Știați că 1 din 4 bucureșteni ar avea de suferit în urma unui cutremur major? Având în vedere că Bucureștiul se numără printre orașele cu un grad seismic ridicat, Fundația Comunitară București susține pregătirea individuală drept soluție în situația unui dezastru seismic.
Astfel, în perioada 4-8 martie, elevi din 20 de școli din București vor fi instruiți în cazul unui cutremur major.
Un bucureștean din patru ar suferi pierderi majore în cazul unui mare seism, fie că e vorba de pierderea propriei vieți, a unei rude sau cunoștințe, a adăpostului sau a locului de muncă etc., arată un calcul bazat pe estimările Departamentului pentru Situații de Urgență. Cu toate acestea, în spațiul public lipsesc discuțiile despre comportamentul necesar sau pregătirea corespunzătoare într-o astfel de situație.
Fundația Comunitară București, inițiatorul singurului program dedicat pregătirii pentru cutremur și alte dezastre majore, Bucureștiul Pregătit, a lansat pe data de 1 martie campania „Planul tău de CTRL”. Acesta oferă modele de acțiune într-o perioadă în care se comemorează cutremurul din 1977.
Astfel, Fundația atrage atenția asupra necesității urgente de a pune pregătirea individuală pe agenda publică ca instrument de creștere a rezilienței populației Bucureștiului la cutremur.
Astfel, propune folosirea memoriei colective a unui dezastru național pentru prevenirea altuia, motiv pentru care elevi din peste 20 de școli din Capitală vor fi instruiți în perioada 4-8 martie în cadrul campaniei „Planul tău de CTRL”.
Matei Sumbasacu, fondatorul asociației Re:Rise, inginer constructor cu masterat în analiză și structura clădirilor cu risc seismic, a declarat următoarele:
În calitate de inginer, vorbesc mai mult despre pericolul pe care îl reprezintă clădirile vechi din București. Problema însă este mai mare decât cea a clădirilor, iar cea mai grea moștenire seismică nu e doar cea a clădirilor, ci aceea a mentalității, conform căreia ajungem să tratăm cu superficialitate pregătirea.
Cosmina Simiean, șefa Direcției Generale de Asistență Socială a Municipiului București (DGASMB), a transmis următoarele:
În fiecare criză a reieșit că există agende și programe proprii din partea organizațiilor. Există fricțiuni, încercăm să le rezolvăm diplomatic, dar vor exista și după cutremur. Vorbim de un egoism instituțional pe care l-am văzut și experimentat, în care fiecare este cu organizația lui. Instituțiile pe care le avem reprezintă societatea noastră.
Nu putem avea așteptarea ca la cutremur, după ce trece ora de aur, instituțiile să funcționeze ceas. Vor fi 100 de organizații care vor oferi apă și niciuna care oferă biscuiți, acest lucru se va repeta. Dar mai puțin ca în pandemie, mai puțin ca în criza cu Ucraina. Se va întâmpla și la cutremur, se va întâmpla și în București.
Campania continuă cu un exercițiu demonstrativ în școli, în săptămâna 4-8 martie. Trainerii Asociației pentru Educație, Dezvoltare și Implicarea Tineretului – E.D.I.T. vor instrui 2.000 de elevi, din 20 de școli din București, despre comportamentul corect înainte, în timpul și după un cutremur
Orele de pregătire pentru cutremur sau simulările anuale sunt necesare în orice oraș cu risc seismic, iar campania-fulger din această săptămână ar putea deveni model de acțiune anuală, preluată de autoritățile școlare.
Luni, 4 martie, reprezentanții Asociației E.D.I.T. vor fi prezenți în școlile gimnaziale Nr. 80, 81, 97, 194 și 195, urmând ca pe 5 martie să viziteze școlile gimnaziale nr. 32, 36, 131, „Tudor Arghezi” și „Ferdinand 1”.
Campania continuă miercuri, 6 martie, în școlile:
Pe 7 martie, în liceele:
Campania se va încheia pe 8 martie, în școlile:
Alina Kasprovschi, directorul executiv al Fundației Comunitare București, propune:
În fiecare 4 martie, ne aducem aminte despre cutremurul din 1977. Vorbim despre asta, ne speriem despre ce ar putea să se întâmple, apoi uităm repede. Cu Bucureștiul Pregătit, invităm bucureștenii să se uite la soluțiile la care avem cu toții acces: planul cu familia, kitul de urgență, pregătirea locuinței. Fiecare din ele ar putea să salveze viața noastră sau a celor din jur. Putem să dăm un sens fricii noastre normale de dezastre, așa cum fac populațiile expuse la cutremure de peste tot din lume.
Bucureștiul, aflat în zona de impact a seismelor din Vrancea, cu peste 1,7 milioane de locuitori, se află printre capitalele europene cu cel mai mare risc de dezastre. Este și unul dintre primele 10 orașe din lume cu cea mai mare vulnerabilitate la risc seismic, potrivit datelor Băncii Mondiale.
Concluzia este influențată și de starea clădirilor. În București există peste 23.000 de clădiri cu scop rezidențial care ar putea suferi avarii grave la următorul cutremur mare. Alte 1.000 s-ar putea prăbuși, conform Planului de Analiză și Acoperire a Riscurilor al Municipiului București, realizat în anul 2022.
În București există o serie de factori de risc precum:
Totodată, toate instituțiile esențiale ale statului român au sediile în clădiri cu risc seismic. Deci, un cutremur major ar putea opri funcționarea orașului pentru o perioadă semnificativă.
Banca Mondială estima, în studiul din 2019, că în cazul unui cutremur major pierderile economice în București – de la viețile oamenilor la clădirile distruse, de la încetarea producției la asigurarea adăpostului și hranei pentru sinistrați – s-ar ridica la mai mult de 10 miliarde de euro, adică 7% din valoarea PIB.
Te-ar mai putea interesa și: