Cu prăbușirea implacabilă a Casei lui Toma Zamfirescu, din Calea Dudești 123A, va dispărea nu doar un imobil prețios, cu arhitectură de sfârșit de secol al XIX-lea, ci și o poveste veche și uitată: istoria unei familii care a produs lumânări și săpun în București încă din anul 1840.
Săpunuri în toate formele sale: de rufe, pentru tot sărmanul, sau de lux, cu esențe importate din Grasse, centrul parfumeriilor din Franța, pentru obraze subțiri.
Apoi, în perioada interbelică, tot un Zamfirescu (Constantin) a devenit cel mai mare producător de ciocolată fină din Balcani, furnizor exclusiv al Casei Regale. După naționalizarea Fabricii de Ciocolată, Constantin Zamfirescu s-a sinucis.
Toma Zamfirescu a fost fiul lui Constantin, Costache “Săpunarul”, și preia conducerea fabricii de săpun și lumânări în anul 1865, după moartea prematură a tatălui său.
O placă spre aducere aminte fixează faptele celui care a transformat numele de Zamfirescu într-un brand faimos: “Casa ridicată pe vatra batrânească a ctitorului Costache Zamfirescu, moșul și întemeietorul familiei Zamfirescu”.
În această casă din Calea Dudești, cândva plină de lumină și de viață, Toma Zamfirescu și-a crescut cei opt copii, cinci băieți și trei fiice.
Lângă imobilul ruinat, cu fațade mâncate de timp, balcoane din fier forjat ruginit și decorațiuni căzute, a fost odată ca niciodată vestita Fabrică de săpun “Zamphirescu”, din care astăzi a mai rămas doar zidul unei hale.
Dacă s-ar scrie o istorie a plăcerii de a te spăla cu săpun parfumat în vechiul București sau de a te desfăta cu ciocolată de lux, familia Zamfirescu ar fi menționată la loc de frunte.
Zamfireștii sunt două familii înrudite, Toma Zamfirescu a excelat în dezvoltarea fabricii de săpun din Calea Dudești, din apropierea Școlii evreiești de meserii “Ciocanul”, iar nepotul său, Constantin, a devenit faimos pentru înființarea și dezvoltarea fabricii de ciocolată “Zamfirescu”.
Mai jos, recompunem istoria casei din Dudești și a familiei Zamfirescu (ramura fabricanților de săpun), cu ajutorul medicului Codin Zamfirescu, nepotul lui Toma Zamfirescu, și a domnului Adrian Majuru, manager MMB, autor al articolului “Povestea fabricanților Zamfirescu”, Cotidianul, 2011.
Adrian Majuru, “Povestea fabricanților Zamfirescu”: La 17 ani, Elena Zamfirescu, fată frumoasă și dornică de viață, cu legături destule în familiile burgheze ridicate cu ale căror odrasle fusese colegă, organiza adesea niște party-uri în casa familiei, care avea o parte de primire deosebită: un hol de 5×8 m cu tapete franțuzești, tavanul în pictură de ulei și stucatură de bronzuri, parchet de stejar, și unde se accede pe o scară în spirală de stejar cu parapet de fier forjat și covor roșu.
Din fața scării se deschidea un salonaș de 5×5 m cu balcon de fier forjat la Calea Dudești, și la fel cu tavane pictate în ulei, tapete, etc. Aici se găseau și pianul, și o masă marchetată Renaissance, toată mobila fiind de stil Louis XV, adusă la timp din Franța. Tot din hol și pe aceeași parte era salonul cel mare, de 5×10 m, și care era la fel prevăzut.
Petrecerile organizate de Elena se țineau în salonaș și în hol, unde se și dansa. La ele participau fete și tineri din familii cunoscute, unii mai serioși decât alții care urmăreau situații prin căsătorii, ei înșiși nefiind ceva de capul lor. Unul dintre aceștia a fost și locotenentul Gună Rădulescu, care a cunoscut-o aici pe vara Elenei, din partea surorii Sofia a lui Toma Zamfirescu, și care a luat-o de soție, întrucât Mărioara Bolovăneanu, o altă candidată, era bogată, dar fără calități fizice.
Se dansau cadrilul, polka sau valsul, după muzica pe care o cântă un pianist, cunoscut ca bun “tapeur”, melodiile la modă aduse pe note din Franța. La aceste primiri apăreau uneori și mamele fetelor. (Adrian Majuru, “Povestea fabricanților Zamfirescu”, Cotidianul.ro, 2011).
Medicul Codin Zamfirescu are 87 de ani și a reușit să plece din România comunistă în anul 1968. Din toți Zamfireștii a rămas singurul în viață împreună cu sora sa, Alina Leobhardt. Soția domnului Codin Zamfirescu, Dalina Butculescu, se trage dintr-o familie veche de boieri români.
Codin Zamfirescu: Am plecat de mult timp din țară, am doar crâmpeie de memorie. Am emigrat în toamna anului 1968, după Primăvară de la Praga, când a venit la putere Alexander Dubcek. Într-o acțiune destul de aventuroasă, am plecat cu mașina ca turiști, eu, sora mea și părinții noștri. Am reușit să trecem în Austria, granițele fiind permeabile pentru câteva săptămâni. Din Austria, unde aveam o familie de prieteni, am făcut formele de emigrare în America, dar înainte de plecare soarta ne-a întors spre Germania unde ne-am stabilit. Toate acestea sunt demne de un film de aventuri, așa cum le-am descris în memoriile mele. În Germania am primit imediat cetățenia, mama mea fiind de origine germană, și am început să lucrez ca medic.
Codin Zamfirescu: Casa din Calea Dudești am văzut-o ultima oară acum vreo zece ani, când mai trăia vărul meu, arhitectul Vintilă Săvulescu. Clădirea era și pe vremea aceea în stare avansată de degradare, locuiau acolo mai multe familii de țigani, iar terenul pe care era odată Fabrica “Zamfirescu” era plin de mașini parcate.
Eu și vărul meu ne-am ocupat de recuperarea terenului fabricii pe care nu l-am primit în natură, așa cum am cerut, ci numai despăgubiri în valoare mult sub prețul terenului.
Casa, din câte îmi aduc aminte, nu a fost naționalizată. A intrat în posesia statului printr-o împrejurare despre care nu am informații. Un stat care, așa cum face cu mai toate casele de patrimoniu, o lasă să se degradeze ca să o dărâme într-un sfârșit. Din păcate, cred că aceasta va fi și soarta casei Zamfirescu din Calea Dudești 123 A. Pentru o renovare din temelie cred că este prea târziu.
Codin Zamfirescu: Când eram mic copil mergeam cu părinții din când în când la bunicii mei. Singurul lucru pe care mi-l amintesc este că bunicul meu, Toma Zamfirescu, îmi spunea “Codinel”, iar când m-am născut, în 1937, a fabricat un săpun cu numele de “Codinel”, pe care îl mai am și acum. Era aproape orb și îmi spunea să vin la el, îmi lua capul între mâini și mă pipăia pe obraz.
Tatăl meu, Niculae Zamfirescu, a fost ultimul din cei 8 copii pe care i-a avut Toma Zamfirescu și soția lui, Vasilica, (născută Grigoriu). Fiecare din acești opt copii a avut trasee diferite de viață și unele au fost pe cât de diferite, pe atât de spectaculoase. Am destul material pentru a scrie o carte despre ei, dar nu știu dacă publicul de azi ar fi interesat de așa ceva. Chiar și viața mea, pe care am pus-o pe hârtie în 50 pagini scrise de mână, ar putea să fie inclusă.
Codin Zamfirescu: Bunicii mei erau negustori și fabricanți de săpun și se ocupau non stop de fabrică. Petrecerile se desfășurau mai mult în familie în București, în plus mai aveam moșia de la Creața (Găneasa-Ilfov), moșie de peste 400 de ha. Apoi mai erau desele călătorii în Franța, la Grasse și Marsilia. Am corespondența originală a bunicului cu negustorii și fabricanții de săpun francezi. În timpul Primului Război Mondial, fabrica a fost demontată de ocupanții nemți și rechiziționată ca daune de război.
După război, bunicul meu a fost nevoit să cumpere din Marsilia mașini și unelte moderne cu care și-a construit din nou activitatea, lărgindu-și gama de săpunuri cu unele parfumate, de lux. Tatăl meu, Niculae Zamfirescu, a descris foarte bine și exact toată evoluția fabricii de săpunuri “Zamfirescu”
Codin Zamfirescu: Fabrica de ciocolată “Zamfirescu” este o altă poveste. Olimpia Zamfirescu și tatăl ei, Constantin Zamfirescu, fondatorul fabricii, au fost crescuți de bunicul meu și au reușit o altă poveste de succes. Pe Olimpia o vizităm des la Cannes. După moartea sa, am dat de o hârtie care indica existența unei biografii a Olimpiei scrisă de ea în limba engleză și depusă la Arhivele unui muzeu militar din Londra. Nu mi-a povestit nimic despre acest manuscris în timpul vieții sale. Doamna care avea grijă de Olimpia, o americancă, mi-a spus că știa despre manuscris, dar că Pia (așa îi spuneam noi Olimpiei), nu ar fi vrut să publice cartea crezând că nu va prezenta vreun interes pentru public. Această temere o am și eu privind viața și istoria celor 8 copii ai lui Toma Zamfirescu. Nu am ținut cont de temerile Piei și am contactat Muzeul din Londra de unde am primit o copie a cărții. Așa a fost publicat, în România, volumul “Gustul amar al ciocolatei. Jurnalul unei supraviețuitoare”.
Olimpia Zamfirescu s-a născut la 16 august 1921 în București. Tatăl ei era Constantin Zamfirescu, patronul Fabricii de ciocolată “Zamfirescu”. În 1948, după naționalizare, acesta s-a sinucis, iar familia a fost dată afară din casă. Arestată în 1955, apoi în 1959 și condamnată la domiciliu forțat în Bărăgan, pleacă din țară în 1962, ajutată de prietenii din străinătate. După câțiva ani de peregrinări prin Europa și America, este angajată la postul de radio Deutsclandfunk din Koln.
Codin Zamfirescu împreună cu Alexandra Zamfirescu, nepoata Olimpiei, au hotărât să publice volumul, peste 300 de pagini scrise la mașină în limba engleză și depuse la arhivele Imperial War Museum din Londra, care descriu cu lux de amănunte perioada Olimpiei trăită în închisoare și în domiciliu forțat.
Dar să ne întoarcem la povestea lui Costache „Săpunarul” spusă de dl. Adrian Majuru.
Adrian Majuru, “Povestea fabricanților Zamfirescu”: Protoereul Constantin Zamfirescu a venit la București în 1815, la biserica din mahalaua Bradului, pe vremea ultimului domn fanariot, Mihail Șuțu. S-a căsătorit aici cu Sevastia Marinescu, fiica bucureșteanului Nicolae Marinescu, din mahalaua Bradului. A avut doi fii, cel mare, Ion Zamfirescu, alegând să trăiască la Ploiești alături de familia sa. Cel mic, Costache, om vrednic și întreprinzător, a înființat în anul 1840, pe un teren cumpărat de la boierul Stravolca, o topitorie de grăsimi pentru fabricarea lumânărilor, precum și două cazane mici pentru fabricarea săpunurilor de rufe. Afacerea mergând bine, cu trecerea anilor, îl avem pe “Costache Săpunarul”, așa cum era numit, deja impus pe piață.
Om de acțiune și progres, cauta să-și extindă afacerea și călătorea cu poștalionul la Brașov sau cu vapoarele austriece pe Dunăre până la Viena. Din Austria a cumpărat mașini moderne de lumânări, care l-au adus în ipostaza de furnizor de produse de iluminat pentru curtea domnească, ministere și case boierești. (Adrian Majuru, “Povestea fabricanților Zamfirescu”, Cotidianul, 2011).
Adrian Majuru, “Povestea fabricanților Zamfirescu”: El a fost primul în țară care a adus saci de stearină pentru fabricarea lumânărilor de calitate superioară. După ce săpunurile de rufe au avut succes, manufactura din Dudești a ajuns să fabrice și săpunuri de toaletă parfumate, esențele de parfum fiind aduse din Grasse, centrul parfumeriilor din Franța. Fiul cel mare al lui Costache Zamfirescu, Toma Zamfirescu, a preluat manufactura din mâinile tatălui sau, după dispariția prematură a acestuia în anul 1865, în ultimul an de domnie al lui Cuza. Legăturile cu Occidentul, după Războiul de Independență, se realizau de-acuma cu trenul.
Adrian Majuru în “Povestea fabricanților Zamfirescu”: Toma Zamfirescu a plecat la Marsilia, care era centrul european al industriei săpunurilor și piața cea mai mare de desfacere a grăsimilor din țările exotice, și a cumpărat o întreagă instalație de fabrică de săpun cu cinci cazane mari de câte 5000 kg capacitate dimpreună cu instalațiile auxiliare: tipare, ascensor, platforme, autoclave, cazan cu abur etc. De asemenea, încă alte 20 de mașini sistematice cu răcire cu apă, pentru fabricarea lumânărilor. S-a pus de asemenea în legătură cu casele de parfumuri din Grasse și Clermont Ferrand sau Grenoble (Bertrand et Fils etc.) precum și cu fabricile de parfumuri sintetice din Germania (Schiemmel), care atunci se dezvoltau în ritmul progresului chimiei. (Adrian Majuru, “Povestea fabricanților Zamfirescu”, Cotidianul, 2011).
Adrian Majuru, “Povestea fabricanților Zamfirescu”: Construcția noii fabrici concepute și proiectate la Marsilia după o industrie similară a durat aproape doi ani și a comportat în faza finală: Fabrica mare de săpunuri de rufe, o clădire vastă de cca 30/35 metri, paralelă cu strada la cca 35 m retrasă, având un fronton și un ceas francez, Fabrica săpunurilor de toaletă, Fabrica de glicerină, Fabrica de lumânări, Fabrica de săpunuri speciale (glicerină, gudron, marmorat etc.), depozitele de produse finite de toaletă și depozitul ambalajelor, totul aflat la parterul clădirii din fața Căii Dudești, și al cărei etaj era și locuința familiei, complet separate și ca acces. (Adrian Majuru, “Povestea fabricanților Zamfirescu”, Cotidianul, 2011).
Adrian Majuru, “Povestea fabricanților Zamfirescu”: România a pus capăt evoluției ei libere, deschisă tuturor ideilor, treptat, începând cu anul 1945. În cinci ani a fost anulat tot ceea ce s-a creat instituțional în mai bine de o sută de ani în epoca modernă. Odată cu această inversare instituțională a fost anulată și proiecția de viitor a celea de-a patra generații a familiei Zamfirescu, a patra generație de liber-profesioniști, din vremea mișcărilor eteriste și a Regulamentului Organic ce i-a urmat, Revenirea nu este posibilă. Refacerea mai are o șansă. Iar această șansă ține și de recuperarea, fie și fragmentară, a unor destine de succes de odinioară. (Adrian Majuru, “Povestea fabricanților Zamfirescu”, Cotidianul, 2011).
- Luxoasa vilă a bancherului Jean Juster, perla Bucureștiului modernist. Clădirea e lângă Biserica Silvestru, a fost proiectată de arh. Marcel Iancu și avea chiar și solariu
- Cum a scăpat de demolare Hanul lui Manuc, martor al vechiului București. Paradoxal, în anii ’60, la conducerea lucrărilor de restaurare era un fost deținut politic
- “În căutarea Micului Paris”. Imagini rare cu cele mai frumoase clădiri din București, exemple glorioase de arhitectură franceză. Istoria vie și veselă a proprietarilor
- EXCLUSIV | În casa Principesei Elisabeta era fostul restaurant “Mărul de Aur”. Imagini de epocă din interiorul monumentului de pe Calea Victoriei, cel mistuit de flăcări
- Prima vilă modernistă din București e “cutia albă” a unui negustor de vinuri din Cartierul Evreiesc. Clădirea, proiectată de arh. Marcel Iancu, arată azi deplorabil
- Renaște Palatul impunător de după Dealul Mitropoliei. Acolo, unde acum e Colegiul de Arte Dinu Lipatti, s-a scris istoria feminismului în București
- Minuni ascunse sub două straturi de vopsea în casa căpitanului D. Pandele. Și tu poți să le vezi, monumentul din mahalaua Mântuleasa, restaurat și redat bucureștenilor
- EXCLUSIV | Misterul din Casa cu Sfinx și formidabila ei renaștere. Aici a fost secretă lojă masonică, iar un arhitect italian a transformat-o în magnifica lui reședință din București
- EXCLUSIV I “Casa Suțu, palatul și fantomele sale”. O zi din viața extravagantului cuplu Irina și Grigore Suțu, supranumiți Turcul și Cămila, și sofisticatele lor baluri din vechiul București
- EXCLUSIV | Uzina Electrică Filaret, în imagini incredibile din 1908. Ce șanse are spectaculosul monument de arhitectură industrială să fie redat Bucureștiului
- “Alo, Alo, aici Radio București!”. Călătorie în anii ’50, când s-a construit Palatul Radiodifuziunii. Sediul vechi, o clădire frumoasă de pe Berthelot, fusese distrus în război
- EXCLUSIV I Ecaterina, prințesa răpită. Incredibilul destin al nepoatei Nababului: a copilărit prin orfelinate, și-a dedicat viața orfanilor din Leagănul “Sf. Ecaterina”, de la Arcul de Triumf
- Cel mai frumos castel mediteranean din București ascunde o istorie cumplită. Proprietarii au fugit spre libertate, dar au ajuns în lagărele lui Tito | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
- Cine-a pus pe roate Caru’ cu Bere din Centrul Vechi. În splendida clădire proiectată de arhitectul Palatului Peleș au intrat și Caragiale, și Rolling Stones
- EXCLUSIV | Cum a ridicat Nababul Palatul Cantacuzino, azi Muzeul Enescu. Mărețul monument simbol din București e foarte degradat, iar restaurarea nu se mai termină
- Tainele Casei Lipizer, cea mai veche reședință de arhitect din București. Clădirea neogotică, ruptă parcă din “Urzeala Tronurilor”, a fost scanată 3D și va fi restaurată
- Palatul Mogoșoaia, minunea de lângă București. Cum a transformat Prințesa Martha Bibescu o ruină în cel mai rafinat loc de întâlnire pentru elitele Europei
- Fenomenala bibliotecă din Casa lui Dimitrie Gusti, fondatorul Muzeului Satului din București. Cum a fost alungat din reședința sa | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
- Palatul Băncii Chrissoveloni, splendoarea din Centrul Vechi printr-un noroc scăpată neatinsă de distrugeri. Șansă pentru patrimoniu, șoc pentru proprietari I INTERVIU
- EXCLUSIV I Palatul Niculescu-Dorobanțu, o minunăție neogotică unică în București, în 10 imagini superbe și rare din interior | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
- EXCLUSIV | Un secret de 4 stele. Cum a fost construit Hotelul Lebăda de pe insula Pantelimon, pe locul fostei mănăstiri-spital, unde șantierul a reînviat un vechi pericol
- Cum a făcut Gospodăria de Partid cantină din Palatul bancherului Spayer. Renaște clădirea după care se întorcea soarele Bucureștiului | Interviu cu arh. Mihai Eftenie
- Distrugerea unui imperiu, cu bănci, palate și moșii | Interviu cu Jean Chrissoveloni, ultimul din dinastia bancherilor care a dezvoltat Bucureștiul și România
- Cum a fost construit Sky Tower, cea mai înaltă clădire din București. Are 37 de etaje și un restaurant în nori, din care vezi orașul ca-n palmă I INTERVIU
- EXCLUSIV I Cum arată în interior vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
- Vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic. O casă de tip neoromânesc, devenită spectaculos imobil mediteranean | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
- Palatul Imobiliara, cel cu Pasajul Victoria, splendoare și decădere. Fațada la Calea Victoriei a fost reabilitată, dar construcția, veche de peste 100 de ani, a rămas neconsolidată
- VIDEO I Vedem ce nu mai este, ba chiar pășim în Muzeul Simu, legendarul. Templul Artelor de pe Magheru, demolat în comunism, reconstruit virtual acum | INTERVIU
- Cea mai frumoasă casă de pe Bd. Primăverii, cu living cât un apartament și istorie incredibilă. Cum a fost ocupată de un feroce tandem stalinist I Interviu cu arh. M. Ghigeanu
- Hotelul Luvru, azi Capitol, “cea mai măreață clădire de pe Calea Victoriei”, cu ale sale 9 vieți. 10 hoteluri, un singur arhitect: Arghir Culina. I INTERVIU
- Fabulosul Testament al Nababului, cândva cel mai bogat român. Avea munți, moșii, petrol și palate în București. Interviu cu Max Caradja, urmașul lui Gh. G. Cantacuzino
- Revanșa familiei Mavrodin. Cum au reușit doi profesori să recupereze superba reședință a strămoșilor, din buricul Bucureștiului, și apoi să vadă lumea
- Două dintre cele mai frumoase blocuri moderniste din Bucureștiul interbelic. Au rezistat și marilor cutremure, și probei timpului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
- EXCLUSIV I Omul care a dăruit Bucureștiului cele mai multe biserici. Capodopera sa este Biserica Mănăstirii Cașin, primul lăcaș decorat doar în mozaic
- Cum a renăscut din propria-i cenușă cel mai frumos castel mediteranean din București. Clădirea, făcută scrum la bombardamentele din’ 44 | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
- Cum a rămas fără turnuleț și fără frumusețe exotică vila istoricului Ionnescu-Gion, mare îndrăgostit de București. Iulia Hașdeu urma să-i fie soție
- EXCLUSIV I Nedreapta poveste a actriței Elvira Godeanu și a casei sale extraordinare de pe Docenților. Comuniștii au dat-o afară din vila primită în dar de la Emil Prager
- Uimitoarele palate cu grădini de pe Aleea Modrogan. Într-unul a trăit amantul Principesei Elisabeta și a fost demolat, altul e sediu PNL | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
- Tezaurul risipit prin tot Bucureștiul. Rămășițele Mănăstirii Văcărești sunt împrăștiate, în vreme ce PMB promite de 12 ani un Memorial la Palatul Mogoșoaia | INTERVIU
- Cafeneaua Veche e ca nouă și-a luat marele premiu pentru arhitectură de interior. E-n Centrul Vechi și are o istorie fabuloasă. Aici se bea neîntrerupt cafea de aproape 250 de ani
- Cea mai frumoasă poveste din București. Bodega magică de pe strada Povernei, tapetată cu tablouri de Luchian și Tonitza. Cârciuma de cartier rivaliza cu Capșa
- “Patrimoniu cu termopane” – Blocul Mirto din centrul Bucureștiului, cu fațada mediteraneană desfigurată. A fost casa unui demnitar țărănist, anihilat de comuniști I Interviu arh. Mădălin Ghigeanu
- Un colonel rus, mușcat de un câine turbat, a salvat de la naționalizare un minunat Palat din București. Clădirea de pe strada Frumoasă a fost reședința fratelui lui Take Ionescu
- Fabulosul conac-muzeu al întemeietorului Operei Naționale din București e de vânzare, iar statul român zice pas. Se vinde cu tot cu lucruri minunate, de la tablouri la pianul Bosendorfer I INTERVIU
- Comoara dintr-un sipet, de unde ies la lumină primele imagini color cu clădiri-simbol din Bucureștiul de acum 100 de ani, realizate de arhitectul Gării de Nord | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
- Strălucește iar Casa negustorului Vanghele din zona Chirigii, vechea vamă a Bucureștiului. Bijuteria cu fațadă neobrâncovenească și geamlâc, salvată cu credit la bancă I INTERVIU
- Casa Macca, fascinanta reședință din Micul Paris, înfrumusețată de cei mai buni meșteri europeni, de la pictori zugravi până la grădinari. Descoperiri remarcabile în arhive | INTERVIU
- A înviat Casa cu Geamuri Bombate, unicat de arhitectură veche. Surpriză: prin ferestre se vede tot, sticla nu e opacă, așa cum umbla vorba prin București | INTERVIU
- Frumusețea fără vârstă a palatului mediteranean din strada Zambaccian. A fost reședința lui Sergiu Nicolaescu și devenit motiv de dispută după moartea lui | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
- Foișorul de Foc, minunea Bucureștiului de altădată, revine la viață. Bucureștenii și turiștii vor putea să urce în lanternou, să vadă orașul de sus
- Dispariția unei bijuterii: vila din Primăverii a Contesei Elena Wassilko. Micul palat aristocrat a avut ghinionul de a se învecina cu palatul lui Ceaușescu | INTERVIU arh. Mădălin Ghigeanu
- Una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București și povestea ei spectaculoasă. Industriașul care a construit-o și-a ales cel mai potrivnic moment | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
- Povestea formidabilă a vilei din București care domnește, practic, peste un cartier. Aici a locuit dirijorul Iosif Conta | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
- Club A, rezistență și legendă. Cum s-a născut, în pivnița unei clădiri mediteraneene din București, paradoxala oază de libertate | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
- Mister elucidat. Vila din Primăverii în care a trăit “aristocratul roșu” I. Ghe. Maurer e, cu siguranță, opera marelui arhitect Ion Giurgea. I Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
- Splendoarea Bucureștiului nevăzut. Imagini fascinante din interiorul blocurilor Art Deco. Cele mai multe sunt neprotejate și, astfel, sunt deseori mutilate | INTERVIU
- Descoperire extraordinară, sub vopseaua ordinară a pereților Casei Macca din București. Au fost scoase la lumină picturi nevăzute și neștiute de nimeni până azi
- Ce știm despre Blocul Leonida e greșit. Cine a construit Templul Automobilului din Bucureștiul interbelic, acum cu sanctuar fast-food la parter | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
- Leonida&Co; cum a fost nimicit un imperiu auto cu garaje, show-room și bloc corporatist pe Magheru. Azi, extraordinarele clădiri de patrimoniu mor sub ochii noștri
- Fosta reședință de la Snagov a soților Ceaușescu e, de fapt, Palatul Principelui Nicolae, mutilat de cei doi. „De ce a trebuit să distrugă o capodoperă de arhitectură?” | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
- O comoară aruncată la gunoi, într-o ghenă din București. Extraordinara poveste a arhitectului care a proiectat Casa Scânteii, dar și 100 de vile moderniste în Constanța interbelică
- Treptele Rușinii. Xenofon, Cenușăreasa Bucureștiului, a căzut din topul celor mai frumoase străzi în trepte pictate din lume, direct în cel al dezamăgirii turiștilor
- Magia unui vechi imobil din București. Soprana Ioana Bentoiu: Sunt obsedată de acea casă, am visat-o și o tot visez. Aș face orice să o revăd în interior
- Istoria interzisă a grandiosului Palat de la Scroviștea. Domeniul de lângă București preferat de președinții României, loc de taină bine păzit. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
- EXCLUSIV I Descoperire remarcabilă pe șantierul de la Palatul Universității din București: un tunel înalt de 4 metri înconjoară clădirea principală a monumentului
- Născut în Mahalaua Cuțarida, scriitorul Eugen Barbu (“Patronul”) a ajuns să locuiască într-un palat mediteranean naționalizat din mijlocul Bucureștiului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
- Destoinicul meșter Dorel a lovit cu burlane și vopsea portocalie într-un bloc interbelic din zona protejată Armenească. Clădirea e de nerecunoscut
- EXCLUSIV I Vești excelente despre Palatul Universității. Va fi refăcut de la zero spectaculosul fronton cu vultur și grifoni, distrus de bombardamentele din 1944
- Cvartalul din București, „dreptul poporului la coloane” sau stalinismul cu față umană. Cum au ajuns clădirile tip cazarmă mai scumpe și mai căutate decât blocurile noi
- EXCLUSIV I Principesa Elisabeta a avut un fiu adoptiv, moștenitorul Palatului Elisabeta din București. Am descoperit cine a fost arhitectul care a proiectat impresionantul edificiu. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
- Drama proprietarilor Vilei Tătărescu din București. După ce Emanuel Tătărescu a fost închis în temnița comunistă de la Sighet, soția lui s-a sinucis | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
- Descoperă vila mediteraneană din care Gheorghe Tătărescu a fost aruncat în închisoare. Pe casă a pus stăpânire odrasla lui Petru Groza | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
- Palatul Adina Woroniecka de la Șosea, scos la vânzare. Soarta unei Prințese a Bucureștiului transformată de comuniști în Cenușăreasă. Interviu I arh. Mădălin Ghigeanu
- Vila din București cu tunel secret care duce la TVR. A aparținut Principesei Ileana și a fost reședința Tanței Gheorghiu, fata lui Dej. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
- Palatul mediteranean în care a fost instalat”Tov. Sadoveanu”, opera arhitectului pe care Bucureștiul interbelic iubea să-l urască. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
- Intră în cel mai exuberant palat mediteranean din Cotroceni, cândva reședința celui mai bogat brutar din București. Interviu cu arhitectul Mădălin Ghigeanu
- EXCLUSIV I Blocul Florentin, o istorie îngropată în arhive iese la lumină. Arh. Mădălin Ghigeanu a descoperit cine a proiectat una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București
- Aici a trăit Maria Tănase. Blocul capodoperă al unui arhitect uitat care a transformat moda vremii într-un seducător stil mediteranean al Bucureștiului
- EXCLUSIV | Cum se poate transforma Sala Palatului în „pol cultural al Bucureștiului”. Planul arhitectului Romeo Belea, ultimul în viață din echipa care a construit impozantul edificiu
- EXCLUSIV I La 90 de ani, arhitectul Romeo Belea vrea să modernizeze Sala Palatului. Este ultimul proiectant în viață din echipa care, în 1958, a construit edificiul monumental
- A fost demolată prea frumoasa casă din București în care a copilărit Margareta Pâslaru. Clădirea avea pe fațadă medalionul mamei sale, realizat de bunicul său, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad
- PREMIERĂ | Se ridică lofturi din ruinele fostei fabrici Luther-Grivița. Mălțăria din București în care se făcea “cea mai bună bere din lume” se transformă fabulos
- IMGB și Aversa, ultimii coloși din patrimoniul industrial al Bucureștiului pulverizați de ghiuleaua investitorilor imobiliari. “Demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare”, spun arhitecții
- Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
- Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
- București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
- Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
- Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
- Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
- Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
- Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
- EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
- Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
- Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
- Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
- Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
- În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
- Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
- De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
- În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
- Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
- Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
- Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
- Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
- Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
- Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
- Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
- Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
- Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
- Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
- Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
- Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
- Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
- Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
- Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
- Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
- Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
- Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
- A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
- A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
- Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
- Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
- Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan
- A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
- Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
- Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
- Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
- Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
- “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele
- Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
- Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
- București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
- Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
- Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
- Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
- Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
- Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
- EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
- Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
- Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
- Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
- Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
- În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
- Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
- De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
- În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
- Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
- Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
- Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
- Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
- Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
- Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
- Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
- Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
- Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care