Născut în Mahalaua Cuțarida, scriitorul Eugen Barbu (“Patronul”) a ajuns să locuiască într-un palat mediteranean naționalizat din mijlocul Bucureștiului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu

08 mart. 2023
43257 Afișari
Născut în Mahalaua Cuțarida, scriitorul Eugen Barbu (“Patronul”) a ajuns să locuiască într-un palat mediteranean naționalizat din mijlocul Bucureștiului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
Născut în Mahalaua Cuțarida, scriitorul Eugen Barbu, supranumit “Patronul”, a ajuns să locuiască într-un Palat mediteranean, naționalizat, din mijlocul Bucureștiului. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu

Vila “Maria Ponizil” din strada Mihai Eminescu nr. 56, proiect realizat în anul 1942 de arh. Nicu Georgescu, este una dintre cele mai reprezentative lucrări ale stilului Mediteranean de factură hispanică din București.

Imobilul, un adevărat Palat, va deveni, după anul 1960, reședința scriitorului Eugen Barbu și a soției sale, actrița Marga Barbu. Mai jos, interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu, autor al lucrării “Curentul Mediteranean în arhitectura interbelică românească”, Editura Vremea, 2022, studiu de referință care inventariază și analizează clădirile mediteranene din București și din România.

eugen, barbu, marga, barbu
Eugen Barbu și a soția, actrița Marga Barbu. Foto credit: Artmark.ro.
Interior, Palatul mediteranean din strada Eminescu, nr. 10. Foto credit: arh. Mădălin Ghigeanu.
Fațada in curte, Palatul mediteranean din strada M. Eminescu. Sursa: Arhiva PMB, dosar de autorizare, 1942. Foto credit: arh. Mădălin Ghigeanu.

Eugen Barbu, faimos pentru romanul “Groapa”, dar și pentru campaniile pe care le-a orchestrat în revista “Săptămâna” împotriva generației de scriitori a anilor ’80

Pe actrița Marga Barbu (1929-2009), bunicii și părinții noștri o știu din filmele cu Mărgelatu, “Totul se plătește”, “Domnișoara Aurica”, “Misterele Bucureștilor”, “Trandafirul Galben”, “Ultimul Cartuș”, etc. Actrița de film și de teatru a fost soția controversatului scriitor Eugen Barbu (1924-1993) romancier, pamfletar, scenarist, redactor-șef al revistei “Luceafărul” și, ulterior, director al publicației “Săptămâna Culturală a Capitalei”.

Bunicii și părinții noștri o știu pe Marga Barbu din filmele cu Mărgelatu. Sursa foto: Wikipedia.

Eugen Barbu a fost cel mai vandabil scenarist al cinematografiei socialiste, scenariile filmelor cu Mărgelatu fiind creația sa. Născut într-o casă din paiantă cu pământ pe jos din mahalaua Cuțarida (loc pe care s-a ridicat Palatul Copiilor din Berceni), Eugen Barbu va deveni faimos pentru romanul “Groapa”, apoi pentru campaniile pe care le-a orchestrat în hebdomarul “Săptămâna” împotriva generației de scriitori a anilor ’80 și a postului de Radio Europa Liberă.

eugen, barbu
Eugen Barbu era supranumit in epocă „Patronul”. Foto credit: Artmark.ro.
După 1989, Eugen Barbu a înființat, alături de Corneliu Vadim Tudor, partidul cu doctrină naționalistă “România Mare”

După succesul literar obținut cu romanul “Groapa”, Eugen Barbu s-a aflat în vârful propagandei ceaușiste.“Patronul”, cum i se spunea în epocă, a transformat “Săptămâna Culturală a Capitalei”, altminteri o publicație banală adresată bucureștenilor care doreau să se informeze despre viața de zi cu zi din oraș, de la spectacole de teatru la meciuri de fotbal, într-un cuib de mitralieră alimentat cu cuvinte, patronat de Securitate. După 1989, a înființat, alături de Corneliu Vadim Tudor, partidul cu doctrină naționalistă “România Mare”, pe care l-a reprezentat în Parlamentul României în legislatura 1992-1996.

După 1989, Eugen Barbu a înființat, alături de Corneliu Vadim Tudor, partidul cu doctrină naționalistă “România Mare”, pe care l-a reprezentat în Parlamentul României în legislatura 1992-1996. Foto credit: Artmark.ro.
Arh. Nicu Georgescu, o personalitate importantă în cadrul breslei arhitecților; membru în Consiliul Corpului Arhitecților din România (1932-1935)

B365.ro: Cine a fost arhitectul Nicu Georgescu?

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Nicolae (Nicu) Georgescu (1892-1987) este un arhitect prea puțin cunoscut în ziua de azi, deși a avut multe lucrări foarte importante în perioada interbelică. S-a născut în București în anul 1892, a fost absolvent al Școlii de Arhitectură în anul 1919, după o întrerupere pe timpul războiului. A fost o personalitate importantă în cadrul breslei arhitecților; membru în Consiliul Corpului Arhitecților din România (1932-1935), colaborator al Revistei Arhitectura și secretar de redacție al acesteia între anii 1924-1925. După absolvirea facultății va lucra, între anii 1919-1924, la Societatea Construcția Modernă, iar între anii 1924-1938 va lucra în cadrul biroului privat de arhitectură, realizând importante lucrări. Va fi mobilizat pe timpul războiului, până în 1944, când va ieși cu gradul de căpitan. Pe perioada 1943-1949 va mai face diferite proiecte în colaborare cu alți arhitecți. După război, Nicu Georgescu va urma cursul tuturor arhitecților rămași în țară, fiind salariat la diferite instituții de stat – Întreprinderea Șantier M1 din București, IPC- București, IPCMC-București, proiectând construcții industriale sau civile”.(1).

Arhitect Nicolae Georgescu. Sursa: A.N.R, Fond Colegiul Arhitecților, inv. 808, dosar personal fotografiat de Asociația Istoria Artei, arhivadearhitectura.ro.
Arh. Nicu Georgescu este autor, alături de arh. George Cristinel, al clădirii Primăriei Sectorului “de Verde”, în prezent Primăria Sectorului 1, un imobil în stil neoromânesc. Sursa: „Poze foarte vechi”, pagina de facebook.
Arh. Nicu Georgescu este autor, alături de arh. George Cristinel, al clădirii Primăriei Sectorului 1 “de Verde”

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Nicu Georgescu a avut un frate tot arhitect, Pascal Georgescu (1905-1975 ), absolvent al Școlii de Arhitectură în 1933, cunoscut ca arhitect-șef al Primăriei Sectorului 1 – Verde și ulterior arhitect-șef al Capitalei. Nicu Georgescu va practica diferite stiluri cu multă coerență: neoromânesc, modernismul de tip art-deco cât și cel mediteraneean, cerut cu insistență de protipendada Bucureștiului la mijlocul anilor 30′. Putem enumera ca lucrări mai importante, primul bloc de locuințe publice ridicat pe Calea Victoriei, denumit “Construcția Modernă” (1924). Este autor, alături de arh. George Cristinel, al clădirii Primăriei Sectorului “de Verde”, în prezent Primăria Sectorului 1, un imobil în stil neoromânesc. A realizat o clădire, pe care o admir foarte mult, ansamblul administrativ denumit Blocul Edilitar Comunal din Piața Amzei, realizat în anul 1935, o lucrare foarte frumoasă în stilul modernismului Art Deco. De asemenea, tot arh. Nicu Georgescu a proiectat Halele și Piața Domenii (1933-1934). Cu toate aceste realizări, prea puțini știu că arh. Nicu Georgescu a realizat și multe lucrări în stil mediteranean în București”.

Vila resedință a arh. Nicu Georgescu din strada G. D. Mirea, nr. 10. Foto credit: Revista Arhitectura, 1941.
Vila în stil mediteranean din strada Mihai Eminescu nr.56  va fi realizată în anul 1942 pentru Maria Ponizil. Este un adevărat palat de 600 mp

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Arh. Nicu Georgescu era cunoscut că practicant al Art Deco-ului modernist. Reședința lui superbă, vila din strada Pictor G. D. Mirea nr. 10 a fost prezentată în numărul comemorativ din Revista Arhitectura din anul 1941 drept o lucrare de excepție, însă o lucrare ce îmbină principii ale modernismului cu elemente decorative de tip mediteraneean. A mai realizat și alte lucrări în stil mediteranean, Casa Afrodita și Ion Dumitrescu, din strada Visarion nr 15, din păcate, astăzi mutilată odios, sau vila din str. Muzeul Zambaccian nr. 12 (fostă Demetriade ), toate în perioada de practică privată de la mijlocul anilor 30′. Pesemne că sunt mult mai multe imobile și urmează să le descoperim”.

Vila arh. Nicu Georgescu din strada G. D. Mirea, nr. 10. Foto credit: arh. Mădălin Ghigeanu.
Proiectul este o extindere și o supraînălțare cu modificări la fațade, cu două niveluri, ale unei construcții existente”

B365.ro: Ce știm despre prima proprietară a casei, Maria Ponizil? Nu am găsit nicio informație.

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Absolut nimic. Nu am găsit nimic despre această persoană, deși am căutat cam peste tot. Inclusiv în actele de vânzare-cumpărare nu se face trimitere. Proiectul arh. Nicu Georgescu, autorizat în anul 1942, este o extindere și o supraînălțare cu modificări la fațade, cu două niveluri, a unei construcții existente, pesemne una în cu totul alt stil și cu dimensiuni mici. Imobilul inițial făcea parte din urbanismul de tip Carol I al caselor cu mici dimensiuni, de tip vagon. Arh. Nicu Georgescu realizează o casă cu mult mai mare, construcția finală va avea 600 de mp, deci, foarte mult. Practic, va crea un adevărat palat mediteranean care marchează zona. De fiecare dată când am trecut pe Mihai Eminescu m-am întrebat cine a făcut clădirea. Un detaliu interesant găsim pe fațada principala, acea colivie ce cuprinde două etaje, pe care o regăsim la arh. Alexandru Zaharia în imobilul faimos (pentru mine, pesemne ) din Piața Cantacuzino, numărul 6, denumit proprietatea doamnelor Danielopol-Kalinderu”.

Palatul mediteranean din strada Eminescu. Foto credit: arh. Mădălin Ghigeanu.
Sursa: Arhiva PMB, dosar de autorizare, 1942. Foto credit: arh. Mădălin Ghigeanu.
Înălțimea mare a livingului este susținută de cursivă ce parcurge practic tot spațiul”

B365.ro: Nimeni nu știa până acum numele arhitectului care a semnat acest Palat mediteranean?

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Nu am văzut nicăieri să fi fost ceva scris despre el. Am descoperit un aspect foarte interesant în interior. În planurile inițiale, vila avea un apartament spațios, tip duplex, pe parter și etajul 1, și un apartament separat la etajul 2. La interior, în apartamentul din parter, livingul se deschidea pe două niveluri, având o cursivă de circulație de la scara de acces până la dormitoarele de la etaj. Dimensiunea parterului este foarte mică, în schimb înălțimea de etaj este suficient de generoasă. Nu mi-am dat seama dacă este o greșeală de proporționare.insă când am vizitat interiorul casei am văzut că aspectul este foarte coerent, înălțimea mare a livingului este susținută de cursivă ce parcurge practic tot spațiul, oferind șansa privitorului de a admira toate detaliile inedite de la interior”.

Fațada la strada M. Eminescu. Sursa: Arhiva PMB, dosar de autorizare, 1942. Foto credit: arh. Mădălin Ghigeanu.
Sursa: Arhiva PMB, dosar de autorizare, 1942. Foto credit: arh. Mădălin Ghigeanu.
L-am întâlnit pe unul dintre moștenitorii legali, un descendent al actriței Marga Barbu; am descoperit o mică fîntână pur decorativă lângă scară, element care nu apărea în dosarul de autorizare”.

B365.ro: Ați reușit să intrați în casă, să vedeți ce s-a păstrat din proiectul arhitectului Nicu Georgescu, ce s-a mai întâmplat între timp?

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Am vizitat casa și am întâlnit și un descendent al actriței Marga Barbu; un om care cunoaște bine casa, mai ales că a fost deseori în ea, în vizită. Mi-a plăcut faptul că imobilul este foarte bine conservat. În interior nu se văd niciun fel de modificări structurale. Este un fapt fericit faptul că proprietarul de acum are un atașament deosebit față de ea. Toate elementele decorative din interior au fost păstrate, nu am văzut nimic strident. Am descoperit elemente care nu apăreau în proiectul de autorizare, de pildă o fântână interioară foarte interesantă. O mică fântână pur decorativă lângă scară, un lucru mai puțin întâlnit la interior”.

Interior, Palatul mediteranean din strada Eminescu, nr. 10. Foto credit: arh. Mădălin Ghigeanu.
Plan etajul 2. Sursa: Arhiva PMB, dosar de autorizare, 1942. Foto credit: arh. Mădălin Ghigeanu.
Arh. Nicu Georgescu utilizează detalii tipice modernismului art-deco, în speță scafele de lumini pentru tuburile de neon”

Arh. Mădălin Ghigeanu: “De asemenea, foarte interesant este modul în care Nicu Georgescu adaptează și utilizează detalii tipice modernismului art-deco, în speță scafele de lumini pentru tuburile de neon, detalii mai rar întâlnite la casele de tip mediteranean. Deasupra ușilor din parter,pe toată latura sub pasarela de la etaj, amplasează o scafă pe un plan curbat, ce rezolva iluminarea spațiului către zona centrală a camerei într-un mod foarte interesant. De asemenea, o scafă ascunsă amplasată sub podestul intermediar al scării către etaj, oferă o lumina difuză, indirectă, către centrul camerei, dar luminează și fântâna ce închide perspectiva golului de scară”. Cât despre scriitorul Eugen Barbu, este greu să pui lucrurile în balanță, să discerni între Eugen Barbu de la revista “Săptămâna” și talentatul scriitor Eugen Barbu. Evident că nu este singurul caz de acest tip. Toți marii oameni de cultură cred că au avut momente tulburi în vremuri tulburi. S-au mai întâmplat lucruri triste și pe la alte case mai mari”.

Fântâna decorativă. Foto credit: arh. Mădălin Ghigeanu.
Palatul din Eminescu, cu acel living pe două niveluri, este un spațiu foarte bine vitrat, bine luminat natural către vest”

B365.ro: Cum ați perceput interiorul vilei din strada Mihai Eminescu, față de alte case mediteraneene în care ați intrat?

Arh. Mădălin Ghigeanu: Nu vreau să mint. Cred că arh. Ion Giurgea stăpânea mult mai bine acest stil mediteranean. Palatul din Eminescu, cu acel living pe două niveluri, este un spațiu foarte bine vitrat, bine luminat natural către vest. Însă, se vede clar că Nicu Georgescu a fost forțat să rezolve niște funcțiuni într-un context dat, existent. Cred că proiectul a fost generat de faptul că arh, Nicu Georgescu a supraînălțat și a modificat o construcție deja existentă, a fost nevoit să se adapteze unui spațiu. A mărit o casă care avea o sută și ceva de metri până a ajuns la un palat de peste 600 de mp. Este o reușită în final , mai ales la nivelul fațadelor”.

„Arh. Nicu Georgescu adaptează și utilizează detalii tipice modernismului art-deco, în speță scafele de lumini pentru tuburile de neon, detalii mai rar întâlnite la casele de tip mediteranean”. Foto credit: arh. Mădălin Ghigeanu.
Plan etajul 1. Sursa: Arhiva PMB, dosar de autorizare, 1942. Foto credit: arh. Mădălin Ghigeanu.

 

Ce ascultam seară cu tatăl meu la Radio Europa Liberă, a două zi citeam în ziarul “Săptămâna”

B365.ro: Eugen Barbu venea din mahalaua Cuțarida din Berceni, chiar el scria că locuia, în copilărie, într-o casă de tip vagon, din paiantă, cu podea de pământ. Și, deodată, ajunge să locuiască într-un palat mediteranean. Cum se face?

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Și Mihail Sadoveanu și Eugen Barbu și alți scriitori au avut gust pentru astfel de palate mediteraneene și, pesemne, că de aceea au și scăpat fără să fie demolate de furia sinistră din perioada ceaușistă. Perioada anilor ’80 a fost poate cea mai cruntă din perioada ceaușistă. Din păcate, un scriitor foarte talentat, un om de cultură, a ajuns să instrumenteze acest ziar în favoarea puterii. Ce ascultăm seara cu tatăl meu la Radio Europa Liberă, a doua zi citeam în revista “Săptămâna”.

Foto credit: Artamark.ro.

Arh. Mădălin Ghigeanu: “În concluzie, cred că ar trebui să ne obișnuim ca atunci când trecem pe lânga astfel de palate și construcții de excepție și ne spunem, cu prea multă simplitate, că acea casă este a lui ‘cutare’ sau a fost locuită de către personalitatea ‘X’, să avem puterea să afirmăm și faptul că acea casă a fost proiectată de către un anume Arhitect. Este un gest de minimă civilitate, pentru că acea casă este opera arhitectului care a creat-o, el i-a dat viață lasând-o posterității, și nu este opera celui care a locuit-o temporar, oricât de puternic și de renumit ar fi fost pe timpul vieții”.

1, SIDONIA TEODORESCU – Arhitectul NICOLAE GEORGESCU ( 1892-1987), Buletinul BIUAR – IULIE DECEMBRIE – 1920, pag. 104-109.

„Make Bucharest Great Again” vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare, moderne, revoluționare. Ce am mai scris se află aici:

Destoinicul meșter Dorel a lovit cu burlane și vopsea portocalie într-un bloc interbelic din zona protejată Armenească. Clădirea e de nerecunoscut

EXCLUSIV I Vești excelente despre Palatul Universității. Va fi refăcut de la zero spectaculosul fronton cu vultur și grifoni, distrus de bombardamentele din 1944

Cvartalul din București, „dreptul poporului la coloane” sau stalinismul cu față umană. Cum au ajuns clădirile tip cazarmă mai scumpe și mai căutate decât blocurile noi

Cookies