Ministerul Transporturilor dezgroapă Canalul Dunăre-București și reîncepe lucrările în 2013

Directorul Administraţiei Naţionale a Canalelor Navigabile, Daniel Georgescu, a declarat că intenționează să acceseze fonduri europene pentru reînceperea construcției. În caz că nu va reuşi acest lucru, el va apela la investitori străini. Proiectul va genera 500 de locuri de muncă şi va uşura considerabil traficul pe ruta Constanţa – Bucureşti, spun reprezentanții Ministerului Transporturilor. Dacă lucrările vor începe anul viitor, aşa cum se doreşte, în 2017 vor putea circula primele barje pe Canalul Constanţa – Bucureşti. Proiectul a fost introdus, de altfel, în strategia europeană a Dunării.

Canalul, început în 1984

Construcţia canalului Dunăre-Bucureşti a început în 1984, şi la revoluţie era finalizat în proporţie de aproximativ 70%. După 1989, lucrările au încremenit. Viitoarea arteră navigabilă măsoară 73 de kilometri lungime, 80 de metri lăţime şi o adâncime medie de cinci metri.

Portul Capitalei urma să fie la Dărăşti, în sud, şi era aproape gata în 1989. Acum este doar o ruină, în mijlocul unui câmp plin de gunoaie. Câţiva stâlpi, parţial vandalizaţi de căutătorii de fier vechi. Mai mult, o parte din terenul pe  care ar fi trebuit să treacă acest canal a fost privatizată de primarul din Oltenița: Primarul ora­şului Olteniţa a trecut terenul străbătut de Canal mai întâi în proprie­ta­tea Primăriei, după care l+a vândut unor firme private clientelare, scria Jurnalul Naţional.

Fiecare ministru care a trecut pe la Transporturi a anunţat că va termina lucrările la canalul Dunăre-Bucureşti. Dacă în 2008, Ludovic Orban estima un deviz de 450 de milioane de euro, în 2010 Anca Boagiu vedea costuri de şase ori mai mari, în condiţiile în care canalul ar fi fost prelungit cu 31 de kilometri.

„În ceea ce priveşte proiectul de regulament privind Mecanismul Conectarea Europei, dacă acest instrument va fi validat în cadrul Consiliului TTE, Comisia a acceptat propunerea României de a finanța din aceste fonduri construcția Canalului Dunăre-București dar și alte proiecte pe care le vom înainta în perioada imediat următoare. Există un angajament ferm al Comisiei de a oferi României asistență tehnică în vederea pregătirii unei liste de proiecte eligibile pentru a creşte capacitatea de absorbţie a fondurilor în perspectiva financiară 2014-2020, atât prin discuții la București cât și prin detașarea unor experți români la Bruxelles”, declara ministrul Alexandru Nazare, în luna martie.

Bătaie pe canal: Oprescu vs. Ministrul Transporturilor vs. Ministrul Dezvoltării

Proiectul Canalului este unul dorit și de autoritățile locale de la București. Sorin Oprescu a susținut că ar dori să preia această lucrare la municipalitate, în condițiile dezvoltării unei zone metropolitane a Capitalei. De altfel, el a cerut sprijin în acest sens și de la autoritățile de la Budapesta.

Chiar fostul premier Emil Boc a prezentat însă proiectul canalului președintelui Chinei, în timpul vizitei sale la Beijing din august 2011, Hu Jintao arătându-se interesat de proiect, fără urmări, însă.

Elena Udrea dorea și ea să ia acest proiect la Ministerul Dezvoltării, care să îl desfășoare în parteneriat cu Ministerul Transporturilor.

Un specialist în hidrotehnică, însă, președintele Ion Iliescu, declara anul trecut că reluarea lucrărilor la canalul Dunăre-București este o prostie, deoarece nu se justifică economic: traficul fluvial pe Dunare s-a redus pâna aproape de dispariţie, iar porturile românesti practic nu mai există. În opinia sa, canalul nu se justifică întrucât între Bucureşti şi Giurgiu, Olteniţa sau Călăraşi traficul fluvial va fi zero, aceste localitaţi fiind conectate de Capitală atât pe cale ferată, cât şi pe sosele. „Atunci, dacă nu există un astfel de trafic, ce poate motiva construirea unui canal? Ce sa se transporte pe un asemenea traseu?”, se intreabă fostul sef al statului.