ARHIVA B365

Mircea Geoană va fi schimbat de la conducerea Senatului

Titus Corlăţean a fost întrebat cum se poate realiza din punct de vedere procedural schimbarea din funcţie a preşedintelui Senatului, Mircea Geoană. „Acest lucru este foarte clar descris şi de Regulamentul Senatului şi de decizia CCR din 2005 care spune foarte clar: grupul parlamentar care a propus la începutul sesiunii preşedintele Senatului are oricând dreptul să retragă această nominalizare şi să facă o altă nominalizare. E o decizie a CCR cu putere juridică obligatorie”, a spus Corlăţean.

Întreabat dacă opoziţia va reuşi să-şi susţină noua nominalizare în plen, Corlăţean a afirmat că noua propunere a PSD trebuie să fie validată de plen pentru a fi respectată decizia CCR.

PSD trebuie să-şi păstreaze funcţia de preşedinte al Senatului, chiar dacă ar decide să-i retragă sprijinul lui Mircea Geoană, sau ar hotărî revocarea acestuia ca sancţiune, reiese dintr-o interpretare a CCR a Regulamentului Senatului făcută în 2005.

În decizia în cauză (601/14 noiembrie 2005) Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate ridicată de parlamentarii PSD şi PRM în 2005 referitoare la procedura de revocare a preşedintelui Senatului. Astfel, CCR a decis că articolul 31, aliniatele 1 şi 2 contravin legii fundamentale, în condiţiile în care acestea prevedeau că revocarea din funcţie a preşedintelui Senatului poate fi propusă la cererea a minimum o treime din numărul total al senatorilor, în cel puţin una din următoarele împrejurări: a) încalcă prevederile Constituţiei; b) încalcă grav sau în mod repetat prevederile Regulamentului Senatului sau ale Regulamentului şedinţelor comune. De asemenea, şi prevederea care spune că revocarea din funcţia de preşedinte al Senatului poate fi propusă şi de jumătate plus unu din numărul total al senatorilor a fost declarată neconstituţională.

Curtea a interpretat la acel moment că „votul acordat preşedintelui unei Camere este un vot politic care nu poate fi anulat decât în cazul în care grupul care l-a propus cere revocarea politică a acestuia sau, în cazul unei revocări ca sancţiune, când acest grup sau o altă componentă a Camerei solicită înlocuirea din funcţie a preşedintelui pentru săvârşirea unor fapte care atrag răspunderea sa juridică”. „Această înlocuire se poate face numai cu o persoană din acelaşi grup parlamentar, care nu-şi poate pierde dreptul la funcţia de preşedinte, dobândit în virtutea rezultatelor obţinute în alegeri, respectându-se principiul configuraţiei politice”, mai preciza CCR.

Judecătorii CCR mai susţineau că înlocuirea unui reprezentant al unui partid de către un reprezentant de altă culoare politică ar reprezenta o sancţiune „colectivă” aplicată întregului grup. „În acelaşi sens, Curtea Constituţională reţine că revocarea din funcţie înainte de expirarea mandatului produce întotdeauna efecte numai asupra mandatului celui revocat, iar nu şi asupra dreptului grupului parlamentar care a propus numirea lui, de a fi reprezentat în Biroul permanent şi, în consecinţă, de a propune alegerea unui alt senator în locul devenit vacant. Neobservarea principiului menţionat şi instituirea posibilităţii alegerii unui nou preşedinte dintr-un alt grup parlamentar ar avea drept consecinţă ca sancţiunea aplicată preşedintelui Senatului, revocat din funcţie, să se extindă asupra grupului parlamentar care a propus alegerea lui. Or, Constituţia României nu permite aplicarea unei asemenea sancţiuni cu caracter colectiv”, explică judecătorii în expunerea deciziei.

De asemenea, ei precizează că este contrară Constituţiei prevederea de la art.30 alin.(1) din Regulamentul Senatului (care se referă la motivele revocării: încălcarea prevederilor Constituţiei, Regulamentului Senatului sau ale Regulamentului şedinţelor comune, n.r.) pentru că „nu asigură cercetarea faptelor imputate membrului Biroului permanent a cărui revocare se propune şi nici posibilitatea acestuia de a se apăra de acuzaţiile care i se aduc”. „În aceeaşi ordine de idei, Curtea constată că textul din Regulamentul atacat nu defineşte noţiunile de încălcare în mod grav şi încălcare în mod repetat a Regulamentului Senatului sau a Regulamentului şedinţelor comune, ceea ce face imposibilă exercitarea dreptului la apărare de către membrul Biroului permanent a cărui revocare se propune şi creează posibilitatea aplicării abuzive a acestui text”, a mai atenţionat CCR

Mai mult, judecătorii Curţii precizează că revocarea membrilor biroului permanent al unei Camere, între care şi preşedintele Camerei respective, înainte de îndeplinirea mandatului nu poate avea loc decât cu titlu de sancţiune, iar procedura nu poate fi declanşată fără acordul grupului parlamentar care i-a propus.


Recomandarile noastre


Parteneri

Back to top button