“Năprasnica întrecere” de acum 108 ani: Raliul Bucureşti-Giurgiu

Promotorul curentului automobilistic în Capitală a fost Prinţul George Valentin Bibescu(FOTO), ultimul proprietar ereditar al curţilor domneşti de la Mogoşoaia, ca nepot de fiu al domnitorului Gheorghe Bibescu. Tot el este şi cel care a înfiinţat Automobil Clubul Roman, la 5 aprilie 1904 alături de alţi 26 de proprietari de automobile. Clubul a fost afiliat imediat Asociaţiei Internaţionale a Automobil Cluburilor Recunoscute, cu sediul la Paris, cunoscută astăzi sub noua denumire de Federaţia Internaţională a Automobilului (FIA). La scurt timp, pe 22 septembrie 1904, este organizată şi prima competiţie de profil din ţară: raliul automobilistic pe ruta Bucuresti-Giurgiu şi retur.

Cursa a fost anunţată în săptămâna premergătoare prin răspândirea a 20.000 de afişe în Capitală, Giurgiu şi în toate localităţile traversate. În fapt a fost un eveniment monden pentru că la start s-au aliniat unii dintre cei mai bogaţi bucureşteni: Prinţul Bibescu, Alexandru Prager (fiul unui celebrului industriaş), Leon Leonida, C. Vidal, N. Niculescu Iarca şi Alexandru Darvari (primii posesori de autovehicule din România). Cu toate că în întrega ţară existau 70 de maşini, numai nouă s-au înscris la start. Dintre acestea doar şase au putut pleca spre Giurgiu, pentru că restul şoferilor nu au reuşit să-şi pornească autoturismele în ziua respectivă. Plecarea trăsurilor-automobile, cum mai erau încă denumite atunci, a început la ora 10:30, la Filaret, lângă fântâna Cantacuzino. Cei şase au plecat din cinci în cinci minute: George-Valentin Bibescu a participar cu un autotursim Mercedes, Alexandru Prager cu un Oldsmobile, Leon Leonida tot cu un Mercedes, C. Vidal cu un Gobron, N. Niculescu Iarca cu un Cudell iar Alexandru Darvari cu un Fiat. Şoseaua până la Giurgiu, încă neasfaltată, a fost stropită cu un liant special preparat de o fabrică de ulei pentru a limita ridicarea prafului. Cursa a fost supravegheată şi de forţele de ordine, astfel că au fost poziţionate de-al lungul traseului patrule călare de jandarmi.

„Năprasnică întrecere”

Autorităţile din Giurgiu au fost anunţate din timp prin telefon de începerea cursei iar la distanţa de aproape o oră primele autoturisme ajungeau în oraşul de pe Dunăre. Bibescu şi Leonida au terminat itinerarul Bucureşti-Giurgiu în 58 de minute, Vidal – 119 minute, Niculescu Iarca – 120 iar Darvari şi Prager câte 152 minute. Grupul a luat startul înapoi spre Bucureşti doar după trei ore de odihnă. În faţa comisiei care-i aştepta la Bucureşti au ajuns însă doar patru. Niculescu Iarca şi-a pierdut pe drum radiatorul, iar Vidal a rămas la Jilava. Îi explodase un cauciuc şi i se stricase cutia de viteze. Gobronul său(FOTO) a fost adus târziu noaptea la Bucureşti, într-una din căruţele care fuseseră pregătite din vreme pe traseu.

În Capitală au fost declaraţi învingători absoluţi numai doi: Prinţul Bibescu – 108 minute cu o medie orară de 66 de km şi Leon Leonida – 120 minute, cu o medie orară de 63 de km. Cei doi au fost primii campioni oficiali ai României la întrecerile auto. Chiar dacă în zilele noastre media de 66 km/h este lipsită de spectaculozitate, pentru acea vreme era de-a dreptul uluitoare ţinând cont de caracteristicile tehnice ale automobilelor şi de starea nu tocmai bună a drumurilor. Mărturie stau concluziile trase de presa vremii: „Și astfel cursa aceasta năprasnică, în care şi-au riscat viaţa atâţia oameni, s-a încheiat cu bine, fără nici un accident, numai că o cioară rătăcită s-a lovit în zbor de unul din cursanţi, rănindu-l la cap”.

Ştiaţi că…

Primul automobil înmatriculat în Capitală a fost un FN Herstal care a aparţinut lui Bazil C. Assan. Deoarece prinţul George Valentin Bibescu dorea ca automobilul lui să fie primul înmatriculat, dar vehiculul lui Assan primise deja nr. 1, Prefectura Capitalei a găsit o soluţie de compromis, înregistrând autoturismul prinţului cu numărul 0.