“Ne lipsesc muzee care există în alte capitale europene, chiar mai mici decât Bucureștiul” I Interviu cu Adrian Majuru, director MMB

17 iun. 2022
1268 Afișari
“Ne lipsesc muzee care există în alte capitale europene, chiar mai mici decât Bucureștiul” I Interviu cu Adrian Majuru, director MMB
Exclusiv I Adrian Majuru, director MMB: “Ne lipsesc muzee care există în alte capitale europene, chiar mai mici decât Bucureștiul; ne lipsește o Pinacotecă”

În sfârșit, metropola București va avea o Pinacotecă, un Muzeu al Teatrului, un altul dedicat pictorului Gheorghe Tattarescu, iar Palatul Voievodal Curtea Veche va fi redat prezentului. Aceasta este vestea prea bună ca să fie adevărată, dar este chiar true. Doar că toate se vor întâmpla cam în cinci ani, aceasta ar fi dinamica unor mari proiecte culturale, estimează Adrian Majuru, directorul Muzeului Municipiului București. Clădirile există, proiectele de amenajare muzeală au fost elaborate, iar PMB le-a dat undă verde.

În prezent, o mare parte din patrimoniul artistic al Bucureștiului și al țării stă și așteaptă în depozite, pentru care chiria costă două milioane și jumătate de lei pe an. Când va fi expusă comoară națională care valorează miliarde de lei, aflați mai jos. Interviu exclusiv cu Adrian Majuru, directorul MMB.

Despre Școala de Vara a MMB am scris aici, de aici puteți afla ce ar putea să facă adolescenții și copiii în vacanța de vară, dacă rămân în București.

adrian, majuru, director,MMB
Din anul 2014, Adrian Majuru este director și manager al Muzeului Municipiului București, funcție prin care administrează 20 de muzee și case memoriale.

Când vorbim despre oferta culturală a MMB pentru București, trebuie să fim precum un câmp cu flori care atrage albinele”

B365.ro: Care este oferta culturală de vară a Muzeului Municipiului București?

Adrian Majuru, manager MMB: “Oferta care poate fi hrănită de cultură este un loisir destul de fragil, în general. Pentru că și orientările în teren cultural ale consumatorului pot flana. Și atunci trebuie că fii precum un câmp cu flori care atrage albinele. Varietatea și cromatica este importantă, varietatea în conținut, și cromatica prin ceea ce vezi. Cred că suntem pe drumul cel bun în direcția aceasta, iar faptul că suntem un muzeu pavilionar, cu opțiuni variate de adrese poștale de parcuri și spații amenajate pentru acest tip de loisir, ne avantajează. Avem și o varietate de invitați care organizează ateliere în spațiile noastre, cu tematici pe care ei le-au rafinat în cursul anilor”.

Muzeul „Grigore Antipa” din București organizează Școala de Vară. 8 module vor avea loc de luni până vineri
Muzeul Municipiului București organizează Școala de Vară. Sursa foto: Pexels

Ne lipsesc muzee care există în alte capitale europene, chiar mai mici decât Bucureștiul; ne lipsește o Pinacotecă a metropolei”

B365. ro: Care sunt temele care lipsesc Bucureștiului în acest moment, în anul 2022?

Adrian Majuru, manager MMB: “Ne lipsesc o serie de muzee care există în alte capitale europene, chiar mai mici decât Bucureștiul. Avem nevoie de o mare galerie de artă, nu mă refer la un muzeu de artă, deoarece îl avem. Nu avem însă o galerie de artă care să însemne evoluția artelor plastice în plan local și aceasta să fie Pinacoteca orașului București. Colecția există, clădirea -aidoma- există și ea, însă iată, trebuie consolidată și reabilitată de proprietar, adică de către autoritatea centrală, de Primăria Municipiului București”.

palatul, dacia, romania
Palatul Dacia-România va adăposti Pinacoteca Metropolei Bucuresti. Foto credit Wikimedia.

B365.ro: În ce clădire ar urma să fie Pinacoteca Bucureștiului?

Adrian Majuru, manager MMB: “Vorbim de Palatul Dacia-România, care este denumirea istorică a unei societăți bancare, și care, în momentul de față, găzduiește Art Safari, din două motive, din punctul nostru de vedere. O dată ca să legăm în memoria colectivă ideea de artă și galerie de artă prin proiectele Art Safari și, doi, este o investiție care se face de către un privat în a păstra această clădire ca să nu se deterioreze și să nu rămână dezafectată. Este un lucru pozitiv pentru public că se intâmpla acolo lucruri. În cadrul acestui proiect, Colecția Pinacotecii vine in fiecare an cu câte o temă expozițională, pe cheltuiala acestul ONG”.

Potrivit MMB, în prezent, patrimoniul artistic al Pinacotecii Metropolei București numără 5.500 de lucrări, proporția cea mai mare fiind deținută de lucrări de pictură, urmate de grafică, sculptură și artă decorativă.

palatul, dacia, romania
Palatul Dacia-România va adăposti Pinacoteca Metropolei Bucuresti. Foto credit Wikimedia.
Investiția pentru Palatul Voievodal Curtea Veche a fost aprobată de PMB în această primăvară

B365.ro: Vreți să redați Palatul Voievodal Curtea Veche prezentului. În ce stadiu se află lucrările de restaurare, cercetare și punere în valoare a vestigiilor?

Adrian Majuru, manager MMB: “Curtea Veche este în momentul de față oprită ca șantier, compania municipală care s-a ocupat de ea se află în insolvență. Neexistând o licitație la vremea potrivită, cred că sunt niște căi mai facile de a recupera cumva timpul pierdut și de a se reveni la acest șantier. Din câte știu eu, investiția a fost aprobată de Consiliul General al PMB într-o ședință din cursul acestei primăveri, drept urmare ar trebui să apară entitatea care să pună în aplicare această investiție la Curtea Veche, la Palatul Voievodal”.

curtea, veche
“Curtea Veche este în momentul de față oprită ca șantier, compania municipală care s-a ocupat de ea se află în insolvență. Foto credit MMB.
Muzeul memorial Gheorghe Tattarascu este închis de foarte, foarte mult timp”

Adrian Majuru, manager MMB: “Dar mai este și Muzeul memorial Gheorghe Tattarascu care este închis de foarte, foarte mult timp. Este o clădire dezafectată în momentul de față; este pusă în conservare, am mutat patrimoniul de acolo și pe colegii mei. A fost aprobată și această investiție în Consiliul General al PMB, de reabilitare, consolidare și restaurare a acestui monument istoric. Autorizația a ieșit, drept urmare trebuie organizată licitația sau trebuie găsit antreprenorul”.

constantin nottara
Constantin Nottara in rolul lui Shylock. Foto credit Wikipedia.
Vom avea un Muzeu al Teatrului: Colecția Nottara conține obiecte adunate de prin 1890 până în anii ’40; toate așteaptă în depozit

B365.ro: Vreți faceți un Muzeu al Teatrului, pentru care aveți deja patrimoniu, un patrimoniu nevăzut de publicul larg. Ce conține acest patrimoniu?

Adrian Majuru, manager MMB: “Patrimoniul se numește Colecția Constantin I. Nottara și Constantin. C. Nottara și conține obiectele personale ale familiei muzicologului Constantin C. Nottara și ale fratelui său, actorul C. I Nottara. C.C. Nottara a compus și muzică clasică, dar mai mult muzică de varieteu, dedicată loisirului urban. Și atunci sunt foarte multe lucruri care se intersectează cu viața altor actori și cu viața teatrului românesc, de prin 1890 până în anii 40. Această clădire care a fost în patrimoniul statului a fost pierdută în instanța și câștigată de moștenitori, drept urmare acest muzeu poate fi organizat în orice alt spațiu, de preferat construit nou. Este important să construiești o clădire nouă, dedicată, pentru obiectele pe care le ai, ca să poți să construiești o poveste”.

Muzeul Artelor Decorative din București se va deschide în Palatul Concordia: clădirea este dezafectată și nu are administrator din anul 2018

Adrian Majuru, manager MMB: “Ne mai lipsește și un muzeu al artelor decorative în care includem tot ce înseamnă vestimentație și accesorii vestimentare, mobilier, sticlărie, argintarie. Sunt foarte multe profesii care converg în această zonă și care au nevoie de extensii anatomice. În sensul că: unde pot vedea artiștii de azi obiectele asupra cărora să reflecteze? Ei le pot îmbunătăți creînd altele noi, ca designeri, sau le pot fabrica din nou, ca artizani. Ai nevoie de un astfel de muzeu în care să fie explorat patrimoniul specific. Evident că există o clădire asupra căreia noi am făcut diligențele potrivite, ca să fie amenajat un astfel de muzeu. Noi avem colecțiile, dar nu sunt exploatate decât sporadic. Muzeul va fi în Palatul Concordia, se numește așa pentru că a fost tot o societate bancară. Clădirea se află tot în proprietate comunală, dar nu are administrator. Această clădire dezafectată stă așa din 2018, fără administrator”.

Trebuie să ai mai întâi spațiile la care să te raportezi, atunci când construiești un fir narativ pentru expoziții”

Adrian Majuru, manager MMB: “Proiectele se află în stadii diferite, iar cele mai înaintate sunt cele legate de Tattarascu, Pinacotecă și Curtea Veche. Ele au autorizații și urmează să intre într-un șantier sau, deși șantierul este oprit, el trebuie să fie reluat. Și atunci proiectele de amenajare muzeală vor trebui începute cu acestea. Despre Teatru și Arte decorative, aici trebuie să ai mai întâi spațiile la care să te raportezi, atunci când construiești un fir narativ pentru expoziții”.

O comoară, un patrimoniu de miliarde de lei stă și așteaptă în depozite; “Am elaborat un proiect de depozit integrat”

B365. ro: Unde se află acum toate aceste valori?

Adrian Majuru, manager MMB: “În depozite adecvate, închiriate este adevărat, și la standardele cerute de lege, Nu este ieftin, pentru că plătești chirie, și nu este ieftin, pentru că trebuie să ai acolo pază și parametri de conservare. Ideea este să deții un depozit care să fie construit nou, la standardele cerute de lege, și acolo să ai toate colecțiile, nu împrăștiate în patru clădiri, sa fie toate în una, cu ateliere de restaurare asociate, iar asta ne preocupă foarte mult . Vrem să oferim autorității, într-un termen de șase luni, proiectul nostru de depozit integrat, astfel încît autoritatea să degajeze un teren aflat în proprietate publică și să demareze construirea acestui depozit. Va scăpa de hemoragia chiriilor, care înseamnă două milioane și jumătate pe an și va putea păstra în siguranță deplină patrimoniul care ii aparține și, dacă ar fi să judecăm valoarea lui, depășește cu mult chiriile sau investiția, terenul plus clădirea”.

tablou, grigorescu
Nicolae Grigorescu, Arlechin. Deținător Muzeul de Artă al României. Foto credit Wikimedia.

B365. ro: Ce valoare are acest patrimoniu care stă în depozit și pe care nu-l vede nimeni?

Adrian Majuru, manager MMB: “Cuantificabil, dacă ar fi să adunăm sumele mari, valorea patrimoniului este de ordinul miliardelor de lei”.

Degradarea clădirilor va determina și degradarea actului cultural, dar și a obiectelor care sunt păstrate în aceste depozite”

B365. ro: Ați întinerit muzeele, le-ați dat o înfățișare modernă, un vibe tineresc. Care este cea mai mare problemă pe care o aveți acum?

Adrian Majuru, manager MMB: “Cea mai mare problemă, care sper să se oprească măcar, nu să fie vindecată imediat, este această diminuare a alocației bugetare pentru funcționarea instituției. Nu mă refer la proiectele pe care le dezvoltăm, la cercetare, la expozițIi, la lucruri pe care le poți face alături de alții, ci la buna functionare a unei clădiri-muzeu. Să o poți păzi, să o poți păstra în standarde adecvate depozitele de patrimoniu. Să poți plăti chiriile, să poți plăti cele care intervin, variate reparații și lucrari de întreținere a cladirilor, inclusiv a spațiilor importante. Degradarea clădirilor va determina și degradarea actului cultural dar și a obiectelor care sunt păstrate în aceste depozite”.

Cele mai frumoase cărți dedicate Bucureștiului nostru poartă semnătura profesorului Adrian Majuru

Adrian Majuru este licențiat în Istorie al Universității din București, unde a obținut doctoratul în geografia umană, în anul 2004. A urmat cursurile școlii postdoctorale cu specialitatea antropologie, a Institutului de Antropologie “Francisc Rainer”, al Academiei Române. Coordonează revista de Antropologie Urbană și predă cursuri de master și doctorat la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, unde este profesor asociat.

Din anul 2014 este director și manager al Muzeului Municipiului București, funcție prin care administrează 20 de muzee și case memoriale, printre care Palatul Șuțu, Muzeul Theodor Aman, Palatul Voievodal Curtea Veche, Casa Filipescu-Cesianu sau Observatorul Astronomic.

Cele mai frumoase și mai documentate cărți dedicate Bucureștiului nostru îi poartă semnătura: “Bucureștii Mahalelelor”, “Copilăria la români (1850-2050) Istorie și prognoză”, “Destin valah”, “București. Diurn și nocturn”,
“Prostituția între cuceritori și plătitori”, “Bucureștiul subteran”, “Cum se distrau românii de odinioară”.

 

Cookies