Ministerul Culturii vrea construirea unui Muzeu Naţional al Revoluţiei din România

Potrivit proiectului de buget al Ministerului Culturii pe 2015, instituţia solicită de la bugetul de stat o sumă de 572.164.000 de lei, cu 2,07% mai puţin faţă de 2014, când ministerul a beneficiat de suma de 584.237.000 de lei.

Suma solicitată de MC de la buget de stat reprezintă 98,76% din totalul finanţării instituţiei, 1,24% provenind din venituri proprii.

Obiectivele fundamentale ale Ministerului Culturii, conform Programului de guvernare 2013-2016, sunt: elaborarea, supunerea spre dezbătere publică şi promovarea legislativă a Codului
Patrimoniului Cultural, în vederea realizării unei protecţii efective şi eficiente a patrimoniului cultural şi a introducerii sale în circuitul naţional şi internaţional, instituirea Sistemului Naţional de Formare în domeniul patrimoniului construit, cu integrarea mecanismului de atestare a specialiştilor şi experţilor în domeniu, finalizarea inventarierii şi clasării patrimoniului naţional construit şi mobil şi întărirea dispozitivului legal şi a mijloacelor administrative de salvare, protejare şi punere în valoare a monumentelor istorice şi de arhitectură, ca şi a siturilor şi ansamblurilor urbane şi a monumentelor de for public şi dezvoltarea Programului Naţional de Restaurare ce are rolul de a asigura restaurarea, conservarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice, scrie Mediafax. 

De asemenea, principalele direcţii de acţiune în domeniul culturii sunt reinstituirea programului „Patrimoniului în pericol”, destinat muzeelor etnografice în aer liber, pe baza de cofinanţare cu contribuţie privată, mecenat şi sponsorizări, continuarea procedurilor de înscriere a Ansamblului monumental „Calea Eroilor” de la Târgu-Jiu pe lista patrimoniului mondial UNESCO, contribuind astfel la promovarea şi recunoaşterea valorilor culturale române la nivel internaţional, demararea unui proiect complex de rezolvare a situaţiei ansamblului Cetaţilor dacice din Munţii Orăştiei, sit aflat pe lista patrimoniului mondial din 1999, datorită valorii sale excepţionale din punct de vedere istoric şi cultural, şi promovarea ceramicii de Horezu, ca element de patrimoniu imaterial naţional, dată fiind înscrierea acesteia pe lista UNESCO a patrimoniului cultural imaterial.

Printre principalele direcţii se numără şi încurajarea şi sprijinirea cercetărilor în domeniul patrimoniului imaterial din România, prin inventarierea elementelor de patrimoniu şi finalizarea celui de-al II-lea volum din Repertoriul Patrimoniului Cultural Imaterial din Romania, elaborarea proiectului şi constituirea colecţiilor pentru un „Muzeu al comunismului”, ce va ilustra viaţa cotidiană sub socialismul de stat, cultura materială, represiunea şi formele de rezistenţă, proiectarea unei săli de concerte la standarde internaţionale în Bucureşti, ce urmează să devină centrul de referinţă pentru Festivalul Enescu, susţinerea sistematică şi continuă a participării româneşti la evenimente culturale de talie internaţionala (Bienala de la Veneţia, târguri internaţionale de carte etc.), dezvoltarea parteneriatului public-privat în domeniul industriilor artistice (media, publicitate, design, modă etc.) şi susţinerea industriei cinematografice româneşti pentru a-şi întări competitivitatea pe plan internaţional.

De asemenea, la capitolul „Componentă arheologie”, MC are printre priorităţi Programul Naţional multianual de cercetare arheologică – Cetăţile Dacice din Munţii Orăştiei şi programul Naţional Limes – frontiera română.

De asemenea, în proiectul de buget, Ministerul Culturii are printre proiectele prioritare, la capitolul „Componenţă patrimoniu cultural mobil”, proiectul ce vizează repatrierea bunurilor culturale mobile care au părăsit ilegal teritoriul României şi susţine financiar în situaţiile în care se impune plata compensaţiei echitabile către posesorii de bună credinţă.

MC îşi propune, prin intermediul Unităţii de Management a Proiectului (UMP), finalizarea investiţiei la Palatul Culturii din Iaşi şi Opera Naţională Bucureşti şi finalizarea şi/sau iniţierea procedurilor de achiziţie publică pentru atribuirea contractelor de lucrări de consolidare şi restaurare la obiectivele Muzeul Naţional „George Enescu” – Palatul „Cantacuzino”, Muzeul Naţional de Artă al României – Muzeul „Kalinderu” şi Biblioteca Franceză „Omnia” Craiova.

Proiectul este finanţat printr-un împrumut acordat Guvernului României de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE). Împrumutul reprezintă 68% din totalul sumei de finanţare, 32% fiind acoperit de Guvernul României. Acordul de împrumut se referă la finanţarea reabilitării unui număr de 16 clădiri monumente istorice în care funcţionează instituţii publice de cultură.

De asemenea, UMP are în vedere organizarea procedurilor de achiziţie publică pentru atribuirea contractului de proiectare pentru obiectivul Muzeul Naţional al Revoluţiei din România, un proiect finanţat printr-un împrumut acordat Guvernului României de BDCE.