Negoiță le-a promis locuitorilor din Sectorul 3 REABILITARE TERMICĂ GRATUITĂ, legea îl contrazice
REABILITARE TERMICĂ BUCUREȘTI. Confuzia bucureștenilor cu privire la promisiunea edilului referitoare la „reabilitarea termică gratuită” vine din faptul că Primăria Sectorului 3 derulează două programe de reabilitare termică.
Primul program este cel finanțat din fondurile locale ale primăriei și este gratuit, însă durează mai mult. Cel de-al doilea program de reabilitare termică se derulează cu fonduri de la Uniunea Europeană, unde locatarii trebuie să contribuie financiar, proporţional cu veniturile individuale, cu între 10 şi 30% din costurile totale.
Edilul Sectorului 3, Robert Sorin Negoiță, a promis reabilitare termică gratuită pentru toată lumea în momentul preluării mandatului de primar (iunie 2012), promisiunea a fost repetată în mai multe rânduri, ultima ocazie fiind întâlnirea cu cetățenii dinaintea alegerilor prezidențiale din 2014 (05.11.2014, în fața Complexului Bld. 1 Decembrie 1918).
Întrebat de locuitorii confuzi dacă programul pe fonduri europene este și cu o contribuție din partea lor, primarul i-a îndemnat să se înscrie în programul european afirmând că dacă până acum nu li s-a cerut niciun ban, nici de acum înainte nu se va întâmpla acest lucru.
REABILITARE TERMICĂ FONDURI UE. R. Negoiță: „Europa cere… Rămânem noi aicea, noi între noi și-om scoate-o noi la capăt!”
„Dvs m-ați întrebat așa: «dom’le cum să le cer eu pensionarilor să intre pe program european că vorbește lumea că e nu știu ce cu plată». Toate blocurile, fără excepție… sunt convins că aici sunt și persoane cărora li s-a reabilitat blocul, ok, dvs. aveți actele depuse la Primărie dinainte să fiu eu primar. În documentație dvs. ați scris că sunteți de acord să plătiți. Am întrebare la dvs. câți bani ați plătit? (răspunsul din mulțime: nimic).
În consecință, nu v-a cerut nimeni bani, v-a cerut să completați niște hârtii care nu vi le cere Primăria, ci le cere Europa. Europa zice «dom’le sunt de acord oamenii să contribuie și ei la chestia asta?», «Da, dom’le, de acord.» «OK, vă dăm banii.»
Că ce-om face noi după aia om mai vedea, rămânem noi aicea, noi între noi și-om scoate-o noi la capăt! M-ați înțeles? N-am ce să spun mai mult că mă mai înregistrează, sunt unii… că e campanie electorală și vin unii după mine să mă înregistreze ca să mă d-alea”, a declarat primarul Robert Negoiță la întâlnirea din 05.11.2014, în fața părculețului situat în fața Complexului Bld. 1 Decembrie 1918.
Aceste afirmații ale primarului sunt însă ușor de demontat dacă examinăm legislația și hotărârile Consiliului Local Sector 3. În momentul înscrierii în programul de reabilitare termică pe fonduri europene locatarii declară că sunt de acord să plătească o cotă parte între 10 și 30%. Chiar dacă inițial Primăria preia și cota locatarilor acești bani urmează să fie recuperați. Consiliul Local Sector 3 a aprobat la sfârșitul anului 2013 un proiect de hotărâre ce prevede că Primăria poate prelua iniţial contribuţia asociaţiei de proprietari cu condiţia ca banii să fie recuperaţi ulterior de la proprietari în termen de cel mult zece ani, din care cinci ani sunt consideraţi ca perioadă de graţie, deci fără plată.
Locuitorii îl acuză pe Negoiță de nerespectarea promisiunilor din campanie
După ce mai mulți locuitori ai sectorului au inițiat o campanie de strângere de semnături pentru demiterea primarului Robert Negoiță, edilul a transmis un drept la replică prin care răspunde punctual acuzațiilor locuitorilor. Detalii aici.
„Toate reabilitările termice care s-au făcut până la data intrării în vigoare a OUG 63/2012 au fost achitate integral de primărie. Odată cu intrarea în vigoare a acestei legi, care a fost solicitată de Uniunea Europeană, primăria nu mai poate face investiții asumate integral pe o proprietate privată. Această ordonanță obligă proprietarul să aibă și el o contribuție, fie și modică, în funcție de venitul pe membru de familie.
Împrumutul contractat de primărie la Banca Europeană de Investiții, în valoare de 97.000.000 euro, are ca scop acoperirea temporară a costurilor procesului de reabilitare, atât contribuția primăriei, cât și a proprietarilor. Ulterior, toată această sumă se recuperează fie din ratele pe care proprietarii le plătesc, fie din fondurile europene destinate proiectului, pentru contribuția primăriei.
Primăria Sectorului 3 a atras 85% din fondurile europene dedicate României pentru reabilitarea termică. În acest progam au intrat 300 de blocuri, adică 25.572 de apartamente. Pentru fiecare construcție în parte, UE solicită un proiect și un dosar distinct de finanțare. Astfel, este firesc ca Primăria Sectorului 3 să aibă cea mai mare sumă alocată pentru consultanța privind atragerea fondurilor europene”, a răspuns edilul Robert Negoiță prin intermediul unui drept la replică transmis B365.ro.
Din acest răspuns reiese, deși mai puțin clar, că proprietarii vor plăti cota ce le revine. Contribuția obligatorie a Primăriei poate fi plătită din fondurile locale, împrumuturi interne sau împrumuturi externe precum este cel de la Banca Europeană de Investiții, însă nu prin alte fonduri europene, întrucât programul este finanțat prin fonduri UE și cofinanțarea nu poate proveni tot din fonduri UE.
Însă într-un alt răspuns, însă la comentariile de pe Facebook, echipa lui Robert Negoiță scrie că „nu vor plăti cetățenii din buzunar în plus pentru reabilitare”.
„Domnule Bogdan Baldovin, 319 de blocuri au fost reabilitate gratis din 2012 până acum, față de cele 37 de blocuri reabilitate în mandatul PDL din 2004 până în 2012. Mai avem în diferite stadii de analiză și aprobare dosarele de reabilitare pentru încă 300 de blocuri, pe care vrem să le reabilităm până la sfârșitul anului 2015 din bani europeni. Conform programului european, 60% din bani vor fi din Europa, 40% trebuie suportați de Consiliul Local. Deci cheltuielile neeligibile le finanțează exclusiv CL, nu vor plăti cetățenii din buzunar în plus pentru reabilitare! (Echipa R Negoiță)” pe Facebook.
Răspunsul este parțial corect. Într-adevăr, Uniunea Europeană alocă 60% din fonduri, iar Primăria Sectorului 3 preia inițial cele 40% din costuri, însă ulterior trebuie să recupereze de la proprietari cota ce le revine în funcție de venituri. Adevărată este și afirmația că cetățenii nu vor plăti în plus pentru reabilitare, ci vor plăti doar cota pentru care au semnat în documentația pentru reabilitare.
Legea care stă la baza recuperării banilor din reabilitare termică – OUG 63/2012
După ce Robert Negoiță a preluat mandatul de primar în iunie 2012, în luna noiembrie a aceluiași an, Guvernul a adoptat Ordonanţa de Urgenţă (OUG 63/2012) pentru modificarea și completarea OUG 18/2009 privind creșterea performaței energetice a blocurilor de locuințe care impune ca reabilitarea termică a blocurilor din fonduri europene să nu mai fie gratuită 100%, ci să fie plătită parţial şi de locatari cu procente între 10-30%, în funcţie de venituri.
Cum se face finanţarea proiectelor de reabilitare termică cu bani de la UE
Spre deosebire de programul de reabilitare termică a blocurilor derulat de primăriile de sector din Capitală din bugetul local, unde contribuţia locatarilor este zero, în cazul imobilelor reabilitate termic cu bani europeni locatarii vor plăti o cotă-parte de până la 30% din costurile totale.
REABILITARE TERMICĂ FONDURI UE. Potrivit prevederilor legale în vigoare, costurile de reabilitare termică a blocurilor cu bani europeni vor fi suportate în proporţie de 60% de Uniunea Europeană, restul de 40% revenind împreună primăriei şi asociaţiei de proprietari, respectiv locatarilor blocurilor în cauză. Însă, sumele ce trebuie plătite de locatari sunt la fiecare administraţie de proprietari, în funcţie de veniturile vecinilor din bloc, între 10-30% din total, după cum urmează:
– 30% contribuţia autorităţii publice locale şi 10% contribuţia asociaţiei de proprietari, în condiţiile în care mai mult de 50% dintre familiile – proprietari din clădire au un venit net lunar pe membru de familie sub 150 euro;
– 20% contribuţia autorităţii publice locale şi 20% contribuţia asociaţiei de proprietari, în condiţiile în care mai mult de 50% dintre familiile – proprietari din clădire au un venit net lunar pe membru de familie sub 350 euro;
– 10% contribuţia autorităţii publice locale şi 30% contribuţia asociaţiei de proprietari, în condiţiile în care mai mult de 50% dintre familiile – proprietari din clădire au un venit net lunar pe membru de familie sub 500 euro.
Cele mai noi articole
