DE VĂZUTTIMP LIBER

Muzeul Teatrului Naţional din Bucureşti a fost redeschis! Colecţie de peste 20.000 de piese după reconstrucție

Muzeul Teatrului Naţional din Bucureşti are, în urma lucrărilor de reconstrucţie, o suprafaţă de 650 de metri pătraţi, unde va fi expusă colecţia de peste 20.000 de piese.

Muzeul Teatrului Naţional din Bucureşti a fost inaugurat în septembrie 1942. Încă din 1921, Victor Eftimiu, care conducea instituţia, a început să achiziţioneze lucrări de sculptură şi pictură care reprezentau mari artişti ai teatrului.

După bombardamentele din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, care au distrus sediul teatrului din Calea Victoriei, bunurile culturale au fost mutate în diverse locuri. Ultimul loc în care s-a aflat colecţia înainte de mutarea la sediul nou a fost pasajul Teatrului Odeon de azi.

Potrivit managerului actual al teatrului, Ion Caramitru, inventarul încă nu este finalizat, iar pentru acest lucru mai este nevoie de cel puţin jumătate de an.

Colecţia cuprinde peste 20.000 de documente – manuscrise, afişe, fotografii şi corespondenţă -, portrete ale unor importanţi actori, sub formă de sculpturi şi picturi.

„Totul a început cu modul în care s-a gândit cum trebuie să arate şi ce spaţiu trebuie să ocupe acest muzeu. Faţă de spaţiul pe care l-a ocupat, după micile reparaţii care au avut loc înainte de 2005, acum suprafaţa s-a triplat. În acest moment, Muzeul Teatrului Naţional – după încheierea lucrărilor de reconstrucţie – însumează 650 de metri pătraţi pătraţi”, a spus Caramitru într-o conferinţă susţinută marţi.

Accesul în muzeu se va face prin fosta intrare a agenţiei de bilete. „Îi va da muzeului o autonomie aparte”, a subliniat Caramitru.

„Avem un număr impresionant de portrete de actori importanţi. Avem o colecţie impresionantă de busturi – semnate de Paciurea, Medrea, Carol Storck, Oscar Han, Ion Vlad şi mulţi alţii. Portretele, pictate mai ales în ulei, poartă semnăturile lui Iosif Iser, Max Maxy, Alexandru Ciucurencu, Camil Ressu, Jean Steriadi şi Magdalena Rădulescu. Trebuie să ne amintim de George Franga, artizanul şi pionierul acestei colecţii impresionante, cel care şi-a dedicat toată viaţa Muzeului Teatrului Naţional, şi de urmaşul lui, Ionuţ Niculescu, care a activat aici până la deces”.

Înfiinţarea muzeului i se datorează lui Franga, care a colecţionat bunuri din patrimoniul actual. El şi ministrul Culturii de la acea vreme, Ion Petrovici, s-au numărat între semnatarii documentului de inaugurare a muzeului, datat 10 septembrie 1942.

Din colecţie fac parte şi obiecte de mobilier, precum tronul folosit de George Calboreanu în spectacolul „Apus de soare” în care a interpretat rolul Şefan cel Mare, masa de lucru a lui Victor Ion Popa, obiecte de vestimentaţie.

La începutul anului 2020, Teatrul Naţional a obţinut autorizaţia de funcţionare a laboratorului de restaurare pictură, a mai spus managerul.

Colecţia cuprinde 227 de lucrări de pictură, 213 de sculptură, 157 de costume şi accesorii, 390 de decoraţii şi medalii şi 150 de obiecte personale ale actorilor care au jucat pe scena Teatrului Naţional.

Treizeci şi opt de bunuri mobile vor fi restaurate şi expuse apoi public. Proiectul „Expoziţie inovatoare cu bunuri culturale restaurate” va reprezenta un pas semnificativ către redeschiderea muzeului pentru publicul larg. El este co-finanţat prin granturile SEE.

Proiectul va fi implementat pe o perioadă de 18 luni, începând cu iulie 2020, iar expoziţia va avea loc în foaierul teatrului.

De îndată ce muzeul va fi deschis oficial, pentru care va fi nevoie inclusiv de acreditare din partea Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor, va fi permis şi accesul cercetătorilor pentru studierea colecţiei.

Reorganizarea muzeului se face pe principii moderne şi potrivit rigorilor Legii Patrimoniului, Muzeelor şi Colecţiilor şi a normelor privind inventarierea, restaurarea şi clasarea bunurilor culturale mobile.

Conform unui studiu comandat de TNB în 2019, în rândul populaţiei din Bucureşti, cu vârste cuprinse între 18 şi 64 ani, Teatrul Naţional „I.L. Caragiale” atrage cel mai mare segment de public – aproximativ 45%.

Publicul TNB este cel mai activ din punct de vedere cultural, 6 din 10 spectatori ai TNB au frecventat în ultimul an mai mult de şase evenimente artistice şi cei mai mulţi au mers, în afară de spectacolele de teatru, la muzee/ expoziţii, cinema şi concerte. Ţinând cont de aceste date, proiectul şi-a propus ca rezultat creşterea numărului de vizitatori ai spaţiilor Teatrului Naţional Bucureşti cu minim 30%, vizând în special publicul tânăr.


Recomandarile noastre

Parteneri

Back to top button