SFANTUL STEFAN este prăznuit pe 27 decembrie, în a treia zi după Nașterea Domnului.
SFÂNTUL ŞTEFAN. Numele Sfântului Arhidiacon Ştefan este purtat de peste 500.000 de români. Dacă ai prieteni sau rude care poartă același nume și vrei sa le trimiti urări, iată mai jos câteva sugestii de texte din care te poți inspira:
„Fie ca Sfantul Stefan sa-ti indeplineasca toate dorintele!”
„Visele si sperantele de azi sa devina realitate, orice cadere un pas inainte, gandul bun si fericirea sa te insoteasca mereu! La Multi Ani Stefan!”
„Pentru ca astazi este o zi speciala pentru tine, ma alatur si eu celor care iti doresc din adancul sufletului sa ai parte numai de impliniri, satisfactii, multa sanatate, iar Dumnezeu sa iti calauzeasca si sa oranduiasca totul cum este mai bine pentru tine! La multi ani!”
„Iti urez ca ziua ta sa iti aduca o raza de soare, sa ai inima plina de speranta, iar in lumea sa gasesti numai fericire. La multi ani!”
„Fie ca din aceasta zi sfanta, in drumul lin al vietii tale sa rasara mereu cate-o raza de soare care sa-ti aduca fericire si bucurie. Iti doresc multa sanatate si toate dorintele sa ti se implineasca! La multi ani!”
„Iti urez sa ai o zi a numelui la fel de luminoasa precum aripile unui fluture, la fel de fericita precum cantecul ciocarliei si la fel de frumoasa precum o gradina plina cu flori! La multi ani!”
„Iti urez din tot sufletul noroc, sa iti gasesti pacea si fericirea, sa nu versi nicio lacrima si sa traiesti fiecare clipa astfel incat sa nu regreti nicio secunda trecuta! Cele mai bune urari de la mine. La multi ani!”
„Un gand bun si-o sarutare, azi la ceas de-aniversare, Sfantul Stefan sa va ocroteasca, visele sa va-mplineasca! La multi ani!”
„Stefan – Hai noroc si voie buna, sa petrecem impreuna, c-astazi este o zi mare, si-i motiv de sarbatoare! La multi ani!”
„Cu simple cuvinte / Iti urez fierbinte / Multi ani inainte! / Ani cu cer senin si noroc deplin / Ani cu porti deschise / Pentru nenumaratele tale vise! / LA MULTI ANI!”
„Sfantul Stefan caruia ii porti numele sa te ocroteasca in fiecare zi, sa-ti aduca liniste si pace si sa nu lase ca speranta sa se stinga din sufletul tau! La multi ani cu impliniri si numai cu momente frumoase in viitor!”
„Sa ai puterea sa faci lumea mai buna si sa-i faci fericiti pe toti din jurul tau cu bunatatea, dragostea si frumusetea sufletului tau! La multi ani, dragul meu Stefan!”
„La multi ani! Sfantul Stefan sa-ti dea sanatate si putere sa lupti pentru idealurile tale, sa ai parte numai de clipe minunate, de bucurii si fericire alaturi de familie si cei dragi!”
„Sper ca sarbatoarea Sfantul Stefan sa fie semnalul unui nou inceput, sa ai parte de un drum presarat cu bucurii, impliniri, sanatate, fericire si succes!”
„Bucuria lumii toata / Zi de zi-n usa sa-ti bata / Bunul Dumnezeu sa-ti dea / Tot ce iti doresti si ai vrea!”
Numele este de origine greceasca – Stephanos – si inseamna „coroana”, „ghirlanda”, „cununa” (cu care erau incununati invingatorii). La noi, formele curente au fost si sunt Stefan si Stefan(i)a, diminutivate mai ales Fane, Fanel, Fanica, Fanita, Fana, Fanica, iar uneori – sub influenta straina – Fanny. Destul de des se folosesc si diminutivele Stefanel sau Stefanita, mai rar Stef(i). Mai recent a aparut si forma feminina Stefanela (ce pare sa fi prins mai bine decat vechea Stefanida – numele unei mucenite trecute in calendar).
O veche tradiţie, împlinită în ziua praznicului, se referă la icoana care-l înfăţişază pe mucenicul martir: creştinii care se confruntă cu probleme de sănătate sau se judecă de multă vreme cu persoane foarte orgolioase, este bine să aducă încasa lor o icoană cu Sfântul Ştefan, sfinţită în această zi.
Se fac pomeniri pentru sufletele celor care au murit în împrejurări dramatice, iar pachetele cu mâncare se împart şi persoanelor tinere, care poartă numele primului mucenic Ştefan.
În unele zone din Muntenia se prepară Pâinicile lui Ştefan. Dintr-un aluat asemănător cu cel de cozonac, unse cu miere, se fac pâinici în forme rotunde. Aceste dulciuri, care amintesc de pietrele care l-au ucis pe Sfântul Ştefan, se sfinţesc la biserică în ziua praznicului şi se împart copiilor săraci.
De asemenea, de Sfântul Ştefan, se prepară şi se împart mucenici cu miere şi nucă, care amintesc de moartea lui mucenicească.
Pentru sporul casei şi pentru sănătatea rudelor cu probleme mari de sănătate, trebuie să-l cinstim pe Sfântul Mucenic Ştefan prin fapte bune, iar reconcilierile sunt binevenite în această zi.
În ziua praznicului, este bine să evităm deplasările în zone montane şi în locuri izolate, care ne pun viaţa în primejdie.
SFANTUL STEFAN. Întotdeauna în a treia zi de Crăciun, pe 27 decembrie, Biserica ortodoxă îl prăznuiește pe Sfântul Apostol Întâiul Mucenic și Arhimandrit Ștefan, condamnat la moarte în anul 33, de autoritățile iudaice, cel care a vestit și a mărturisit credința în Hristos, deschizând drumul unui impresionant șir de martiri creștini, pedepsiți pentru credința lor.
Sfântul Ștefan era de neam ales și provenea din seminția lui Avraam. În limbă greaca, Ștefan înseamnă „coroană” și se referă atât la râvnă de care acesta a dat dovadă în a face cunoscută lucrarea lui Iisus Christos cât și la faptul că el este primul dintr-un nesfârșit șir de martiri din lumea creștină.
Misiunea Sfântului Ștefan era aceea de a demonstra că Iisus Hristos este Mesia, cel prezis de prooroci în Vechiul Testament. Datorită râvnei și credinței sale, Dumnezeu l-a învrednicit cu puterea de a săvârși minuni și de a arată semne mari în popor. Având harul divin al minunilor, care-i însoțeau adesea propovăduirile, Sfântul Ștefan a stârnit mânia autorităţilor iudaice, care l-au chemat la judecată în față Sinedriului, un tribunal la vechii evrei, acuzându-l de blasfemie, care la acea vreme se pedepsea cu moartea, dar şi de faptul că strică Legea lui Moise.
În față Sinedriului, Ștefan și-a prezentat argumentele sale solide din scripturi, arătând că legea se împlinește prin Hristos, adică prin Mesia, cel prezis de profeți, dar nu a reușit să-i convingă pe judecători, fiind alungat din cetate și lovit cu pietre. Prăbușit sub povara bolovanilor aruncați asupra lui, Ștefan a avut totuși puterea ca, înainte de a muri, să ceară iertare pentru ucigașii lui: „Doamne, nu le socoti lor păcatul acesta”.
O veche tradiție spune că de ziua Sfântului Ștefan este bine să aducem în casă icoana care-l înfățișează pe acest martir, sfântul ajutându-i pe creștinii care au probleme de sănătate, dar și pe cei care se judecă de multă vreme cu alte persoane.
În această zi, în biserici se pomenesc creștinii care au murit în împrejurări dramatice și se împart pachete cu alimente celor care poartă numele Sfântului Ștefan. În unele zone din Muntenia se prepară Pâinicile lui Ștefan, care au formă rotundă şi sunt făcute dintr-un aluat asemănător cu cel de cozonac. Unse cu miere, aceste pâinici rotunde amintesc de pietrele care l-au ucis pe Sfântul Ștefan. După ce se sfințesc de către preot, la biserică, se împart de pomană copiilor săraci.
În tradiţie se mai spune că pentru sporul casei și sănătatea rudelor bolnave sau păgubite este bine ca în 27 decembrie să dăruim icoana Sfântului Ștefan sau o candelă nouă, aprinsă. În semn de iubire, prețuire și respect pentru Sfântul Ştefan, dar și ca dovadă de iubire și înțelegere, este bine să ne împăcăm cu persoanele cu care suntem certați.
Sfântul Ștefan a fost ucis cu pietre în valea lui Iosafat. Având în vedere că în vremea aceea cei care erau uciși cu pietre nu puteau fi înmormântați în cavoul familiei, se presupune că trupul Sfântului Ștefan a fost pus în mormântul unui creștin. Moaștele sale au fost descoperite în anul 415, atunci când preotul Luchian din Kefar-Gamala a avut o viziune. Când i s-au descoperit moaștele, pe mormântul său a fost scris „chiliel”, care în limbă ebraică înseamnă „cunună”, pentru că el a luat, cel dintâi dintre creștini, cununa muceniciei.