Negocieri dure în STB, între o bunică și un țânc peltic. Și o importantă dezbatere despre cum se țin banii corect în poșetă

25 apr. 2024
3720 afișări
Negocieri dure în STB, între o bunică și un țânc peltic. Și o importantă dezbatere despre cum se țin banii corect în poșetă
Negocieri dure în STB, între o bunică și un țânc peltic. Și o importantă dezbatere despre cum se țin banii corect în poșetă | Foto: Diana Popescu

🚌 În autobuzul STB, două pensionare cercetează, de pe scaune, conținutul unei pungi misterioase din hârtie. Se uită cu ochi de expert, clatină din cap, mai zgâlțâie un pic pachetul, apoi una dintre ele trage concluzia profesionistă: „P-astea bune le face mici, ai dracu’! Scârbe ce sunt! Peste tot se merge cu măgăria!”.

🚌 O bunică negociază, pe linia 368, cu nepotul de grădiniță. Copilul ține morțiș s-o convingă că mersul la locul de joacă e o idee excelentă. Și că, odată ajuns acolo, va face exact ce trebuie:

– O thă mă dau în leagăn!

– Păi ăla de-acolo e de bebeluși!

– Thi ce dacă, eu nu thunt mic?

– Ești mic, dar nu mai ești bebeluș. Dacă se rupe?

– Thtii cum fathem? Mergi tu thi tragi tare de el! Thi dacă nu the rupe, întheamnă că e bun!

– Dar nu mai bine aștepți până în weekend, ca să mergem în parc și să te dai tu în altceva?

Copilul intuiește posibilitatea unei aventuri mărețe:

– În tiroliană?

– Nuuu, că aia e pentru copii mari!

– Thi eu nu thunt deja copil mare?

– Păi adineauri erai mic…

Băiețelul mustăcește și comunică încadrarea perfectă:

– Mic la leagăne thi mare la tiroliană!

🚏 În apropierea stației STB „Petre Ispirescu” e o covgirărie. Oamenii au investit într-un ecran cu afișaj electronic, pentru ca oferta lor zilnică să fie vizibilă de departe. Cu litere foarte mari, în culori diferite, se succed specialitățile locului: „COVRIGI – SIMIT – GOGOȘI CU UMPLUTURĂ – SĂRĂȚELE – FURSECURI DE CASĂ”. Imediat după, fără preaviz, vine anunțul-șoc: „VINDEM RULMENȚI”. 

🚌 Pe linia 421, o liceană cu aer distrat caută insistent ceva, sub scaun. Recuperează obiectul și-i mărturisește colegei cu care împarte drumul către școală:

– Nu știu ce am, că mereu dau căștile pe jos… Și le mai și rătăcesc… Și în excursie am pierdut o pereche… Și erau mooov!

Doi puștani fac recapitularea gastronomică a zilei:

– Ghici ce-am mâncat eu azi-dimineață?

– Ce?

– Patru papanași! CU NUTELLA!

(Pauză. Nu-mi dau seama dacă interlocutorul a rămas mut de uimire, de invidie sau din alte pricini, secrete).

– Și-acum ghici ce-mi luasem, de fapt, aseară, ca să mănânc azi la micu’ dejun!

– Ce?

– Trei cabanoși!!!

🚌 O pensionară se plânge, în 226, c-a pierdut niște bani:

– Eu i-am băgat în geantă… Da’ oi fi băgat mâna, să scot altceva, și-au căzut și ei…

Un călător prea puțin empatic simte nevoia să-i facă instructajul:

– Dacă n-aveți buzunare ca lumea, cu fermoar sau cu arici, degeaba îi mai țineți acolo!

– Dar nu i-am ținut în buzunar… Erau în geantă, bine puși… În fine, acum e degeaba… Cine i-a găsit, oriunde a ajuns, să zică bogdaproste!

🚌 Doi școlari se întorc acasă, după școală. Băieții vorbesc de toate, de la ore și profesori la ziua unui coleg și jocuri pe calculator. După câteva momente de liniște, unul dintre ei își amintește ceva și-ncepe să râdă. Apoi își lămurește prietenul în legătură cu motivul:

– Au sărit fraierii ăia capra, la sport! Bă, niște fraieri și niște caraghioși… Dacă vedeai cum arătau… Ca ultimii terminați!

– Păi și ce, tu n-ai sărit?

– Ba am sărit și eu, ce era să fac? 

Acum îi bufnește râsul pe amândoi.

Mai multe Cronici STB, mai jos:

Cookies