Nadia Grey, o stea de cinema răsărită la București, și iubirea ei cu Bîzu, mare aviator și zeu la femei

08 mai 2023
410 Afișari
Nadia Grey, o stea de cinema răsărită la București, și iubirea ei cu Bîzu, mare aviator și zeu la femei
Nadia Grey, o stea de cinema răsărită la București, și iubirea ei cu Bîzu, mare aviator și zeu la femei

Aici este vorba despre cum bărbatul face același lucru mereu și mereu, ca-ntr-o fabrică. Uitând, că-n fapt, dragostea nu-i uzină de reușite și rebuturi. Pe scurt, Bîzu Cantacuzino este fiul Marucăi. Știți din iubirile tălmăcite pe B365 de Maruca și George Enescu, în cheie oedipiană.

Bîzu este al Marucăi. Banii, faima familiei, “viața asigurată” au creat un norișor de aroganță și gheață moștenit, trecut de la mamă la fiu. Sigur, în privința iubirilor. Altfel, Bîzu a fost, la finalul celui de al doilea război mondial, cel mai bun pilot, cel mai bun șofer de curse, unul dintre cei mai buni, frumoși în viața sportivă și amoroasă a anilor acelora.

Dibaci în crimă pe avioanele de război, vrăjitor în plimbări și călătorii. Într-un asemenea zbor ca aviator o întâlnește pe Nadia. Era 1941-1942. Se îndrăgostesc în zbor cu motor, acolo în aer. Vorbind banalități, spunând nimicuri. Apoi, cină, șampanie. Bîzu, îndrăgostit ca-ntotdeauna, divorțează ca-ntotdeauna și se câsătorește ca de atâtea ori. Nu bănuia, firesc, cine va fi Nadia. Era o puștoaică. Habar n-avea că Nadia va fi star de cinema.

Nadia Grey în filme, în anii ’50-’60. Apariție de-o clipă în “Dolce vita” a lui Fellini

Uite-o înaltă, cu siluetă de vedetă, e Nadia Gray și, mamă, cum cântă ”Mon coeur au Portugal”

Cât de grațioasă, nonșalantă e Nadia Gray în Due Chitarre (Michele Cozzoli) – 1960

Bîzu Cantacuzino, Constantin, câștigase concursul de acrobații aeriene. Bucureștiul era în extaz

A fost angajat apoi la firma de transport persoane, un TAROM al anilor 1930-40. Venirea războiului îl trimite la ucis inamici, adică la ucis sovietici, România fiind de partea Germaniei naziste și-mpotriva Rusiei comuniste. Dacă, pe vreme de pace, Bîzu “făcea” paginile mondene, în timp de război era Eroul. E deplasat să compari dușmani de război cu femei cucerite, dar cam așa s-a-ntâmplat.

Bîzu acționa automat. Se-ndrăgostea, iubea, se căsătorea, divorța. Ducea îndrăgosteala până la matrimoniu și apoi o lua de la capăt. Cam așa era și lupta sa aeriană. Distrugea, ucidea, o lua de la capăt. Era omul lucrului bine făcut, dus până la capăt. Pe Nadia o tratează la fel, poate. Nu știm niciodată cu adevărat ce-i în capul omului. Noi facem niște reducții, deducții, operăm cu prejudecăți, cu păreri, pe bază de coincidențe. De data asta vremurile au fost altfel.

Războiul era pe sfârșite,România trece de partea Rusiei Sovietice și împotriva Germaniei naziste. Lui Bîzu i s-a luat tot: titlu, avere, rude și apropiați intrau în pușcărie.

Era chestie de timp ca el însuși să fie arestat și luat la întrebări ca cel mai bun aviator și țintaș al avioanelor Rusiei Sovietice. N-avea cum să nege, toate ziarele vuiseră, îi făcuseră faimă. Se spune că Ana Pauker l-ar fi păstrat pe Bîzu ca aviator personal. Alții spun că nu, a rămas, un timp, aviator de linie și era solicitat, cu precauție. Bîzu, în stilul lui, divorțează.

Se mută la Athenee Palace. Unii spun că, de data asta divorțase, ca Nadia să nu fie afectată în viață de numele lui Cantacuzino. Alții cred că Bîzu se săturase, ca de obicei, de femeie, de matrimoniu, de Nadia. Unii spun că, aviator al Anei Pauker fiind, îi cere s-o lase pe Nadia într-un turneu cu Teatrul ei de Comedie, în străinătate. Astfel, i-a cerut primei femei în România Comunistă, Ana, un lucru imposibil: s-o lase-n pace pe femeia lui, Nadia, să-și vadă de carieră. Și Ana îi dă drumul Nadiei. Alte surse arată că Nadia pur și simplu s-a urcat în avion pur și simplu și a plecat.

Bîzu se gândește și el la fugă, știind consecințele istoriei lui de familie, gloriei lui, dar și ale acestei fugi. Aviatorii români erau puțini, dar atent supravegheați. Bîzu este cel mai vizat, cum spuneam, datorită istoriilor lui.

21 ianuarie 1948: „Avem onoare a vă face cunoscut că se aprobă viza de zbor pentru Constantin Cantacuzino zis Bâzu”.

Bîzu zboară la Milano, conducând un avion cu pasageri. De acolo, nu se mai întoarce. Reia legătura cu Nadia. Dar între ei nu se mai înțeleg. Bîzu nu-și mai regăsește ritmul. Viața lui sportivă nu se mai leagă. Nu putea fi nici mare pilot auto, nici mare aviator. Lumea se săturase de performanțe. După război, la Milano, Paris, Madrid cui să-i mai pese că Bîzu?

Un Bîzu fără avere, fără nume. Nadia însă, șarmantă, bine legată la trup, cu o stea norocoasă, devine vedetă de cinema. Da, melodrame, exact ce-și dorea o lume care vroia să uite de război. Cu imaginea asta de divă de melodrame se joacă și Fellini, care o pune să joace în „Dolce Vita”, un număr de striptis.

 

Cookies