N-avem o țară, dar măcar avem spectacole ca afară. Musicaluri de văzut la București

09 nov. 2021
394 Afișari
N-avem o țară, dar măcar avem spectacole ca afară. Musicaluri de văzut la București
Vreau beculețele de Crăciun înapoi

Eu am văzut, cred, cam tot ce s-a pus în scenă ca și musical în România. De pe la primele încercări și până în zilele noastre. N-au fost foarte multe, pentru că musicalul e complicat, e nevoie de bugete, de scene, de licențe, iar la noi nu există deocamdată prea mare interes. Există însă niște oameni care vor să facă, sper că ați văzut Mamma Mia atunci când s-a jucat, a fost și în turneu prin țară, poate cu puțin noroc va fi din nou. Am mai văzut și My Fair Lady când a fost, din păcate foarte puțin, dar asta e. 

Revenind în zilele noastre, sunt două musicaluri la care ar fi bine să mergeți în perioada asta. „Familia Addams” și „Cabaret”. „Familia Addams” se joacă la Teatrul Excelsior și e de mers cu copiii, o să le placă la nebunie. Gomez e senzațional, Morticia la fel, dar Pugsley, oh, Pugsley este de neuitat. Sigur, nu e doar despre asta, tot spectacolul e ca pe scenele de afară, de la costume, la scenografie, la interpretare, la tot. 

N- avem o țară, dar măcar avem spectacole ca afară. Musicaluri de văzut la București
„Familia Addams” se joacă la Teatrul Excelsior și e de mers cu copiii, o să le placă la nebunie.

Dar azi vreau să vă povestesc mai mult și mai degrabă despre „Cabaret”

Ca și Familia Addams, Cabaret e un musical clasic. Se joacă din 1966 până în zilele noastre și au fost mii de reprezentații în toată lumea, de pe Broadway în cine știe ce colț al lumii. Fiecare regizor și-a dorit probabil să îi aducă ceva în plus, a venit cu o viziune proprie, a vrut ca reprezentația sa să fie The One, să zicem, și încearcă în continuare, chiar mă uitam zilele trecute, o nouă premieră o să fie luna aceasta la Londra. 

N- avem o țară, dar măcar avem spectacole ca afară. Musicaluri de văzut la București
Ca și Familia Addams, Cabaret e un musical clasic. Se joacă din 1966 până în zilele noastre

Dar, la București, Răzvan Mazilu a și reușit. Totul, totul, totul e așa cum trebuie. Mă fascinează de fiecare dată cum fiecare interpret pare să fie cel mai potrivit cu rolul respectiv, costumele sunt impecabile, iar mesajul piesei e pe de o parte subtil, pe de altă parte evident.

E greu să obții balanța asta, dacă mă întrebați pe mine, să scoți în evidență emoții într-o atmosferă care ar trebui să fie explozivă, să creionezi portrete și povești, să arăți ce nu se vede de fapt și ceea ce nici nu știm că va exista în viitor, să creionezi schimbarea unei lumi într-un spectacol cu muzică și dans. Reușește Răzvan Mazilu, reușește echipa pe care a format-o, simți frica, simți iubirea, regretele, e un spectacol plin de emoții și sentimente.

Asta, cum ziceam, pe lângă realizarea scenografică și cea regizorală impecabile. Mi-e destul de greu să scriu fără spoilere, deși îmi imaginez că știți deja despre ce e vorba, doar 2 lucruri: finalul e impresionant, o metaforă perfect realizată, iar cuplul meu preferat nu e cel din rolurile principale.

Poate și pentru că e o perioadă în care ne dăm seama că dramele din spate, cele despre care se vorbește puțin, sunt și ele parte din istorie și din construcția socială în care trăim. Sunt multe perioade care au schimbat lumea, nazismul a făcut-o într-un mod fundamental, iar tiparele de gândire apărute atunci ne marchează și azi. Credem că suntem mai buni decât alții și că merităm mai mult și că lumea ar trebui să fie a noastră, deși în realitate suntem aceiași oameni, în spatele șampaniei și cortinelor de spectacol. 

Așadar, mergeți la Odeon să vedeți Cabaret. Căutați reprezentațiile, vedeți că biletele se vând foarte repede și e minunat că se întâmplă așa, pentru că e un spectacol despre care veți vorbi și despre care se va vorbi. Sper să se joace multă vreme de acum înainte.

Nota B365.ro: După ce vă luați bilete (eventual din nou:-) ) la Cabaret și/sau Famillia Addams, mai citiți ce mai scrie și mai recomandă Maria. Nu dă greș.

Cookies