Mobilizare pe Facebook pentru ecologizarea Morii lui Assan

„Moara lui Assan are nevoie de o curatenie de primavara.

Ecologizarea este un prin pas in a transforma tot acel spatiu abandonat intr-un loc viu si liber, dezvoltat de comunitate pentru comunitate.

Deseurile sunt in general mase plastice.

Recomand ca fiecare voluntar sa foloseasca manusi de protectie.

Se vor pune la dispozitie saci de rafie pentru colectarea deseurilor.

Invitati-va prietenii”, se precizează în descrierea paginii de Facebook create special pentru ecologizarea Morii lui Assan.

Campania de ecologizare a Morii lui Assan, care va avea loc sâmbătă, 28 februarie, între orele 10.00 – 16.00, a fost demarată de eco-activistul Radu Vitec, din Bucureşti, în vârstă de 32 de ani. Până acum au fost invitate peste 2.500 de persoane, din care 182 şi-au exprimat dorinţa de a participa, iar alte 138 de persoane încă nu s-au hotărât dacă vor participa sau nu.

Moara lui Assan, prima moară cu aburi din România

Clădirea care a adăpostit Moara lui Assan reprezintă o dispariție dureroasă de pe harta Bucureștiului în prosperitate. Aceasta era prima moară cu aburi din România, fiind întemeiată de negustorii Gheorghe Assan şi Ioan Martinovici  în 1853. După cum precizează istoricul George Potra, în volumul „Din Bucureștii de ieri”, era situată în zona Obor-Lizeanu pe Str. Irimicului, nr.24.

O mențiune despre aceasta găsim și în numărul 16 al ziarului Mama și Copilul, din 1865. Directoarea publicației, Maria Rosetti, le recomandă cititoarelor un anumit tip de făină „ce ne vine din coloniile indiane, forte delicată și nutritivă”, făina Arrow Root, precizând că o pot găsi, în București „la Martinovici și Assan”.

În anul 1856, Gheorghe Assan se desparte de asociatul său şi rămâne singurul proprietar al fabricii. La moartea lui, e lăsată moștenire copiilor iar, în 1894, Moara Assan apare înregistrată ca „Societatea Anonimă Fabricile Assan pentru industria şi comerţul făinii, uleiurilor vegetale, lacurilor, culorilor şi altor produse similare”.

După 1903 are uzină proprie, iar în 1930 a fost transformată în Societatea Anonimă pe acţiuni sub denumirea „Fabricile lui Assan”, care cuprindeau 4 industrii diferite. A fost naţionalizată în 1948, iar proprietarul, Basil Assan, a fost arestat şi torturat şi se pare aruncat de la etajul 5 al Prefecturii Poliţiei Capitalei.

VEZI AICI: 10 clădiri dispărute: Hanuri, turnuri și berării ale Bucureștiului de altădată GALERIE FOTO

Moara lui Assan, incendiată în repetate rânduri

Primele distrugeri ale ansamblului Moara lui Assan au început în 1995, iar, în prima jumătate a anului 2005 s-a început demolarea unor corpuri ale ansamblului. În urmă cu 2 ani, pe 8 februarie 2013, un zid s-a prăbușit la Moara lui Assan. Zidul căzut era construit din cărămidă, avea dimensiunea de circa 1.80 metri înălţime şi circa 6 metri lungime. Acesta s-a prăbuşit în urma intervenţiei ilegale a unor persoane care urmăreau sustragerea fierului vechi, conform unui comunicat emis de Primăria Sectorului 2.

Echipe ale Poliţiei Locale a Primăriei Sectorului 2 au intervenit de urgenţă pentru izolarea zonei pe timpul în care pompierii militari au căutat eventuale victime printre dărâmăturile zidului, însă accidentul nu s-a soldat cu victime omeneşti.

În iunie 2012, clădirea monument istoric a fost incendiată, flăcările fiind stinse după mai bine de 30 de ore de la intervenţia pompierilor. Purtătorul de cuvânt al Primăriei Sectorului 2 declara, la vremea respectivă, că este foarte posibil ca focul să fi fost pus de oamenii străzii. Societatea civilă şi Ministerului Culturii spun, la rândul lor, că este puţin probabil ca focul să nu fi fost provocat, deoarece hoţii de fier vechi au devastat în aşa hal clădirea, încât nu mai avea ce arde. 

Pe 1 ianuarie 2012 s-au prăbuşit mai multe părţi din acoperiş şi dintr-un perete din Moara lui Assan, după ce clădirea de patrimoniu lăsată în paragină, a mai fost afectată de un incendiu în 2008, care a ars 90% dintr-un corp secundar al fabricii. Atunci, reprezenzanţii societăţii civile spuneau că focul a fost pus intenţionat pentru ca proprietarii să poată demola clădirea şi să construiască altceva în loc. Până în prezent nu s-a găsit niciun vinovat.

Starea avansată de degradare a condus la prăbuşirea acoperişului, care a antrenat şi căderea unui zid de circa 200 – 300 de metri pătraţi, conform afirmaţiilor purtătorului de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă de la acea vreme, maiorul Ovidiu Pană. Din primele constatări de la faţa locului, prăbuşirea din ianuarie 2012 ar fi putut fi cauzată şi de furturile de material din clădire, care au deteriorat şi mai mult structura de rezistenţă.

Vezi aici: Clădiri de patrimoniu, dispărute şi incendiate

Terenul este deosebit de valoros din punct de vedere imobiliar, fiind amplasat aproape de bd. Ștefan cel Mare. Monumentele istorice nu pot fi însă dărâmate, ceea ce împiedică dezvoltarea imobiliară a zonei. Din 1974, in fostele spatii ale morii a functionat fabrica de paine „Graul”. Astazi, firmele Solaris S.A. si Graul S.A. detin fabricile Assan, a caror suprafata este de 47.000 mp.

Moara lui Assan este clasificată în evidenţele Ministerului Culturii şi Cultelor ca fiind monument istoric de valoare naţională şi face parte din patrimoniul industrial.

Atât Primăria Capitalei, cât şi Ministerul Culturii au făcut plângeri penale, în mai multe rânduri, împotriva proprietarilor pentru începerea demolării monumentului istoric, însă Parchetul a decis neînceperea urmăririi penale.

Cine are interes să cadă Moara lui Assan. Interes imobiliar

Conform Primăriei Capitalei, Moara lui Assan aparţine în prezent companiei S.C OZRAN REAL ESTATE S.R.L. După cum îi spune şi numele, dar şi din verificările B365.ro, firma are drept obiect de activitate tranzacţiile imobiliare. Firma a fost înfiinţată în 2008 şi are sediul pe Splaiul Unirii. Firma nu a avut niciun angajat în 2010, cu o cifră de afaceri de 7.808 lei, dar cu datorii de 10.480.788 Lei. Activele imobilizate ale firmei erau evaluate la 29.706.656 lei. În 2011, firma avea un angajat, dar şi o cifră de afaceri netă, datorii şi active imobilizate similare cu cele înregistrate în 2010, în timp ce pierderile erau în valoare de 229.156 lei. În 2012 şi 2013 cifra de afaceri netă era de 8.046 lei şi respectiv 5.977 lei, iar pierderile se ridicau la 249.346 lei şi respectiv 186.037 lei. În 2013, ultimul an pentru care există date la Ministerul de Finanţe, firma nu mai figura cu niciun angajat, spre deosebire de anul anterior, când avea un angajat.

Compania este deţinută de un offshore din Cipru: THESTINA LIMITED, înregistrată în Limassol, conform datelor disponibile în 2010. Firma cipriotă este reprezentată de o româncă de 31 de ani, Rasin Luminiţa.

Firma s-a ocupat, de altfel, de dezvoltarea de proiecte imobiliare în zona Obor, dacă este să luăm în considerare prezentarea unui manager de proiect din cadrul firmei Ozran, pe un site de joburi: acesta scrie în CV-ul său că s-a ocupat cu „găsirea de soluţii pentru dezvoltarea unui proiect imobiliar de 170.000 de metri pătraţi în zona Obor, dar şi de negocierea cu marii retaileri (Auchan, Leroy) pentru vânzarea a 20.000 de metri pătraţi din proiect. „

Primăria Sectorului 2 precizează, în comunicatul citat, că, în ianuarie 2012 şi iunie 2012, a transmis din nou către Ministerul Culturii şi Cultelor, precum şi către Primăria Municipiului Bucureşti adrese de atenţionare privind situaţia imobilelor ce fac parte din patrimoniul istoric şi a celor care au nevoie intervenţie de urgenţă pentru protejarea împotriva distrugerii, listă în care este inclusă şi Moara lui Assan. Mai multe detalii aici.

Citeşte şi: Moara lui Assan ar putea renaşte într-o formă modernă FOTOGALERIE