Motivarea decizie în dosarul MITĂ LA PSD: De ce au fost condamnați Bunea Stancu și Ioan Nicolae

Curtea de Apel Bucureşti arată în motivarea deciziei prin care a dispus condamnarea lui Bunea Stancu la 3 ani de închisoare, iar a lui Ioan Niculae, Gheorghe Teodorescu şi Viorel Barac, la câte 2 ani şi 6 luni de închisoare cu executare că inculpaţii „au săvârşit infracţiunile dovedind o îndrăzneală deosebită şi având drept scop bunăstare personală, în dauna unor valori esenţiale pentru statele democratice, respectiv alegerea în condiţii de transparenţă a unui preşedinte de republică, buna desfăşurare a activităţii partidelor politice şi desemnarea pe criterii de competenţă şi reprezentativitate a persoanelor în funcţii de conducere în administraţia publică”, potrivit adevarul.ro.

„Încercarea de a influenţa pe căi oculte alegerea Preşedintelui României este o activitate reprobabilă, iar o perioadă petrecută în regim de detenţie ar fi aptă să îi corijeze pe inculpaţi, la această acţiune de îndreptare, urmând a participa şi cadrele cu atribuţii specializate din mediul penitenciar, respectiv pedagogi, psihologi”, se arată în motivarea instanţei. Mai mult, magistraţii precizează că „institutele de sondare a opiniei publice trebuie să se ocupe cu cercetarea şi nu este permis vreunui reprezentant al acestora să sprijine activitatea infracţională a unor politicieni sau persoane cu influenţă în lumea politică”.

În documentul citat se arată că Bunea Stancu ar fi precizat la fiecare întâlnire sau discuţie cu Ioan Niculae că are influenţă concretă în partid pentru a numi persoane în funcţii de conducere, printre care şi în funcţiile de care era interesat omul de afaceri. De asemenea, magistraţii precizează că nu pot lua în considerare apărările inculpaţilor potrivit cărora erau „pur şi simplu discuţii colocviale, între două persoane care se aflau în relaţii de amiciţie şi de afaceri şi care nu ar trebui să capete conotaţie penală”. „Inculpatul are funcţie de conducere într-un partid şi se foloseşte de autoritatea şi influenţa conferită de aceasta, în cadrul discuţiilor cu inculpatul Ioan Niculae, obţinând de la acesta foloase pentru partidul său”, mai arată magistraţii.

Totodată, instanţa precizează că Judecătoria Sectorului 1, care i-a achitat pe cei patru inculpaţi la fond, a făcut o interpretare a probelor exclusiv în favoarea acestora. „Este neclar de unde ajunge judecătorul fondului la concluzia că «inculpatul Niculae Ioan dorea doar informaţii despre lumea politică.» (…) Nu doar că îşi dorea numirea unor oameni în fruntea unor instituţii de interes public, dar Ioan Niculae dorea şi promovarea unei hotărâri de guvern favorabile, aşa cum rezultă din convorbirea telefonică purtată între inculpaţii Ioan Niculae şi Bunea Stancu din data de 8 martie 2009″, mai arată magistraţii. Mai mult, Curtea de Apel Bucureşti mai arată în motivare că prima instanţă nu a apreciat corect probele administrate de procurori.

„Lipsa analizei probelor acuzării şi formularea de aprecieri generale, de genul „există doar indicii” reprezintă în opinia Curţii de Apel un stil de motivare vădit nelegal şi care nu poate avea drept consecinţă decât achitarea automată a acuzaţilor, achitare făcută, însă, cu eludarea gravă a dispoziţiilor legii procesual penale, referitoare la analiza probelor. Este adevărat că este un dosar mai dificil, mai ales raportat la cazuistica specifică judecătoriilor, iar apărătorii inculpaţilor sunt jurişti de înaltă calificare, numai că acest aspect nu trebuie să timoreze niciun magistrat, singura procedură de urmat, ca în orice dosar de altfel, fiind respectarea în totalitate a dispoziţiilor legale referitoare la analiza probelor, atât în apărare, cât şi în acuzare. Interpretarea în drept dată de prima instanţă dispoziţiilor art.290 Cod penal, reprezintă doar o preluare a concluziilor avocaţilor inculpaţilor, interpretare greşită, aşa cum Curtea a arătat anterior”, arată instanţa.

Pe 2 prilie 2015, Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat pe fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila Gheorghe Bunea Stancu la 3 ani de închisoare cu executare în dosarul „Mită la PSD”, în timp ce omul de afaceri Ioan Niculae a primit 2 ani şi 6 luni de închisoare cu executare. În acelaşi dosar au mai fost condamnaţi şi Gheorghe Teodorescu şi Viorel Bărac, la câte 2 ani şi 6 luni cu executare.

Iniţial, Judecătoria Sectorului 1 a decis, pe 20 noiembrie 2013, achitarea inculpaţilor, însă decizia nu a fost definitivă şi a fost atacată la Curtea de Apel Bucureşti.