Mister elucidat. Vila din Primăverii în care a trăit “aristocratul roșu” I. Ghe. Maurer e, cu siguranță, opera marelui arhitect Ion Giurgea. I Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
Mister elucidat. Vila din Primăverii în care a trăit “baronul roșu”, I. Ghe. Maurer, este, în mod cert, opera marelui arhitect Ion Giurgea. I Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
Dacă inițial arh. Mădălin Ghigeanu a atribuit proiectul casei din Bulevardul Primăverii, nr. 104 arhitectuluiIon Giurgea, acum, în urma unor îndelungate cercetări, poate spune cu certitudine că vila este opera marelui arhitect. Construcția a fost ridicată pentru inginerul Simion Neicu, în anul 1936, și are elemente de arhitectură mediteraneană.
“Pentru mine, casa din Primăverii a însemnat un reper foarte important pentru activitatea lui Ion Giurgea, am căutat proiectul ani de zile în Arhiva Primăriei și nu l-am găsit. Mi s-a părut foarte clar că este o lucrare a maestrului Giurgea, însă nu aveam suficiente date. Acum pot pune informațiile cap la cap”. Mai jos, interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu.
Vila din cartierul Primăverii în care a locuit Ion Gheorghe Maurer incă din anul 1961, opera arh. Ion Giurgea. Foto credit: arh. Mădălin Ghigeanu.
Maurer, primul pensionar de lux al țării între anii 1974-2000, cu o pensie de 15.000 de lei, privilegii, și vilă în Primăverii
Ion Gheorghe Maurer (în certificatul de naștere, Jean Georges Maurer), ”aristocratul roșu”, jumătate francez, jumătate german, a făcut parte din vechea gardă a demnitarilor comuniști care s-au instalat în casele “foștilor exploatatori”.
Maurer (1902-2000) a fost un marxist convins până la sfârșitul vieții, “mâna dreaptă a lui Dej”, ministru de externe al României (1957-1958), președinte al Marii Adunări Naționale (1957-1958) și cel mai longeviv prim-ministru al țării (1961-1974). În anul 1974, în urma unui accident de automobil, Ion Gheorghe Maurer s-a pensionat, dar și-a păstrat toate privilegiile, cum ar fi pensia în valoare de 15.000 de lei și vila de protocol din Bulevardul Aviatorilor, nr. 104.
Maurer, marxistul care l-a adus pe Nicolae Ceaușescu la putere. “Dej îmi spunea că Ceaușescu nu bea și muncește. Ceilalți cam beau, dar el își vede de treabă”
“Când Dej, înainte de a muri, mi-a spus să iau eu conducerea, am refuzat. Conducerea trebuia să o ia altcineva. Astfel, împreună cu Dej, am ajuns la concluzia să vină Ceaușescu la conducere. Eu i-am zis atunci că pentru a face acest lucru trebuie ca părerea lui să fe discutată mai întâi în conducerea de partid. Dej i-a chemat pe toți și, după o bucată de vreme, mi-a zis că a vorbit și toți au fost de acord”, Ion Gheorghe Maurer într-o discuție cu istoricul Marius Oprea, martie 1996.
24 ianuarie, 1968, Papa Ioan Paul al VI-lea l-a primit pe Ion Gheorghe Maurer in audiență oficială. Foto: Fototeca online a comunismului românesc. Cota 24/1968/
“L-am propus pe Ceaușescu văzându-l tânăr, mai prostuț și, în închipuirea mea, controlabil. Omenește vorbind, eu am iubit trei lucruri: femeile, vânătoarea și vinurile bune”
“Dej mi-a vorbit despre Ceaușescu ca fiind un om care muncește. Ăilalți.. ăilalți cam beau. Dej îmi spunea că Ceaușescu nu bea, muncește, își vede de treabă, mi-a vorbit bine despre el. L-am propus pe Ceaușescu văzându-l mai tânăr, mai prostuț și, în închipuirea mea, controlabil ca secretar general al PCR (…). Nu l-am urât pe Ceaușescu, ci l-am disprețuit. Omenește vorbind, eu am iubit trei lucruri: femeile, vânatoarea și vinurile bune. Dar mi-am dat seama pe propria piele cât este Ceaușescu de periculos și că merge pe o linie de conducere dictatorială, că nu este un om de convingere. El apoi a fost de acord să plec, să-mi dau demisia, pentru că a putut să spună că am plecat ca urmare a accidentului, că nu mai pot munci. Deci, am ieșit la pensie”,Ion Gheorghe Maurer într-o discuție cu istoricul Marius Oprea, martie 1996.
18 iunie 1967, Nicolae Ceaușescu și Ion Gheorghe Maurer. Foto credit: Fototeca online a comunismului românesc. Cota 370/1967.
“Decorațiunea portalului de intrare în vila din Primăverii a fost elementul principal care m-a convins că este lucrarea maestrului Ion Giurgea”
B365.ro: Dl. Ghigeanu, vorbim din nou despre lucrările arhitectului Ion Giurgea, acum despre vila în care a locuit Ion Gheorghe Maurer. Ce ați descoperit și cum?
Arh. Mădălin Ghigeanu: În teza mea de doctorat, “Curentul mediteranean în arhitectura interbelică românească”, acest imobil a fost singurul pe care doar i l-am atribuit lui Ion Giurgea, negăsind la acea dată niciun document despre proiect. M-am bazat în identificare pe metoda arhitecturii comparate, aplicată de prof. Gheorghe Curinschi.Motivele atribuirii acestei lucrări arhitectului Ion Giurgea sunt nenumărate; limbajul formal al elementelor decorative al faţadelor, precum şi compoziţia acestora, sunt similitudini pe care le găsim la lucrările sale certe din Intrarea Armaşului, str. Paris 57bis, sau Toamnei 42. Registrul ferestrelor din parter cu arce în ogivă sprijinite pe coloane suple de tip compozit, compunerea acoperişului în 2 pante line nesimetrice, bovindoul în consolă, se regăsesc în mod evident atât în imobilul din Aviatorilor 104 cât şi în faţadele către stradă a imobilelor Prop. Enescu – Intr. Armasului – lot 4, Prop. Emanuel Tătărescu – Intr. Armaşului – Loturile 1,2,3 – 1937, dar şi în fațada imobilului din strada Toamnei nr 42, realizat pentru inginerul Ignat un an mai târziu, în 1937.
Arh. Mădălin Ghigeanu: Tratarea însă a ancadramentului portalului de acces, având un caracter exotic de unicitate, ce se regăseşte la prop. Simion Neicu cât şi la prop. dr. Constantin Enescu (ambele imobile fiind realizate în acelaşi an, 1936 ) denotă clar că un astfel de element nu putea fi replicat întâmplător, nu putea fi copiat de către un alt arhitect. Un detaliu asemănător l-am regăsit şi într-o altă formă, dar păstrându-şi caracteristicile şi la prop. Elena Ignat din str. Toamnei 42, realizat în 1937. Acest detaliu a fost lucrul principal care m-a convins că este o lucrare realizată de arh. Ion Giurgea.
Imobil Simion Neicu – Sos Aviatorilor 104 -1936/ Imobil dr. Constantin Enescu – Intr. Armasului – lotul 4 – 1936. Foto credit: arh.Mădălin Ghigeanu.Planul fațadelor prop. ing. Elena Ignat – str. Toamnei 42 – 1937. Foto: arh. Madalin Ghigeanu, arhiva personală arh. Ion Giurgea
“Planșa cu perspectiva imobilului confirmă faptul că Ion Giurgea este autorul proiectului”
Arh. Mădălin Ghigeanu: După ce am publicat teza de doctorat, am fost contactat de familia arhitectului Ion Giurgea și am reușit să scanez minunata lui arhivă în care se găsesc (pe lângă cele 4000 de planșe, 209 proiecte originale elaborate de Ion Giurgea), și două albume de fotografii întocmite de marele arhitect, în care apare și o planșă cu perspectiva acestui imobil, datat anul 1936 și semnat de către Giugea la adresa B-dul Generalissim I. V. Stalin. Perspectiva este exact cea a acestui imobil și confirmă faptul că Ion Giurgea este autorul proiectului, proprietarul clădirii fiind inginerul Simion Neicu.
„Perspectiva este exact cea a acestui imobil și confirmă faptul că Ion Giurgea este autorul proiectului, proprietarul clădirii fiind inginerul Simion Neicu”. Foto: arh. Madalin Ghigeanu, Arhiva personală arh. Ion Giurgea.
Inginerului Simion Neicu i-au fost naționalizate 10 apartamente
Arh. Mădălin Ghigeanu: Continuând cerecetarea și căutând asiduu date despre Simion Neicu, am gasit în arhive decretul nr. 92 din 19/04/1950 pentru naționalizarea unor imobile *1, unde la numarul 5398 apare clar numele lui Simion Neicu, cu 10 apartamente naționalizate în București și Sinaia (avea o vilă și în Constanța), unde imobilul în cauză apare la adresa Generalissim I. V. Stalin nr 34. De menționat că titulatura străzii cât și numerele s-au schimbat de mai multe ori în cursul timpului. Prin anii ’20 adresa era Șoseaua Jianu nr 34, devine ulterior Bulevardul Buzdugan, după război v-a purta numele Generalissim Stalin ( pentru o perioadă în Piața Charles de Gaule acest sinistru personaj având și o impunătoare statuie ), pentru ca în final să devină Șoseaua Aviatorilor, imobilul având acum numarul 104. In albumul arhitectului Ion Giurgea, imobilul apare la adresa Generalissim Stalin (ce practic poate data și perioada elaborării albumului de fotografii). Deci, avem și un document scris, incontestabil, care confirmă numele proprietarului inițial, inginerul Simion Neicu.
Piața Stalin. Foto credit: Allnumis.com.
“Vila din Constanța a inginerului Neicu era superbă, o casă cu arhitectură mediteraneană, cu un turn pe colț cu aluzii la arhitectura musulmană”
Arh. Mădălin Ghigeanu: Lista de proiecte pe care le-a realizat Ion Giurgea este foarte bine organizată. Sunt 3 pagini cu titlurile proiectelor prezentate pe ani, pe perioade, și acolo apare și numele inginerului Simion Neicu, pentru care Ion Giurgea realizează în anul 1935 o vilă destul de cunoscută pe B-dul Mamaia din Constanța (clădire care se află acum în stare de ruină, dar care a scăpat de demolare), și acest imobil din București, realizat în anul 1936. Vila din Constanța era superbă, o casă cu arhitectură mediteraneană, o prezență scenică într-o zonă în permanentă dezvoltare (unde Casa Regală avea un palat) propunând un obiect cu un turn pe colț cu aluzii la o arhitectură musulmană.
Vila Simion Neicu din B-dul Mamaia, Constanța. Foto credit: arh.Mădălin Ghigeanu.Vila Simion Neicu din B-dul Mamaia, Constanța. Foto credit: arh.Mădălin Ghigeanu.
Arh. Mădălin Ghigeanu: Din perspectiva rămasă în albumul lui Ion Giurgea, arealul din jurului vilei era bogat elaborat, cu terase în trepte realizate din piatră naturală, din păcate desființate prin lărgirea Bulevardului Mamaia. Proiectul frumos al lui Giurgea va pierde mult din caracterul pitoresc inițial, Bulevardul Mamaia ajungând practic până la limita casei, distrugând astfel nu numai aspectul estetic inițial, dar făcând practic imposibilă locuirea, ce a dus inevitabil la ruină. Cei care au trasat bulevardul trebuiau să păstreze și grădina vilei lui Simion Neicu, având in vedere că la acea dată nu se configura nimic pe zona de vis-a-vis. Nu rămâne decat meritul de a nu fi fost demolată complet, casa fiind greu de utilizat, rămânand o prezență mai degrabă stranie.
„Proiectul frumos al lui Ion Giurgea va pierde mult din caracterul pitoresc inițial, Bulevardul Mamaia ajungând practic până la limita casei”. Foto credit: arh. Mădălin Ghigeanu.Vila din Mamaia/Constanța. Foto credit: Arhiva personală arh.Ion Giurgea fotografiată de arh.Mădălin Ghigeanu.
Arh. Mădălin Ghigeanu: Imobilul din Primăverii făcea parte din Parcelarea Jianu, denumită și Bordei, în blocul de case de la numărul 19, loturile pornind de la numerele 1-27. Imobilul a fost construit pe lotul cu nr. 27, față de planul inițial realizat de arh. Octav Doicescu pentru Banca Marmorosch Blank și pentru Societatea de Gaze și Electricitate. Pe parcursul anilor ’35-’37 vor fi realizate acolo proiecte edificatoare, în care loturile ba se măresc, se schimbă, sunt reamplasate și redimensionate, sub așa numitele proiecte modificatoare Săbăreanu. Primarul sectorului 1, Ion Săbăreanu, este cel care decide și acceptă modificarea acestui plan de parcelare. Planurile Săbăreanu se găsesc, de asemenea, destul de greu, fiind aruncate prin puzderia de documente din Arhiva PMB. Insă trebuie menționat că situația reală din teren se regăsește în planurile Săbăreanu (care modificau câte un bloc de case sau un grup ) și nu în planul initial al “Parcelarii Jianu – Proprietatea Bancii Marmorosch Blank & Co datat în forma finală august 1938, fiind major modificat, pesemne în funcție de cererile beneficiarilor care începuseră să își edifice proiectele. In planul inițial, blocul de case nr. 19 avea doar 24 loturi, ulterior, prin reconformare în perioada Săbăreanu, se ajunge la 27 loturi.
Foto: Planul Parcelarii Jianu – august 1938. Planul a aparținut arhitectului urbanist D. Vișan. Colecția arh. Madalin GhigeanuPlanul Săbăreanu in care apar modificarile loturilor față de planul inițial. Este desenată cu albastru Vila arhitectului Octav Doicescu și cu roșu Vila ing. Simion Neicu. Foto: dosar PMB fotografiat de arh. Mădălin Ghigeanu.Plan de situație. Arhiva PMB, fotografiat de arh. Mădălin Ghigeanu.
Arh. Mădălin Ghigeanu: În Parcelarea Jianu am căutat 4 sau 5 case realizate de Ion Giurgea, dar arhitectul n-a realizat doar atâtea în această parcelare, ci mult mai multe, aproape vreo 10, unele fiind demolate. Am căutat tot ce însemna Jianu și blocul nr 19. În sfârșit am găsit proiectul din anul 1936, cu un plan de situație la care apare poziția casei pe lotul nr 27, al cărui proprietar era inginerul Simion Neicu. Ce este interesant este faptul că, la acea dată, adresa imobilul era Șoseaua Jianu nr. 34. La numărul 32, pe terenul unde acum se află un imobil realizat de arh. Harry Stern, (unde funcționau Studiourile Sahia), proprietară fiind Maria Cesianu Arion, iar vila ei apare în lista de proiecte a lui Giurgea. Deci, sunt două case vecine, realizate de marele arh. Giurgea.
Arh. Ion Giurgea. Foto: Arhiva personală a familiei arh. Ion Giurgea fotografiată de arh. Mădălin Ghigeanu.
“Inginerul Nicolae Neicu Simion făcea parte din Direcțiunea de Studii și Construcțiuni din cadrul Ministerului Lucrărilor publice”
B365.ro: Cine a fost inginerul Simion Neicu?
Arh. Mădălin Ghigeanu: Inginerul Simion Neicu era membru al aristocrației profesionale tehnice a României interbelice; îl găsim în Asociația Inginerilor diplomați ai Școlii Politehnice Carol I. Nicolae Neicu Simion făcea parte din Direcțiunea de Studii și Construcțiuni din cadrul Ministerului Lucrărilor Publice, find membru din 13 ianuarie 1919. Interesant este faptul că inginerul Simion Neicu locuia, în anii ’50, în imobilul din str. Grigore Mora nr 12, în vila care a aparținut fostului ministru de externe, Viorel Tilea, realizată de arh. Alexandru Zaharia.
Lista imobilelor realizate de arh. Ion Giurgea în care apar proprietățile ing. Neicu din București și Constanța. Foto: Arhiva personală arh. Ion Giurgea fotografiată de arh. Mădălin Ghigeanu.
Arh. Mădălin Ghigeanu: Avem o planșă cu perspectiva casei din București și o singură planșă pentru cea din B-dul Mamaia. Unul dintre urmașii lui Simion Neicu, Mircea Neicu, s-a întors în țară și a luat din arhiva familiei Giurgea, de la Radu Giurgea, ambele proiecte ale acestor imobile.
Arh. Ion Giurgea și fiul său, Radu Giurgea. Foto credit: Arhiva personală arh. Ion Giurgea.
“Nepotul inginerului Neicu a declarat că bunicul său a proiectat imobilul din Parcelarea Jianu, ceea ce este un mare neadevăr și trebuie corectat”
B365.ro: Planurile s-au pierdut? Ce s-a întâmplat cu ele după ce le-a luat nepotul arh. Ion Giurgea?
Arh. Mădălin Ghigeanu: Nu știu, au rămas la el. Am înțeles că, ulterior într-un articol apărut în presă, a declarat că bunicul lui, inginerul Simion Neicu, a proiectat imobilul din Parcelarea Jianu, ceea ce este un mare neadevăr și trebuie corectat, acordându-i arhitectului Giurgea toate meritele pentru realizarea acestui imobil. Mi-a fost imposibil să văd interiorul vilei din Primăverii, o doamnă care era acolo m-a dat afară cu o vehemență penibilă și cu o răutate ieșită din comun, deși i-am spus că nu am niciun fel de intenție procesuală, mă interesează doar arhitectura casei. Am fotografiat imobilul doar de pe trotuarul de vis a vis, nu am avut nicio șansă de a intra în interior. Am observat că se derulează mereu lucrări acolo, nu știu cât sunt ele de autorizate.
“In dosar se regăsesc documente scrise prin care se exprimă intenția de realizare a pachetului de trepte, o tratare monumentală a spațiului rămas”
B365.ro: Vila avea și o piscină interioară, cum s-a vehiculat după 1989?
Arh. Mădălin Ghigeanu: Proiectul lui Ion Giurgea nici pe departe nu prevedea așa ceva. Nu am văzut case semnate de Ion Giurgea cu piscină, așa că nu mă pot pronunța. Proiectul casei inginerului Simion Neicu a fost realizat în două variante. Mai întâi este autorizat (în anul 1936, dosarul PMB – 1 Galben nr. 76/1936), o versiune mai mică pe un lot care avea 17m deschidere la stradă, la data respectivă. In dosar se regăsesc documente scrise prin care se exprimă intenția de realizare a pachetului de trepte din dreapta, o tratare monumentală a spațiului rămas, ce va fi realizat ulterior, așa cum se regăsește în perspectiva din albumul de proiecte. Este de remarcat atenția lui Giurgea pentru spațiile intermediare din proximitatea casei, prin realizarea acelui peristil-pergolă cu arce în ogivă ce filtrează imaginea interior-exterior, ce se regăsesc într-o formă apropiata la Vila Tătărescu din Intr. Armașului sau la Vila Romașcu din str. Paris 19-21.
Foto: Arhiva PMB, parcelarea Bordei, dosar de autorizare, fotografiat de arh. Mădălin Ghigeanu.
“Prea puțini arhitecți în ziua de azi mai realizează spații cu valoare ambientală, fără funcțiuni dictate de către proprietar-dezvoltator”
Arh. Mădălin Ghigeanu: Nu poți fi decât impresionat de geniul lui Giurgea, de atenția acestuia pentru detaliu și de capacitatea de a realiza spații intermediare cu valențe ambientale ce înnobilează atât casa dar și orașul. Prea puțini arhițecti în ziua de azi mai realizează spații cu valoare ambientală (fără funcțiuni dictate de către proprietar-dezvoltator, trendul general fiind de maximizare a spațiului util în favoarea profitului financiar,întorcând brutal spatele orașului și implicit culturii și civilizației locale. Având în vedere poziția excepțională a ambelor imobile aflate într-un cap de perspectivă, atât cel al Mariei Arion de la nr 32, cât și cel al lui Simion Neicu de la nr 34, constatăm că ansamblul domina practic accesul principal în fieful arh. Octav Doicescu. Vilele proiectate de Giurgea marcau intrarea în Parcelarea Jianu unde domina, evident, conceptul personal al arh. Octav Doicescu, adeptul unui stil propriu, cu influențe neoromânești. Realizăm forța și impactul modei caselor mediteraneene care a avut loc în acea perioadă în Bucureștiul Regelui Carol al II-lea.
Fațada laterală prop. Simion Neicu. Foto credit :arhiva personală arh. Ion Giurgea, fotografiată de arh. Mădălin Ghigeanu.
……..
*1*) Textul iniţial a fost publicat în BULETINUL OFICIAL nr. 36 din 20 aprilie 1950. Textul prezentat aici preluând forma actualizată de S.C. „Centrul Teritorial de Calcul Electronic” S.A. Piatra-Neamţ până la data de 31 decembrie 1955, cu modificările şi completările aduse de DECRETUL nr. 524 din 31 decembrie 1955.
„Make Bucharest Great Again” vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare, moderne, revoluționare. Ce am mai scris se află aici:
În 1972 un timp destul de scurt, Petre Roman a curtat-o pe Zoia, fiica Elenei și Nicolae Ceaușescu. Repet, foarte scurt. Câteva luni, maxim. Amândoi crescuseră, se văzuseră, se plăcuseră
Dan Diaconescu, fost patron al OTV, este anchetat într-un nou dosar. Potrivit unor surse judiciare citate de A3-CNN, procurorii îl acuză de acte sexuale cu minore. Este vorba despre un dosar
Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, a fost azi la DNA ( Direcția Naţională Anticorupţie), unde a fost chemat la audieri într-un dosar în care el este reclamant. Nicușor Dan a depus