Misiune imposibilă pe un traseu STB

Pe liniile STB, misiunile imposibile, tratamentele inovatoare și „dietele” periculoase fac parte din meniul care se servește zilnic. Chef-ii bucătari care vă răsfață cu delicatese sunt pasagerii. Prețul pe porție (a se citi „călătorie”), 3 lei/90 de minute. Nu se umflă nota, nu se primește bacșiș, iar uimirea, amuzamentul sau, după caz, enervarea sunt din partea casei. Vă dorim poftă bună!

🚌 O femeie blondă, agitată și cu ochelarii aburiți se așază pe un scaun în 226. Într-o mână are poșeta, în cealaltă o sacoșă, iar la ureche – un telefon:

– Mițiroiule, n-am găsit nicăieri, trebuie să mă crezi! Am fost la vreo 6 buticărăi din astea și toate vânzătoarele mi-au zis: „Doamnă, Rothmans roșu n-avem… Noi n-aducem decât țigările la care e cerere, că altfel nu facem profit!”.

Și le-am întrebat: Da’ chiar n-or fi pe nicăieri? Zice femeia aia că nu vreau să-i cumpăr! Au dat din umeri și gata, aia a fost.

Da’ chiar, la Megaimajuri n-or avea? Hai că-ncerc la ăla de lângă muncă, e ultima noastră speranță. Pa, Mițiroi, te pup!

🚌 Pasagera cu căciulă trasă până peste sprâncene dă raportul la telefon:

– Păi da, că acum i-a calculat toxicitatea ficatului. Și s-a uitat medicul pe analize și i-a zis „Aveți voie un pahar de vin, da’ nu toată ziua! Fără țuică și alte tării! Și, bineînțeles, luați în fiecare zi medicamentele”. 

Și s-a bosumflat imediat: „Domnu’ doctor, da’ n-aveți să-mi dați niște medicamente ca să pot să și beau?”. Hahaha, bărbații ăștia zici că sunt copii mici! Bine, copii mici care vor biberon cu țuică!

Situație siderantă într-un autobuz STB

🚌 O școlăriță firavă, cu un ghiozdan-troller în toate nuanțele de roz, își inspectează degetele cu unghii roase. Dintre toate, cel mare de la mâna dreaptă e cam ferfeniță. Zăbovește asupra lui suficient de mult cât să-l zărească și mama ei:

– Aoleu, ce-i cu ăla? Uite-l cum arată, l-ai făcut… de boala copiilor!

Copila tace, zâmbește, apoi decide să răspundă:

– L-am dat pe răzătoare, odată cu morcovul.

Mama e siderată:

– Răzătoarea se folosește numai dacă știi cum!

– Păi explică-mi…

– Nu-ți explic, trebuie să-ți arăt. Când ajungem acasă, că doar n-o să jucăm mima în mașină… Auzi, odată cu morcovu’!

– Nu râde, Morcovul e Zeul Mâncării!

– O fi, da’ dacă nu ești atentă, îl mănânci cu felii de deget garnitură.

Fetița râde. Mama, nu. Pare că tocmai și-a amintit ceva.

– De fapt, tu oricum îți mănânci degetele, fiindcă rozi la unghiile alea… Cum să faci, mă, așa ceva, tu nu-ți dai sama câtă mizerie se adună sub unghii? Toată mizeria aia tu o-nghiți, când îți rozi unghiile! O să te-mbolnăvești de numa’!

– N-o să mă îmbolnăvesc.

– Tu n-auzi ce-ți spun eu aici? Unghiile alea pe care le-nghiți sunt pline de microbi și murdărie!

– N-o să mă îmbolnăvesc, fiindcă nu le-nghit.

– Dar ce faci?!

Copila surâde din nou, apoi, cu calm olimpian și cel mai firesc aer din lume, detaliază întregul proces:

– Le rod, le scuip și le-arunc. Și după aia mă spăl pe dinți.

Citește mai multe #CroniciSTB:

• Cel mai politicos tataie hoț din STB. Cu o mână-ți zâmbește și-ți face loc în înghesuială, cu alta-ți șterpelește telefonul
• O situație de comă în STB
• Cea mai frumoasă vatmaniță din București și răgetul șoferului de pe 226 când se face verde la semafor