Mister elucidat. Vila din Primăverii în care a trăit “aristocratul roșu” I. Ghe. Maurer e, cu siguranță, opera marelui arhitect Ion Giurgea. I Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu

Dacă inițial arh. Mădălin Ghigeanu a atribuit proiectul casei din Bulevardul Primăverii, nr. 104 arhitectului Ion Giurgea, acum, în urma unor îndelungate cercetări, poate spune cu certitudine că vila este opera marelui arhitect. Construcția a fost ridicată pentru inginerul Simion Neicu, în anul 1936, și are elemente de arhitectură mediteraneană.

“Pentru mine, casa din Primăverii a însemnat un reper foarte important pentru activitatea lui Ion Giurgea, am căutat proiectul ani de zile în Arhiva Primăriei și nu l-am găsit. Mi s-a părut foarte clar că este o lucrare a maestrului Giurgea, însă nu aveam suficiente date. Acum pot pune informațiile cap la cap”. Mai jos, interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu.

Maurer, primul pensionar de lux al țării între anii 1974-2000, cu o pensie de 15.000 de lei, privilegii, și vilă în Primăverii

Ion Gheorghe Maurer (în certificatul de naștere, Jean Georges Maurer), ”aristocratul roșu”, jumătate francez, jumătate german, a făcut parte din vechea gardă a demnitarilor comuniști care s-au instalat în casele “foștilor exploatatori”.

Maurer (1902-2000) a fost un marxist convins până la sfârșitul vieții, “mâna dreaptă a lui Dej”, ministru de externe al României (1957-1958), președinte al Marii Adunări Naționale (1957-1958) și cel mai longeviv prim-ministru al țării (1961-1974). În anul 1974, în urma unui accident de automobil, Ion Gheorghe Maurer s-a pensionat, dar și-a păstrat toate privilegiile, cum ar fi pensia în valoare de 15.000 de lei și vila de protocol din Bulevardul Aviatorilor, nr. 104.

Maurer, marxistul care l-a adus pe Nicolae Ceaușescu la putere. “Dej îmi spunea că Ceaușescu nu bea și muncește. Ceilalți cam beau, dar el își vede de treabă”

“Când Dej, înainte de a muri, mi-a spus să iau eu conducerea, am refuzat. Conducerea trebuia să o ia altcineva. Astfel, împreună cu Dej, am ajuns la concluzia să vină Ceaușescu la conducere. Eu i-am zis atunci că pentru a face acest lucru trebuie ca părerea lui să fe discutată mai întâi în conducerea de partid. Dej i-a chemat pe toți și, după o bucată de vreme, mi-a zis că a vorbit și toți au fost de acord”, Ion Gheorghe Maurer într-o discuție cu istoricul Marius Oprea, martie 1996.

“L-am propus pe Ceaușescu văzându-l tânăr, mai prostuț și, în închipuirea mea, controlabil. Omenește vorbind, eu am iubit trei lucruri: femeile, vânătoarea și vinurile bune”

“Dej mi-a vorbit despre Ceaușescu ca fiind un om care muncește. Ăilalți.. ăilalți cam beau. Dej îmi spunea că Ceaușescu nu bea, muncește, își vede de treabă, mi-a vorbit bine despre el. L-am propus pe Ceaușescu văzându-l mai tânăr, mai prostuț și, în închipuirea mea, controlabil ca secretar general al PCR (…). Nu l-am urât pe Ceaușescu, ci l-am disprețuit. Omenește vorbind, eu am iubit trei lucruri: femeile, vânatoarea și vinurile bune. Dar mi-am dat seama pe propria piele cât este Ceaușescu de periculos și că merge pe o linie de conducere dictatorială, că nu este un om de convingere. El apoi a fost de acord să plec, să-mi dau demisia, pentru că a putut să spună că am plecat ca urmare a accidentului, că nu mai pot munci. Deci, am ieșit la pensie”,Ion Gheorghe Maurer într-o discuție cu istoricul Marius Oprea, martie 1996.

“Decorațiunea portalului de intrare în vila din Primăverii a fost elementul principal care m-a convins că este lucrarea maestrului Ion Giurgea”

B365.ro: Dl. Ghigeanu, vorbim din nou despre lucrările arhitectului Ion Giurgea, acum despre vila în care a locuit Ion Gheorghe Maurer. Ce ați descoperit și cum?

Arh. Mădălin Ghigeanu: În teza mea de doctorat, “Curentul mediteranean în arhitectura interbelică românească”, acest imobil a fost singurul pe care doar i l-am atribuit lui Ion Giurgea, negăsind la acea dată niciun document despre proiect. M-am bazat în identificare pe metoda arhitecturii comparate, aplicată de prof. Gheorghe Curinschi. Motivele atribuirii acestei lucrări arhitectului Ion Giurgea sunt nenumărate; limbajul formal al elementelor decorative al faţadelor, precum şi compoziţia acestora, sunt similitudini pe care le găsim la lucrările sale certe din Intrarea Armaşului, str. Paris 57bis, sau Toamnei 42. Registrul ferestrelor din parter cu arce în ogivă sprijinite pe coloane suple de tip compozit, compunerea acoperişului în 2 pante line nesimetrice, bovindoul în consolă, se regăsesc în mod evident atât în imobilul din Aviatorilor 104 cât şi în faţadele către stradă a imobilelor Prop. Enescu – Intr. Armasului – lot 4, Prop. Emanuel Tătărescu – Intr. Armaşului – Loturile 1,2,3 – 1937, dar şi în fațada imobilului din strada Toamnei nr 42, realizat pentru inginerul Ignat un an mai târziu, în 1937.

Arh. Mădălin Ghigeanu: Tratarea însă a ancadramentului portalului de acces, având un caracter exotic de unicitate, ce se regăseşte la prop. Simion Neicu cât şi la prop. dr. Constantin Enescu (ambele imobile fiind realizate în acelaşi an, 1936 ) denotă clar că un astfel de element nu putea fi replicat întâmplător, nu putea fi copiat de către un alt arhitect. Un detaliu asemănător l-am regăsit şi într-o altă formă, dar păstrându-şi caracteristicile şi la prop. Elena Ignat din str. Toamnei 42, realizat în 1937.  Acest detaliu a fost lucrul principal care m-a convins că este o lucrare realizată de arh. Ion Giurgea.

“Planșa cu perspectiva imobilului confirmă faptul că Ion Giurgea este autorul proiectului”

Arh. Mădălin Ghigeanu: După ce am publicat teza de doctorat, am fost contactat de familia arhitectului Ion Giurgea și am reușit să scanez minunata lui arhivă în care se găsesc (pe lângă cele 4000 de planșe, 209 proiecte originale elaborate de Ion Giurgea), și două albume de fotografii întocmite de marele arhitect, în care apare și o planșă cu perspectiva acestui imobil, datat anul 1936 și semnat de către Giugea la adresa B-dul Generalissim I. V. Stalin. Perspectiva este exact cea a acestui imobil și confirmă faptul că Ion Giurgea este autorul proiectului, proprietarul clădirii fiind inginerul Simion Neicu.

Inginerului Simion Neicu i-au fost naționalizate 10 apartamente

Arh. Mădălin Ghigeanu: Continuând cerecetarea și căutând asiduu date despre Simion Neicu, am gasit în arhive decretul nr. 92 din 19/04/1950 pentru naționalizarea unor imobile *1, unde la numarul 5398 apare clar numele lui Simion Neicu, cu 10 apartamente naționalizate în București și Sinaia (avea o vilă și în Constanța), unde imobilul în cauză apare la adresa Generalissim I. V. Stalin nr 34. De menționat că titulatura străzii cât și numerele s-au schimbat de mai multe ori în cursul timpului. Prin anii ’20 adresa era Șoseaua Jianu nr 34, devine ulterior Bulevardul Buzdugan, după război v-a purta numele Generalissim Stalin ( pentru o perioadă în Piața Charles de Gaule acest sinistru personaj având și o impunătoare statuie ), pentru ca în final să devină Șoseaua Aviatorilor, imobilul având acum numarul 104. In albumul arhitectului Ion Giurgea, imobilul apare la adresa Generalissim Stalin (ce practic poate data și perioada elaborării albumului de fotografii). Deci, avem și un document scris, incontestabil, care confirmă numele proprietarului inițial, inginerul Simion Neicu. 

“Vila din Constanța a inginerului Neicu era superbă, o casă cu arhitectură mediteraneană, cu un turn pe colț cu aluzii la arhitectura musulmană”

Arh. Mădălin Ghigeanu: Lista de proiecte pe care le-a realizat Ion Giurgea este foarte bine organizată. Sunt 3 pagini cu titlurile proiectelor prezentate pe ani, pe perioade, și acolo apare și numele inginerului Simion Neicu, pentru care Ion Giurgea realizează în anul 1935 o vilă destul de cunoscută pe B-dul Mamaia din Constanța (clădire care se află acum în stare de ruină, dar care a scăpat de demolare), și acest imobil din București, realizat în anul 1936. Vila din Constanța era superbă, o casă cu arhitectură mediteraneană, o prezență scenică într-o zonă în permanentă dezvoltare (unde Casa Regală avea un palat) propunând un obiect cu un turn pe colț cu aluzii la o arhitectură musulmană.

Arh. Mădălin Ghigeanu: Din perspectiva rămasă în albumul lui Ion Giurgea, arealul din jurului vilei era bogat elaborat, cu terase în trepte realizate din piatră naturală, din păcate desființate prin lărgirea Bulevardului Mamaia. Proiectul frumos al lui Giurgea va pierde mult din caracterul pitoresc inițial, Bulevardul Mamaia ajungând practic până la limita casei, distrugând astfel nu numai aspectul estetic inițial, dar făcând practic imposibilă locuirea, ce a dus inevitabil la ruină. Cei care au trasat bulevardul trebuiau să păstreze și grădina vilei lui Simion Neicu, având in vedere că la acea dată nu se configura nimic pe zona de vis-a-vis. Nu rămâne decat meritul de a nu fi fost demolată complet, casa fiind greu de utilizat, rămânand o prezență mai degrabă stranie.

Arh. Mădălin Ghigeanu: Imobilul din Primăverii făcea parte din Parcelarea Jianu, denumită și Bordei, în blocul de case de la numărul 19, loturile pornind de la numerele 1-27. Imobilul a fost construit pe lotul cu nr. 27, față de planul inițial realizat de arh. Octav Doicescu pentru Banca Marmorosch Blank și pentru Societatea de Gaze și Electricitate. Pe parcursul anilor ’35-’37 vor fi realizate acolo proiecte edificatoare, în care loturile ba se măresc, se schimbă, sunt reamplasate și redimensionate, sub așa numitele proiecte modificatoare Săbăreanu. Primarul sectorului 1, Ion Săbăreanu, este cel care decide și acceptă modificarea acestui plan de parcelare. Planurile Săbăreanu se găsesc, de asemenea, destul de greu, fiind aruncate prin puzderia de documente din Arhiva PMB. Insă trebuie menționat că situația reală din teren se regăsește în planurile Săbăreanu (care modificau câte un bloc de case sau un grup ) și nu în planul initial al “Parcelarii Jianu – Proprietatea Bancii Marmorosch Blank & Co datat în forma finală august 1938, fiind major modificat, pesemne în funcție de cererile beneficiarilor care începuseră să își edifice proiectele. In planul inițial, blocul de case nr. 19 avea doar 24 loturi, ulterior, prin reconformare în perioada Săbăreanu, se ajunge la 27 loturi.

Arh. Mădălin Ghigeanu: În Parcelarea Jianu am căutat 4 sau 5 case realizate de Ion Giurgea, dar arhitectul n-a realizat doar atâtea în această parcelare, ci mult mai multe, aproape vreo 10, unele fiind demolate. Am căutat tot ce însemna Jianu și blocul nr 19. În sfârșit am găsit proiectul din anul 1936, cu un plan de situație la care apare poziția casei pe lotul nr 27, al cărui proprietar era inginerul Simion Neicu. Ce este interesant este faptul că, la acea dată, adresa imobilul era Șoseaua Jianu nr. 34. La numărul 32, pe terenul unde acum se află un imobil realizat de arh. Harry Stern, (unde funcționau Studiourile Sahia), proprietară fiind Maria Cesianu Arion, iar vila ei apare în lista de proiecte a lui Giurgea. Deci, sunt două case vecine, realizate de marele arh. Giurgea.

“Inginerul Nicolae Neicu Simion făcea parte din Direcțiunea de Studii și Construcțiuni din cadrul Ministerului Lucrărilor publice”

B365.ro: Cine a fost inginerul Simion Neicu?

Arh. Mădălin Ghigeanu: Inginerul Simion Neicu era membru al aristocrației profesionale tehnice a României interbelice; îl găsim în Asociația Inginerilor diplomați ai Școlii Politehnice Carol I. Nicolae Neicu Simion făcea parte din Direcțiunea de Studii și Construcțiuni din cadrul Ministerului Lucrărilor Publice, find membru din 13 ianuarie 1919. Interesant este faptul că inginerul Simion Neicu locuia, în anii ’50, în imobilul din str. Grigore Mora nr 12, în vila care a aparținut fostului ministru de externe, Viorel Tilea, realizată de arh. Alexandru Zaharia.

Arh. Mădălin Ghigeanu: Avem o planșă cu perspectiva casei din București și o singură planșă pentru cea din B-dul Mamaia. Unul dintre urmașii lui Simion Neicu, Mircea Neicu, s-a întors în țară și a luat din arhiva familiei Giurgea, de la Radu Giurgea, ambele proiecte ale acestor imobile.

“Nepotul inginerului Neicu a declarat că bunicul său a proiectat imobilul din Parcelarea Jianu, ceea ce este un mare neadevăr și trebuie corectat”

B365.ro: Planurile s-au pierdut? Ce s-a întâmplat cu ele după ce le-a luat nepotul arh. Ion Giurgea?

Arh. Mădălin Ghigeanu: Nu știu, au rămas la el. Am înțeles că, ulterior într-un articol apărut în presă, a declarat că bunicul lui, inginerul Simion Neicu, a proiectat imobilul din Parcelarea Jianu, ceea ce este un mare neadevăr și trebuie corectat, acordându-i arhitectului Giurgea toate meritele pentru realizarea acestui imobil. Mi-a fost imposibil să văd interiorul vilei din Primăverii, o doamnă care era acolo m-a dat afară cu o vehemență penibilă și cu o răutate ieșită din comun, deși i-am spus că nu am niciun fel de intenție procesuală, mă interesează doar arhitectura casei. Am fotografiat imobilul doar de pe trotuarul de vis a vis, nu am avut nicio șansă de a intra în interior. Am observat că se derulează mereu lucrări acolo, nu știu cât sunt ele de autorizate.

“In dosar se regăsesc documente scrise prin care se exprimă intenția de realizare a pachetului de trepte, o tratare monumentală a spațiului rămas”

B365.ro: Vila avea și o piscină interioară, cum s-a vehiculat după 1989?

Arh. Mădălin Ghigeanu: Proiectul lui Ion Giurgea nici pe departe nu prevedea așa ceva. Nu am văzut case semnate de Ion Giurgea cu piscină, așa că nu mă pot pronunța. Proiectul casei inginerului Simion Neicu a fost realizat în două variante. Mai întâi este autorizat (în anul 1936, dosarul PMB – 1 Galben nr. 76/1936), o versiune mai mică pe un lot care avea 17m deschidere la stradă, la data respectivă. In dosar se regăsesc documente scrise prin care se exprimă intenția de realizare a pachetului de trepte din dreapta, o tratare monumentală a spațiului rămas, ce va fi realizat ulterior, așa cum se regăsește în perspectiva din albumul de proiecte. Este de remarcat atenția lui Giurgea pentru spațiile intermediare din proximitatea casei, prin realizarea acelui peristil-pergolă cu arce în ogivă ce filtrează imaginea interior-exterior, ce se regăsesc într-o formă apropiata la Vila Tătărescu din Intr. Armașului sau la Vila Romașcu din str. Paris 19-21.

“Prea puțini arhitecți în ziua de azi mai realizează spații cu valoare ambientală, fără funcțiuni dictate de către proprietar-dezvoltator”

Arh. Mădălin Ghigeanu: Nu poți fi decât impresionat de geniul lui Giurgea, de atenția acestuia pentru detaliu și de capacitatea de a realiza spații intermediare cu valențe ambientale ce înnobilează atât casa dar și orașul. Prea puțini arhițecti în ziua de azi mai realizează spații cu valoare ambientală (fără funcțiuni dictate de către proprietar-dezvoltator, trendul general fiind de maximizare a spațiului util în favoarea profitului financiar, întorcând brutal spatele orașului și implicit culturii și civilizației locale. Având în vedere poziția excepțională a ambelor imobile aflate într-un cap de perspectivă, atât cel al Mariei Arion de la nr 32, cât și cel al lui Simion Neicu de la nr 34, constatăm că ansamblul domina practic accesul principal în fieful arh. Octav Doicescu. Vilele proiectate de Giurgea marcau intrarea în Parcelarea Jianu unde domina, evident, conceptul personal al arh. Octav Doicescu, adeptul unui stil propriu, cu influențe neoromânești. Realizăm forța și impactul modei caselor mediteraneene care a avut loc în acea perioadă în Bucureștiul Regelui Carol al II-lea.

……..

*1*) Textul iniţial a fost publicat în BULETINUL OFICIAL nr. 36 din 20 aprilie 1950. Textul prezentat aici preluând forma actualizată de S.C. „Centrul Teritorial de Calcul Electronic” S.A. Piatra-Neamţ până la data de 31 decembrie 1955, cu modificările şi completările aduse de DECRETUL nr. 524 din 31 decembrie 1955.

„Make Bucharest Great Again” vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare, moderne, revoluționare. Ce am mai scris se află aici:

​​Splendoarea Bucureștiului nevăzut. Imagini fascinante din interiorul blocurilor Art Deco. Cele mai multe sunt neprotejate și, astfel, sunt deseori mutilate | INTERVIU

Descoperire extraordinară, sub vopseaua ordinară a pereților Casei Macca din București. Au fost scoase la lumină picturi nevăzute și neștiute de nimeni până azi

Ce știm despre Blocul Leonida e greșit. Cine a construit Templul Automobilului din Bucureștiul interbelic, acum cu sanctuar fast-food la parter | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu

Leonida&Co – cum a fost nimicit un imperiu auto cu garaje, show-room și bloc corporatist pe Magheru. Azi, extraordinarele clădiri de patrimoniu mor sub ochii noștri

• Fosta reședință de la Snagov a soților Ceaușescu e, de fapt, Palatul Principelui Nicolae, mutilat de cei doi. „De ce a trebuit să distrugă o capodoperă de arhitectură?” | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• O comoară aruncată la gunoi, într-o ghenă din București. Extraordinara poveste a arhitectului care a proiectat Casa Scânteii, dar și 100 de vile moderniste în Constanța interbelică
• Treptele Rușinii. Xenofon, Cenușăreasa Bucureștiului, a căzut din topul celor mai frumoase străzi în trepte pictate din lume, direct în cel al dezamăgirii turiștilor
• Magia unui vechi imobil din București. Soprana Ioana Bentoiu: Sunt obsedată de acea casă, am visat-o și o tot visez. Aș face orice să o revăd în interior
• Istoria interzisă a grandiosului Palat de la Scroviștea. Domeniul de lângă București preferat de președinții României, loc de taină bine păzit. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Descoperire remarcabilă pe șantierul de la Palatul Universității din București: un tunel înalt de 4 metri înconjoară clădirea principală a monumentului
• Născut în Mahalaua Cuțarida, scriitorul Eugen Barbu (“Patronul”) a ajuns să locuiască într-un palat mediteranean naționalizat din mijlocul Bucureștiului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Destoinicul meșter Dorel a lovit cu burlane și vopsea portocalie într-un bloc interbelic din zona protejată Armenească. Clădirea e de nerecunoscut
• EXCLUSIV I Vești excelente despre Palatul Universității. Va fi refăcut de la zero spectaculosul fronton cu vultur și grifoni, distrus de bombardamentele din 1944
• Cvartalul din București, „dreptul poporului la coloane” sau stalinismul cu față umană. Cum au ajuns clădirile tip cazarmă mai scumpe și mai căutate decât blocurile noi
• EXCLUSIV I Principesa Elisabeta a avut un fiu adoptiv, moștenitorul Palatului Elisabeta din București. Am descoperit cine a fost arhitectul care a proiectat impresionantul edificiu. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Drama proprietarilor Vilei Tătărescu din București. După ce Emanuel Tătărescu a fost închis în temnița comunistă de la Sighet, soția lui s-a sinucis | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Descoperă vila mediteraneană din care Gheorghe Tătărescu a fost aruncat în închisoare. Pe casă a pus stăpânire odrasla lui Petru Groza | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul Adina Woroniecka de la Șosea, scos la vânzare. Soarta unei Prințese a Bucureștiului transformată de comuniști în Cenușăreasă. Interviu I arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila din București cu tunel secret care duce la TVR. A aparținut Principesei Ileana și a fost reședința Tanței Gheorghiu, fata lui Dej. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul mediteranean în care a fost instalat”Tov. Sadoveanu”, opera arhitectului pe care Bucureștiul interbelic iubea să-l urască. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Intră în cel mai exuberant palat mediteranean din Cotroceni, cândva reședința celui mai bogat brutar din București. Interviu cu arhitectul Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Blocul Florentin, o istorie îngropată în arhive iese la lumină. Arh. Mădălin Ghigeanu a descoperit cine a proiectat una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București
• Aici a trăit Maria Tănase. Blocul capodoperă al unui arhitect uitat care a transformat moda vremii într-un seducător stil mediteranean al Bucureștiului
• EXCLUSIV | Cum se poate transforma Sala Palatului în „pol cultural al Bucureștiului”. Planul arhitectului Romeo Belea, ultimul în viață din echipa care a construit impozantul edificiu
• EXCLUSIV I La 90 de ani, arhitectul Romeo Belea vrea să modernizeze Sala Palatului. Este ultimul proiectant în viață din echipa care, în 1958, a construit edificiul monumental
• A fost demolată prea frumoasa casă din București în care a copilărit Margareta Pâslaru. Clădirea avea pe fațadă medalionul mamei sale, realizat de bunicul său, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad
• PREMIERĂ | Se ridică lofturi din ruinele fostei fabrici Luther-Grivița. Mălțăria din București în care se făcea “cea mai bună bere din lume” se transformă fabulos
• IMGB și Aversa, ultimii coloși din patrimoniul industrial al Bucureștiului pulverizați de ghiuleaua investitorilor imobiliari. “Demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare”, spun arhitecții
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan 
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care