa, spre exemplu, se practică acest sistem însă au o tehnologie de injectare aditivi ca să împiedice depunerea”, explică acesta.

Chiar dacă este necesar un efort mai mare pentru implementarea unui sistem la scară districtuală care să funcţioneze de pe urma izvoarelor termale, la scară mică se poate exploata cu uşurinţă energia din scoarţa terestră.

„Putem face foraje, de mică adâncime, pentru case, de până în 250 de metri prin care se recirculă lichidul. Un astfel de sistem costă 20.000 de euro cu tot cu sistemul de încălzire termică din interior şi 15.000 de euro fără. Investiţia se armotizează într-un timp de maximum 10 ani. Media e de regulă de 7-8 ani”, precizează Cosmin Ciobanu.

Otopeni, oraş pionier

Cu toate că iniţial pare greu de crezut, apele geotermale din Nordul Capitalei au fost folosite în Otopeni şi pentru încălzire dar şi pentru apă menajeră. Acolo a fost realizat un sistem geotermal de producţie încălzire în 1988 care prelua agentul termic de la trei sonde de extracţie şi îl transmitea printr-un sistem special de conducte la şase centrale termice. Acum însă este totul în paragină.

Din anul 1994 sistemul geotermal a fost închis din cauza deficienţelor mari la pompele de extracţie cât şi a deteriorării premature a conductelor de transport a apei geotermale. Însă tehnologia a evoluat, astfel că în prezent administraţia locală se zbate sa reimplementeze sistemul.

„Avem zeci de kilograme de documentaţie. Avem realizat chiar şi un studiu privind reabilitarea sistemului geotermal centralizat pentru producerea, transportul şi distribuţia căldurii şi a apei calde menajere. Ne lipsesc banii”, spune pentru B365.ro Abagiu Cristinel, inspector în cadrul direcţiei Investiţii-Achizii Publice din Primăria Otopeni.

Concret, la vremea respectivă, sistemul geotermal a fost proiectat pentru o capacitate de furnizare de 43 de mii de Gigacalorii pe an şi era evaluat pentru aproape 2000 de apartamente şi 25 obiective social – culturale, astfel că potenţialul sondelor geotermale a fost utilizat ca sarcină de bază acoperind 78% din totalul cererii de căldură din oraşul Otopeni.

Pentru a reabilita sistemul, autoritatile locale au nevoie de puţin peste trei milioane de euro(cheltuieli pentru investiţia de bază) pentru a reduce costul pentru energia termica cu 60 de lei pe gigacalorie.

Romania ar putea fi încalzita, in mare parte, geotermal

Nu doar zona din Nordul Capitalei s-ar putea încălzi cu energie geotermală. Pe teritoriul Romaniei, un numar de peste 200 foraje pentru hidrocarburi au intalnit la adancimi situate intre 800 si 3500 m resurse geotermale cu temperaturii variind între 40 si 120 de grade Celsius. (VEZI HARTA)

Exploatarea experimentală a circa 100 de foraje în cursul ultimilor 25 ani a permis realizarea unor evaluări a potenţialului energetic al acestui tip de resursă. Specialiştii susţin că dintr-un număr de 14 sonde geotermale săpate în intervalul 1995-2000 la adâncimi de 1500-3000 m, numai două sonde au fost neproductive, înregistrandu-se astfel o rată de succes de 86%.

Dezinteresul autorităţilor pentru această sursă regenerabilă de energie este cu atât mai greu de înţeles cu cât gigacaloria obţinută din centralele pe apă geotermală poate fi şi până de patru ori mai ieftină. Mai mult, este şi total nepoluantă.