Mutu, despre muzeul evreilor şi holocaustului: „Avem obligaţia morală să amenajăm acest muzeu unic”

„Muzeul Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România trebuie să devină cât mai curând un punct de reper pe harta Capitalei. Deşi proiectul de amenajare a acestui muzeu a stagnat până acum, sunt sigur că în următoarea şedinţă a Consiliului General a Municipiului Bucureşti va întruni numărul necesar de voturi. L-am avut alături la discuţii pe liderul consilierilor generali PSD, Honorius Circa, dar au participat şi lideri ai partidelor de opoziţie din Consiliu. Avem obligaţia morală să amenajăm acest muzeu unic al cunoaşterii istoriei holocaustului şi al memoriei fără ură”, a declarat Gabriel Mutu. 

Propunerea de dare în administrare a unui imobil trebuie să întrunească două treimi din votul consilierilor generali, într-o şedinţă ordinară a CGMB. 

În septembrie 2016, Consiliul General al Municipiului Bucuresti a dat in administrarea Institutului National pentru Studierea Holocaustului din Romania „Elie Wiesel” o cladire pe pe str. Lipscani nr. 18-20 pentru infiintarea Muzeului Holocaustului si al Istoriei Evreilor.

Aceasta cladire a fost alocata initial pentru Pinacoteca Municipiului Bucuresti. Reprezentantii municipalitatii au declarat atunci in timpul sedintei CGMB ca aceasta va fi amenajata in cadrul Casei Cesianu, proaspat renovata.

Pentru realizarea muzeului, Primaria contribuie doar cu cladirea, restul urmand sa fie realizat de institut si de Guvernul Romaniei.

Primaria Capitalei a intrat in posesia cladirii de pe str. Lipscani, in 2013, in urma unui schimb cu Banca Comerciala Romana, primaria primind cladirea-monument istoric din strada Lipscani 18-20 pentru terenul pe care este construit Turnul Bancorex din Calea Victoriei nr. 15 si 6 milioane de euro.