HUFFÎN BUCUREȘTILIBERTATEAȘTIRI

Muzeul și Biblioteca Bisericii Armenești din București se pot surpa la cel mai mic cutremur. Clădirea este lipită de un uriaș turn de birouri care i-a afectat structura de rezistență

Puțină lume din Bucuresti știe ce bogăție, ce daruri se află in Biblioteca Bisericii Armenesti din București. Ce cărți vechi caligrafiate de calugări scribi, într-o limba misterioasă pentru noi, volume de acum 500 de ani, obiecte de cult, covoare fermecate, icoane argintate, cărti de rugaciuni pătate cu ceară, ceara celor care s-au rugat in ultimele sute de ani. Când intri în sălașul minunilor, simți că ai păsit în Peștera lui Aladin. Peste tot numai comori. Doar că, din cauza vecinilor, în subsolul clădirii se poate vedea o gaură imensă sub pardoseală, iar în altarul bisericii au apărut fisuri. Mai jos, vă dezvăluim comoara armenilor din București. Cele mai rare, mai prețioase și mai frumoase obiecte, un loc magic. Magic și fragil, ca tot ce este făcut de mâna omului.

‘Aici se află trecutul, prezentul și viitorul armenilor, aici este toată istoria noastră”, îmi mărturisește doamna Navrouzian Siran, istoricul care se ocupă de muzeu. A venit în România în anul 1994 și de atunci se îngrijește și păzește comoara. În anul 2005, chiar în coasta bisericii, a fost ridicat un turn de birouri cu 19 etaje, cu mult peste regimul de înălțime al vecinătilor. A primit autorizație de construcție, deși era ilegal pentru că vorbim despre o zona protejată, de patrimoniu, în cartierul Armenesc. În anul 2009, Mamutul a luat foc și de atunci a rămas pustiu, sumbru și amenințător, în special pentru vecinii săi direcți, armenii.

indicator, biserica armeneasca
Biblioteca Bisericii Armenesti din Bucuresti este lipită de un turn masiv de birouri, astăzi părăsit

Toate drumurile încep din curtea bisericii și duc spre locurile sacre ale armenilor

Nu ai cum să te simți dezorientat sau pierdut dacă te afli în curtea bisericii Armenești din București. Un indicator îți spune câti kilometri mai ai de făcut până la cele mai sfinte și mai importante locuri ale poporului armean. 2595 de kilometri până la Artak, adică Nagorno-Karabagh, azi o rană deschisă pentru armeni, o enclavă distrusă de război, un teritoriu pierdut pe nedrept. 2241 de kilometri până la Sfântul Scaun Echmiadzin. 429 de kilometri până la mănastirea Hagigadar, mănastirea Dorințelor  (“hagigadar” înseamnă “Îndeplinirea tuturor dorințelor”, iar lăcășul sfânt se află lângă Suceava). 2317 de kilometri pînă la biserica Apostolului Tadeu. 2200 de kilometri până la Muntele Ararat. 2253 de kilometri până la Muzeul Genocidului din Erevan (genocid comis de junii turci în anul 1915, crime care nu sunt recunoscute nici in ziua de azi de autoritățile turce). Mereu prinsi intre imperii, intre turci, rusi si iranieni.

muzeul, bisericii, armenesti
Doamna Siran este istoric si a venit in Romania in 1994. Este ingrijorată pentru viitorul colectiilor de o valoare inestimabilă.

In interbelic, Bucureștiul era plin de pravălii armenești, pe Lipscani și pe Calea Victoriei

Indicatorul cu kilometri către destinatți indepărtate, dar atât de aproape, îi amintește în fiecare clipă unui armean cine este și unde se află. Și care este locul său în lume. Unul dintre cele mai vechi popoare din lume, primul stat creștin din lume (anul 301), cu o țară fabuloasă, înghesuită între mari imperii lacome, o mare civilizație. Pe Muntele Ararat (are 5137 de metri altitudine), Biblia spune că a eșuat Noe cu bărcuța lui, după potop. Cum îmi fac rapelul la vaccin, plec spre Erevan, mereu mi-am dorit să ajung în țara aceea îndepărtată și misterioasă, veche, cu munți înalți din care izvorăsc cele două fluvii care au născut civilizațiile Orientului: Tigru și Eufrat. Un loc în care, dacă visezi, visele nu se intrerup când te trezești, cum se întâmplă la cosmaruri.

costume, de preot, armean
Vestmintele preotilor armeni, exemplare vechi interbelice.

Mă gândesc că o să ajung în Armenia fix în primăvara asta și o ascult pe doamna Siran, în bibliotecă. Incăperea vibrează de energie, o energie pe care o emană obiectele din ea, palpabilă, venită din altă lume, din alte timpuri. Mă simt ca în Numele Trandafirului. Cred că doamnei Siran îi este dor de casă. A venit în România în anul 1994 și a învățat singură românește. A plecat pentru că în Armenia mereu erau blocade după destrămarea URSS, era săracie și nesiguranță.

Îmi povestește că în țara ei fermecată există trei lacuri în munți, la peste 1000 de metri altitudine, Van, Urmia și Sevan. “Iar Sevanul are apă dulce și acolo trăiește cel mai bun peste din lume, Prinț se numește. Are un gust unic, e cel mai bun peste din lume. Prinț, Ishan in armeana, așa se cheamă”, îmi repetă doamna Siran. Deci, o să mănânc mulți prinți fripți în călătoria mea, e limpede. Vreau sa mă odihnesc și eu pe malul Sevanului cu apă dulce, intr-o zi, când va veni si vremea mea.

gaura, in subsolul, bisericii armenesti
Asa arată gaura din subsolul Muzeului Bisericii Armenesti. Practic, sub pardoseala se afla un gol.

Dă, Doamne să nu se întâmple ceva cu biblioteca. De ce au construit atât de aproape de noi?”

Stăm tot timpul cu mare grijă, cu stres. Ce o să se întâmple?, mă întreb. O parte din muzeul nostru stă pe un gol și în fiecare zi, înainte să vin aici, îmi zic si mă rog  Dă, Doamne să nu se întâmple ceva cu Biblioteca. Dă, Doamne să o găsesc întreagă și astăzi. La primul cutremur, nici nu vreau să mă gândesc ce se poate întâmpla, se surpă totul. De ce au construit atât de aproape de noi? Eu am venit aici în 1994, aveam 42 de ani cînd am venit în România, aici este pentru mine o a două casă, aici este casa mea, biblioteca asta. Fiecare carte poartă amprentele mele, ani în șir am umblat cu aceste cărți sacre, le-am ordonat, le-am catalogat, le-am îndrăgit. Și altcineva ar fi făcut la fel, nu este doar meritul meu. Noi, armenii, în special femeile armene, știm să avem grijă de lucrurile de valoare. Prețuim lucrurile de valoare. Lucrăm și păstrăm lucrurile de valoare. Să lucrezi aici, înconjurat de bogații, de artă, de o istorie atât de veche, de obiecte unice, este o mare onoare, este o onoare să dai explicații turiștilor și oricui despre istoria poporului tău”, spune doamna Navrouzian Siran, istoric, Casa de cultură Armeană, Biblioteca și Muzeul Eparhiei Armene.

instrument, de cintat, armenesc
Saz, instrument muzical traditional armenesc, facut de un prizonier armean in 1942.

Aici avem toate darurile, aici este toată identitatea noastră”. Doamna Siran a vorbit cu Ion lliescu în limba rusă

Doamna Siran: “ Turnul de birouri, vecinii nostri, au făcut o fundația foarte adâncă, cred că avea 30 de metri adâncime. A venit și Ion Iliescu  atunci pe aici, cu domnul Varujan Vosganian, eu i-am primit în bibliotecă. S-a mirat și Ion Iliescu, a zis că ce e fundația asta atât de adâncă. Am vorbit cu domnia sa în limba rusă. Va dați seama că structura de rezistență a muzeului a fost afectată. Foarte mult contează pentru noi, armenii, locul acesta. Este istorie, este și trecut și prezent și viitor. Aici avem toate darurile, aici avem simboluri, aici este toată identitatea noastră”.

detaliu, carte, veche, biserica, armeneasca
O biblie tiparita in limba armeana la Amsterdam in anul 1600 se afla la Bucuresti.

Prima Biblie în limba armeană, tipărită la Amsterdam, se află la București

Apoi, mă uit in jurul meu si văd cu ochii mei comoara lui Aladin, care sigur era armean si nu arab.15.000 mii de volume, dintre care 700 de cărți religioase tipărite între secolele 17-19. Tablouri, obiecte de cult și de artă, covoare zburătoare vechi de sute de ani. Evanghelii, Biblii, Psaltiri, exegeze și hagiografii, Cărți ale Prinzatei, ceasloave. Cărți de istorie, de o mare importantă, “Istoria Armenilor” ( 1786), “Istoria Jerusalimului”, cărți de gramatică, de medicină, de filosofie și logică, volume de filosofie antică. Toată intelepciunea lumii, biblioteca din Alexandria armenească în București. Tomuri sacre cu gravuri și ornamente bogate, cu letrine ornate și ornamente de anluminură, fapt caracteristic manuscriselor armenesti, cu gravuri excepționale, de la 1700. De-a lungul timpului, unele și-au pierdut coperțile, filele de titlu și ultimele foi. Altele, din cauza umidității ridicate, au fost afectate de micoze, s-au deshidratat de la uscăciune, hârtia devenind fragilă. Cărți cu picături de ceară pe ele, semn că au fost citite la lumina lumânărilor. “Citește cu credință si te vei vindeca”, a scris pe o carte Victoria Dudian, o personalitate căreia i se datorează colecția de carte veche “Dudian”. 

obiect, de cult, armenesc
Vechi obiect de cult din altar.
O parte din cărțile vechi au fost scanate și se află pe site-ul Bibliotecii Metropolitane din București

Biblioteca Metropolitană din București a scanat 350 de volume din fondul de carte veche și 45 de manuscrise, în total 270.000 de pagini. Pot fi studiate digital pe site-ul Bibliotecii Metropolitane  (www.bmms.ro). Catalogul cărților de la Biserica Armenească din București există și la Biblioteca Națională din Erevan. Cele mai prețioase volume de la Armenească sunt Biblia de la Amsterdam (1666)- există numai șase exemplare în toată lumea, iar unul se află la București- și “ Cartea Prânzatei” ( Djasot), 1686, tipărită la Veneția. Cu pagini pictate de mână, uimitor de vesel si de viu.

muzeul, bisericii, armenesti
Minunile dintr-un muzeu care se afla in plina renovare, va fi deschis dupa ce trece pandemia.

Închei povestea cu gândurile unui poet armean. Versuri despre soarta unui popor vechi, mândru, nobil, risipit pe tot pământul: “Da, suntem puțini. Cine v-a pus să ne apăsați, să ne opresati, să ne striviți?! Am devenit un diamant. Acum, zdrobiți-ne dacă puteți!”.

icoana, pe sticla, biserica, armeneasca din bucuresti

Citește cu credință și te vei vindeca.


Recomandarile noastre

Parteneri

Back to top button