Bucureștiul va avea, în câțiva ani, cea mai mare moschee din Uniunea Europeană. Edificiul va avea o capacitate de 2.000 de persoane și va dispune, de asemenea, de numeroase facilități, precum săli de curs, spații de cazare și o cantină socială, destinată persoanelor aflate în dificultate, indiferent de religia acestora.
Mai multe persoane au reacționat deja cu privire la construcția moscheii, mii de români poziționându-se împotriva proiectului, pe Facebook. Vezi detalii aici.
Potrivit Muftiului Iusuf Muurat, comunitatea musulmană din România are dreptul de a beneficia de un lăcaș de rugăciune care să asigure nevoile comunității. Acesta susține că moscheile deja existente în București nu au capacitatea de a îndeplini aceste nevoi: „Noi nu suntem cetățeni români la a doua generație, veniți după 1990. Noi trăim pe aceste meleaguri încă din secolul al XII-lea și consider că este un drept fundamental al nostru”, a declarat Iusuf Muurat.
Liderul comunității musulmane din România susține că ridicarea moscheii ajută comunitatea musulmană prin faptul că aceasta va fi autorizată de Muftiatul Cultului Musulman, membrii comunității având posibilitatea de a participa la ceremonii religioase realizate de persoane autorizate. Totodată, acesta consideră că această moschee va fi suficientă pentru a asigura nevoile musulmanilor din București: „În București sunt foarte multe lăcașuri de cult neautorizate de către Muftiat. Sunt oameni care nu știu ce predică. Vin din afară, stau o săptămână, o lună, două, trei și pleacă. Noi nu știm ce predică aceștia. De aceea, prin această moschee încercăm ca toate activitățile noastre să fie la vedere, întreaga activitate religioasă a comunității musulmane din București să fie, așa cum este și firesc, sub auspiciul Muftiatului Cultului Musulman din România, care este o instituție de cult recunoscută de statul român. Dorința noastră de a construi această moschee, mai încăpătoare, pentru că cea pe care o avem la ora actuală nu este destul de încăpătoare, ar fi în beneficiul comunității musulmane și în beneficiul cetățenilor din București, mai ales în ceea ce privește siguranța cetățeanului bucureștean. Dacă ni se va permite construcția, aceasta va fi suficientă pentru a asigura necesarul comunității”.
Muftiul Iusuf Muurat este de părere că nu doar comunitatea musulmană va avea de câștigat, ci și turismul local: „În funcție de avizele pe care le vom primi de la autorități, e posibil ca moscheea să aibă un impacT benefic și asupra turismului bucureștean. Poate fi, de exemplu, cum e Moscheea Carol din Constanța. Știți foarte bine, turiștii care vin la mare, vin și vizitează Moscheea Carol din Constanța”, susține liderul comunității musulmane.
Întrebat dacă Muftiatul Cultului Musulaman din România are în plan propunerea unor alte proiecte de construcție de moschei și în alte zone din țară, Muftiul Iusif Muurat susține că aceste aspecte nu au fost discutate, singurul proiect în derulare fiind cel legat de construcția moscheii în București: „Noi nu avem astfel de proiecte, singurul nostru proiect este pentru București. În țară sunt deja mai multe lăcașuri de cult, la fel, unele sunt autorizate, altele nu. Noi vrem ca întreaga activitate religioasă care aparține cultului musulman să fie derulată sub auspiciul Muftiatului Cultului Musulman. Aceasta este dorința noastră, care este în acord cu interesele cetățeanului român.”
Muftiul susține că siguranța cetățenilor români reprezintă o prioritate pentru Muftiat, motiv pentru care va retrage proiectul în cazul în care se va constata că acesta poate reprezenta un risc pentru comunitatea musulmană sau pentru alte persoane: „Dacă autoritățile abilitate vor constata că ridicarea acestei moschei reprezintă un minim risc la siguranța cetățeanului român, eu voi fi prima persoană care va retrage acest proiect. Dar vă spun că nu va fi așa”, asigură Muftiul Iusuf Muurat.
Guvernul României, a aprobat, prin HG nr. 372 din mai 2015, alocarea unui teren de 11.295 de metri pătrați și cu o valoare de inventar de 17,2 milioane de lei, în vederea construirii moscheii. Terenul se află în nordul capitalei, pe bulevardul Expoziției, urmând a fi trecut în administrarea Secretariatului de Stat pentru Culte, din cea a Regiei Autonome de Administrare a Patrimoniului Protocolului de Stat. Vezi detaliile aici.