Clădirea din strada Temișana, nr. 2-4, cunoscută sub numele de “Palatul Venețian”, astăzi fără ferestre, cu fațada adânc crăpată și cu vegetație crescută în interior, se află în Zonă Construită Protejată și este înscrisă pe Lista Monumentelor Istorice a Municipiului București din anul 2015, la poziția 2111, cod LMI B-II-M-B-19768. În anul 2021, proprietarul de azi al casei a fost amendat cu suma de 16.000 de lei, pentru că lasă să se prăbușească unul dintre cele mai frumoase palate din Bucureștiul începutului de secol XX. Cu toate acestea, PMB nu a inițiat expropierea sau cumpărarea acestui monument de arhitectură, cu detalii unice, din București. Cu o amendă nu salvezi o clădire de o rară frumusețe.
A fost odată ca niciodată o prea frumoasă casă/reședință pe strada Căprioarei Prelungită, azi Temișana, nr. 2-4 din București. Strălucirea de altădată poate fi cu greu imaginată, imobilul aflându-se într-o pronunțată stare de degradare. Oricine trece pe strada Temișana este izbit vizual de starea de decădere a clădirii. Dr. Patricia Lupuțiu, cercetător în cadrul Asociației Istoria Artei, a identificat în arhive ambele faze din istoria construcției clădirii și ne propune în ziua de 17 iunie, de la ora 18:00, un tur ghidat în zona str. Luigi Cazzavillan și str. Transilvaniei. Vor fi prezentate informații de primă mână, vă recomand mult plimbarea. Detalii aici: asociatiaistoriaartei.blogspot.com.
Patricia Lupuțiu: Cercetarea dosarele de arhivă spulberă un alt mit urban. Așa zisul ”palat în stil venețian” nu are nicio legătură nici cu fosta Școală Italiană, nici cu ziaristul Luigi Cazzavillan. Am identificat în arhive ambele faze din istoria clădirii: astfel, prima construcție datează din primăvara lui 1901 și se află pe fosta stradă Căprioara prelungită (nr.5), fiind proiectată de un arhitect necunoscut astăzi, A.M. Prager, pentru doamna Ecaterina Mihuș căsătorită cu Mihail Vasilov. Peste 10 ani, clădirea este extinsă cu un corp înspre grădina monumentului lui Luigi Cazzavillan: proprietatea aparținea atunci lui C.G. Șerbănescu, iar planurile au fost semnate de arhitectul Constantin N. Simionescu, binecunoscut pentru activitatea sa din Câmpulung Muscel și capitală, vezi: http://arhivadearhitectura.ro/arhitecți/constantin-simionescu/.
Al doilea proiectant al ”Palatului Venețian” a fost arh. Constantin N. Simionescu, născut în 4 aprilie 1876 în Pitești, Diplomat al Școlii de Arhitectură din București în decembrie 1902, cu Diploma nr. 179. Arh. Constantin N. Simionescu a lucrat la Primăria I de Galben din București, la sfârșit de secol XIX, început de secol XX. Între anii 1904-1908, arh. Simionescu a fost arhitectul orașului Câmpulung-Muscel, printre clădirile sale importante numarându-se Palatul Comunal (inaugurat în 1907) și Vila Golescu (1910).
Oana Marinache, istoric de artă: Dacă analizăm decorația fațadelor, constatăm un eclectism de sfârșit de secol al XIX-lea (prelungit în arte până la Primul Război Mondial) cu elemente clasiciste (bosajul, arcul în plin cintru, coloanele, mascheronii) și romantice (arcul frânt și arcul trilobat al ferestrelor de la etaj, bowwindow-urile, crenelurile). Chiar și un vecin de la 1911, I. Ștefănescu-Radu, remarca ”arhitectura curioasă” a casei, când depunea o plângere contra extinderii ei. Mai multe amânunte o să vă dezvăluie Patricia Lupuțiu la turul ghidat din 17 iunie, de la ora 18:00.
Clădirea din strada Temișana se află acum în proprietate privată. Potrivit unui răspuns transmis de Primăria Capitalei la solicitarea HotNews.ro, proprietarii au fost amendați, în anul 2021, cu 16.000 de lei pentru că nu au întreținut imobilul.
“Imobilul din strada Temișana nr. 2-4, sector 1 este proprietatea privată, înscris pe Lista Monumentelor Istorice a Municipiului București din anul 2015, la poziția 2111, cod LMI B-II-M-B-19768. Având în vedere faptul că proprietarul acestuia nu a efectuat lucrări de conservare, consolidare-restaurare-reparații curente și de întreținere a imobilului în condițiile legii, a fost sancționat contravențional, în conformitate cu prevederile art. 36.lit b. și h din Legea nr. 422/2001. Polițiștii locali au aplicat două amenzi contravenționale, în valoare totală de 16.000 de lei”, se arată în răspunsul PMB către hotnews.ro.