Milionarul Vanghelie – cel mai anchetat primar pentru tunuri financiare

Multe afaceri cu iz ilegal l-au adus pe Marian Vanghelie în faţa anchetatorilor, de-a lungul celor trei mandate de edil. Cele mai cunoscute dintre ele sunt cele legate de Economate, de acordarea de sporuri ilegale, de magazinul Bucureşti sau de Vanghelioane. Anchetele nu l-au impresionat însă pe singurul primar din Bucureşti care nu face publică execuţia bugetară a instituţiei pe care o conduce, sau care nu şi-a publicat o declaraţie de avere de câţiva ani încoace.

Ultima neregulă, anchetată acum de Curtea de Conturi, se referă la banii pe care Primăria Sectorului 5 trebuia să îi plătească celor 18.000 de persoane cu handicap de pe raza sa. Este vorba de două milioane de euro, care au fost plătiţi de Ministerul Muncii administraţiei locale, dar care nu au mai ajuns la persoanele cu handicap, scrie evz.ro.

Potrivit unor surse din cadrul Primăriei Sectorului 5, toate dosarele de la departamentul de contabilitate sunt sigilate. „Este un control de amploare al Curţii de Conturi în primărie. S-au verificat dosarele de la Serviciul persoanelor cu handicap, iar acum se verifică biroul de contabilitate”, au precizat sursele citate de evz.

Ancheta Curţii de Conturi s-a declanşat la doar câteva zile după ce Marian Vanghelie a fost chemat la DNA, într-o anchetă legată de Economate, susţin unele surse. Astfel, procurorii anticorupţie ar reveni asupra unui caz cu o vechime de peste şapte ani.

Șmecheriile de la Economate: plăţi făcute de două ori şi marfă inexistentă

Dosarul deschis de procurorii anticorupţie în privinţa implicării lui Marian Vanghelie în afacerile necurate ale Economatelor s-a soldat cu neînceperea urmăririi penale, în 2004. Economat SRL, societate finanţată de la bugetul Sectorului 5, la care unic acţionar era Consiliul Local, nu a organizat licitaţii pentru contractele în valoare de aproape zece milioane de euro, de modernizare a pieţelor Coşbuc, Cotroceni şi Rahova. Astfel, contractele au ajuns la două firme ale aceleiaşi persoane, Iulian Lupeanu – un apropiat al lui Vanghelie, respectiv SC Star Construct 200 şi Dia Trans Impex. Ancheta Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti arăta că  există suspiciuni că „au fost facturate aceleaşi echipamente de două ori“. Tot în urma verificărilor din contabilitate, s-a constatat că managerii puşi de Vanghelie să gestioneze Economatul au vândut marfă în valoare de 11 miliarde de lei către Star Construct 2000. La o cercetare mai atentă, s-a constatat că marfa facturată de Economat nu exista de fapt în contabilitatea acestora. Firmele lui Lupeanu s-au ocupat şi de vopsirea blocurilor din Sectorul 5 înainte de alegerile locale. Tot Star Construct s-a ocupat şi de amenajarea parcurilor Eroilor şi Romniceanu, ca şi de lucrări la şcolile şi străzile din sector.

Averea lui Vanghelie: magazin de milioane, obţinut dubios de la AVAS

Marian Vanghelie a cumpărat magazinul „Bucureşti” de la AVAS (Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului) pe ascuns, în septembrie 2003, pe numele vărului său Mircea Sorin Niculae, şeful pieţelor din sectorul 5 al Capitalei. Atunci, el nu şi-a înscris noua proprietate pe declaraţia de avere. După un scandal de presă, Vanghelie a recunoscut că este proprietarul magazinului, alături de rudele sale. Parchetul Curţii de Apel Bucureşti a început o anchetă, îngropată însă în uitare. Preţul plătit pe magazin a fost de 4.085.367,95 lei, adică mai puţin de 1,2 milioane euro (1 euro valora 3,7121 lei). Potrivit unor surse din AVAS, magazinul „Bucureşti” nu trebuia vândut, deoarece „procesul de revendicare se afla în ultima fază de judecată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi se ştia că moştenitorii – descendenţi direcţi ai fostului proprietar, Bucur Bunescu – vor câştiga în instanţă. În plus, moştenitorii au trimis şi notificări pentru a stopa privatizarea”. Cu toate acestea, fosta conducere a AVAS, reprezentată de pesedistul Ovidiu Muşetescu, s-a grăbit să vândă magazinul. „S-a sperat că vânzarea magazinului va împiedica retrocedarea în natură către moştenitori. S-a mizat pe faptul că foştii proprietari vor fi despăgubiţi de stat cu sume derizorii, aşa cum s-a practicat o vreme, iar Vanghelie rămânea cu magazinul cu şase etaje, situat în centrul Capitalei”, relata România Liberă.

Vanghelie cerea despăgubiri de 3,75 milioane euro

Magazinul Bucureşti a fost în cele din urmă retrocedat în natură vechilor proprietari, prin justiţie. După ce a recunoscut că el se afla de fapt în spatele achiziţionării imobilului din buricul târgului, primarul Sectorului 5 cerea, în 2010, de la statul român o despăgubire de 3,750 milioane euro pentru magazinul „Bucureşti”, adică de trei ori mai mult decât a plătit.

Cercetat penal pentru fals în declaraţia de avere depusă în 2008, la sesizarea ANI, de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2, Vanghelie nu s-a mai deranjat ulterior să facă publică vreo declaraţie de avere sau de interese.

Vanghelioane nelegale

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie l-au anchetat pe Marian Vanghelie şi pentru organizarea Revelionului din 2003. Nici peste şase ani, însă, organizarea Vanghelionului nu a fost tocmai curată, conform Curţii de Conturi. Instituţia constata „Plăţi nelegale în sumă de 476,88 mii lei prin acceptarea decontării unor articole de calculaţie neprevăzute de legislaţia în vigoare. Astfel s-a acceptat decontarea ca articole de deviz a poziţiilor „taxe, comisioane agenţie şi impozite la sursă + diferenţă de curs valutar şi impozite şi taxe colaboratori interni” la contractul pentru organizarea Revelionului 2009 la Pavilionul central al Complexului Romexpo şi a poziţiilor „taxe şi comisioane agenţie” şi „impozite şi taxe colaboratori” la contractul pentru organizarea Revelionului 2009 la Pavilionul 14, fără a se justifica cu documente că obligaţia de plată revenea beneficiarului prestaţiei”.

În timpul auditului Curţii de Conturi, s-a stabilit că obligaţia pretinsă în plus de prestator a fost de 525,60 mii lei ca urmare a adăugării diferenţei de curs valutar de 4,87 mii lei. Suma nedatorată a fost recuperată în timpul auditului împreună cu accesoriile aferente calculate de instituţie în sumă de 20,21 mii lei.

Singura condamnare, pentru sporuri nelegale în Primărie

Curtea de Conturi s-a adresat Tribunalului Bucureşti în 2008, în privinţa cheltuielilor ilegale de personal făcute la Primăria Sectorului 5 de către Vanghelie. Toţi salariaţii din Primăria erau trecuţi în evidenţe ca efectuând ore suplimentare, mai exact 101.137 de ore suplimentare, echivalentul a 12 ani. În schimbul acestor ore, Primăria Sectorului 5 a plătit 1.011.032 lei. În plus, în actele primăriei nu se justificau lucrările pentru care angajaţii au efectuat lucrări suplimentare, iar ştatele arătau identic de la o lună la alta, cu acelaşi număr de ore suplimentare înregistrate.

În plus, inspectorii au remarcat că „cele mai multe ore suplimentare s-au efectuat în zilele de sâmbătă şi duminică, zile în care toate orele se plătesc 100%. (…) Răspunderea pentru plata nelegală a orelor suplimentare revine… şi lui Daniel Marian Vanghelie care a aprobat toate foile colective de prezenţă”, concluzionau inspectorii Curţii.

Ulterior, Tribunalul Bucureşti a decis că Vanghelie şi două dintre subordonatele sale trebuie să plătească despăgubiri civile pentru acest caz: „Instanta obliga paratii Vanghelie Marian Daniel, Disagila Isabela Nicoleta si Enache Stefania la plata cu titlu de despagubiri civile catre Primaria Sectorului 5 Bucuresti a sumei de 20.299 lei reprezentand cheltuieli nelegale cu contributia de asigurari sociale datorata de angajati si a sumei de 28.604,57 lei majorari de intarziere, despagubiri ce vor fi actualizate pe baza taxei scontului stabilita de Banca Nationala a Romaniei la data pronuntarii hotararii”, se arăta în dispozitivul sentinţei Tribunalului Bucuresti. Nicoleta Disagila era directorul economic al Primariei Sectorului 5, iar Stefania Enache ocupa functia de referent in cadrul Directiei Economice a aceleiasi primarii .

Citeşte şi Cum a fentat Vanghelie primăria cu 7 milioane lei

Curtea de Apel a respins recursul lui Vanghelie, în acest caz, în 2009.