Mega-sistemul anti-inundații din Bucureşti va fi upgradat: Peste 100.000 de persoane vor beneficia

de:
13 mart. 2013
0 Afișari
Mega-sistemul anti-inundații din Bucureşti va fi upgradat: Peste 100.000 de persoane vor beneficia

Viitorul sistem de drenaj, care se află în această perioadă pe masa proiectanţilor de la ApaNova, presupune ramificarea, pe sub pământ, a celui deja existent. Un fel de „bulevard” subteran, de care vor fi legate „străzile” adiacente. Opt kilometri de conducte pline de supape vor fi amplasate sub Centrul Capitalei. „Reţeaua secundară va fi ramificata în cvartalele de reabilitare a canalizărilor imersate în special în cartierele Cotroceni, Regina Maria şi Tineretului. E vorba despre nişte „tentacule” care vor colecta apa din subteranul acestor zone mai joase ale oraşului”, explica pentru B365.ro directorul adjunct al ApaNova, Epsică Chiru.

Interesant e că lucrările nu vor deranja în niciul fel cei peste 100.000 de mii de locuitorii din aceste zone şi mai ales traficul rutier, susţin cei de la ApaNova. Asta chiar dacă avem de-a face cu o lungime impresionată şi o suprafaţă a şantierului aproape de dimensiunile unui întreg sector administrativ de-al capitalei. „Ne propunem să avem o reţea de colectare principală de opt kilometri, cu diametru util de aproximativ o jumătate de metru şi o reţea secundară care va avea o lungime aproximativ egală de opt kilometri dar diametrele reţelei secundare vor fi mai mici.” Zecile de mii de metri cubi de pământ excavat vor ieşi la suprafaţă doar prin câteva puncte, graţie unei tehnologii de ultimă generaţie, similară celei folosită la realizarea Magistralei 6 de metrou. „Reţeaua va fi realizată prin foraj orizontal. Cu alte cuvinte, din loc în loc, vor exista nişte aşa numite gropi de lansare în care se vor băga utilajele de foraj. Exceptând proporţia, vorbim despre lucrări similare celor care se realizează la linia de metrou din Drumul Taberei”, continuă Chiru.

Subteranul inteligent

Potrivit proiectului, toată apa care va ajunge în aceste „tentacule” va fi aspirata în reţeaua principală de canalizare cu ajutorul a opt staţii de pompare. Ele vor fi amplasate limitrof albiei amenajate a râului Dâmboviţa, pe malul drept, şi vor fi mascate pentru a nu afecta imaginea peisajul existent.

Totuşi, dincolo de latura tehnologică, rolul reţelei secundare a sistemul de drenaj ţine de protejarea Capitalei împotriva inundaţiilor. „Marele beneficiu se referă la reducerea nivelului freatic de imersare a reţelei de canalizare, dar mai ales a fundaţiei imobilelor din zonele respectivă, lucru care se va face într-o manieră haideţi să-i spunem controlată, pentru că aşa se fac lucrările de drenare a apelor din subteran”, mai spune directorul-adjunct al ApaNova. Cu alte cuvine, în caz de ploi abundente gurile de canalizare din zona nu vor mai refula. Mai mult, viitorul sistem va mai avea o utilitate majoră, de natură financiară. Însa în aval cu câţiva kilometri. „Vorbim despre delimitarea aportului de apă freatică în apele uzate care ajung în mod obişnuit la staţia de epurare, lucru care va duce la o apropiere a caracteristicilor apelor uzate de nişte caracteristici normale pentru orice oraş. Vorbim de reducerea costurilor de operare la staţia de epurare”. Mai exact, cu cât apa din canalizare este mai diluata cu atât este mai laborios şi mai scump procesul de tratare al acesteia. „Faptul că reţeaua de canalizare din zona respectivă şi respectiv imobilele cu fundaţii, subsoluri şi aşa mai departe au ajuns în pânză freatică s-a datorat faptului că s-a împiedicat curgerea normală a apei din subteran care era dinspre oraş spre fostul rău dâmboviţa (n.r. – care în acest moment are albia betonată) prin construcţia peretelui Magistralei 1 de metrou”, conchide Epsică Chiru.

Proiectul celor de la ApaNova are un cost estimativ de aproape 23 de milioane de euro iar lucrările, care ar trebui să dureze doi ani, vor începe la sfârşitul acestui an sau cel mai târziu la începutul anului 2014. Viitorul sistem secundar de drenaj va completa sistemul de canalizare inteligent al Capitalei la care se lucrează în prezent. Pompele care modifică pânza freatică vor face pereche cu senzorii care vor monitoriza fluxurile de apă şi vor închide şi deschide canalele automat pentru preluarea apei în caz de ploi abundente.

CITEŞTE ŞI Bucureştiul subteran: mega-sistemul uitat care poate pune stavilă inundațiilor din subsoluri

Cookies