Mastika, vechi cântec de tavernă otoman, renaște într-o grădină cu parfum oriental din București. “Balkan Taksim”, taraful cu sunete din viitor, ne invită în trecut. I Interviu
Mastika, un vechi cântec de tavernă otoman, renaște într-o grădină cu parfum oriental din București. “Balkan Taksim”, taraful cu sunete din viitor care călătorește cu noi în trecut. I Interviu. Foto credit: Bartek Zurawski, retradycja.eu.
Mastika este noul single al formației Balkan Taksim, iar melodia va fi lansată într-un concert special în aer liber, în Grădina ArtHub de pe strada General Constantin Budișteanu nr. 10, în ziua de 23 septembrie, începând cu ora 20. Mastika este un veritabil hit al muzicii de tavernă din Turcia secolului trecut și a ajuns în România după o călătorie prin fosta Iugoslavie.
Deși fără grătar sau mici, lansarea va fi un eveniment aparte. Spre deosebire de cluburile unde concertăm în general, Grădina ArtHub este un spațiu atipic, intim, care păstrează ceva din parfumul – poate puțin oriental, al unui București de demult.
Mai jos, un interviu cu Sașa-Liviu Stoianovici, Balkan Taksim.
Balkan Taksim a fost nominalizată la Premiile Music Moves Europe 2022
Balkan Taksim, un duo care unește muzica electronică cu sunetele, ritmul și rădăcinile sufletului balcanic, există în forma actuală din anul 2018 și a cucerit spectaculos scenele internaționale.
Albumul de debut, Disko Telegraf, a apărut în anul 2021, la casa de discuri Buda Musique din Paris, având și varianta de vinil. Trupa a fost nominalizată la Premiile Music Moves Europe 2022. Cu recenzii în Le Monde și piese prezentate în emisiunea lui Iggy Pop de la BBC 6, Balkan Taksim este copilul învelit în catifea al multi-instrumentalistului Sașa-Liviu Stoianovici și al prietenului său, producătorul de muzică electronică Alin Zăbrăuțeanu. De curând, Balkan Taksim s-a întors de la Lublin, unde a concertat în Festivalul Re: tradycja.
Sașa-Liviu Stoianovici a absolvit Facultatea de Arte din Timișoara și stăpânește magia unor instrumente străvechi, cântă la saz turcesc, cobză românească, cimpoi, guslă sârbească, tanbur otoman, theremin și fluiere. Sașa-Liviu Stoianovici se dedică și cercetării etnografice și vrea să introducă cobza românească în patrimoniul UNESCO.
Mai multe despre acest proiect, mai jos:
Descoperiți BalkanTaksim pe YouTube, Instagram,, balkantaksim.bandcamp.com
“Mastika a primit o reinterpetare specifică formației Balkan Taksim”
B365.ro: Mastica este băutura aceea din anason de care spune și Caragiale: “Ei, ce pretinzi? Onoarea mea și trei kile de mastică prima”. Nu se mai bea demult mastică în România, grecii, turcii, armenii au plecat. Ce este Mastika pentru Balkan Taksim?
Sașa-Liviu Stoianovici: Mastika este o băutură cu care ne-am întâlnit prin peregrinările noastre balcanice. Licoarea dă și numele unei melodii pe care am preluat-o și interpretat-o, aducând asupra ei semnătura sonoră specifică formației Balkan Taksim.
B365.ro: Mastika este un hit al muzicii de tavernă și are o istorie îndelungată. Care este istoria? Ce v-a atras la ea?
Sașa-Liviu Stoianovici: Istoria piesei „Mastika” este una alambicată și se pierde în negura vremii. Cert este că ea face parte dintr-un patrimoniu cultural care aparține atât turcilor, cât și grecilor. Dacă în vechime se interpreta la nunți, trecând apoi prin tavernele Imperiului Otoman, astăzi – după o călătorie iugoslavă – melodia a ajuns la noi.
“Spre deosebire de aranjamentul instrumental „turcesc” al lui Serbezovski, folosit de muzicanții romi din spațiul balcanic, noi folosim ritmuri create electronic”
B365.ro: Cum s-a născut Mastika în varianta Balkan Taksim? Cum a fost compusă Mastika?
Sașa-Liviu Stoianovici: „Mastika” în varianta Balkan Taksim are o parte din versurile interpretului Muharem Serbezovski, care a lansat versiunea iugoslavă a piesei în 1983. Spre deosebire de aranjamentul instrumental „turcesc” al lui Serbezovski, folosit de muzicanții romi din spațiul balcanic, noi folosim ritmuri create electronic, saz electric distorsionat, diferite instrumente electronice – sintetizatoare, theremin. În linii mari, am urmărit versiunea din 1983, dar am ascultat și variantele anatoliene ale piesei.
“Ne simțim ca un taraf care călătorește neîncetat între Balcani și Carpați, iar în pauze se repede până-n Orientul Mijlociu”
B365.ro: Cum ați descrie Balkan Taksim, mai ales că sunteți fără asemănare pe scena muzicii din România?
Sașa-Liviu Stoianovici: Am spune că Balkan Taksim este un grup muzical care și-a cristalizat un sunet propriu, în care „noul” este construit pe „vechi”, chiar cu reverență față de acesta din urmă. Ceea ce facem în Balkan Taksim este să preluăm muzici din trecut, dar și să compunem unele noi care păstrează ceva din „logica” inițială. Ne simțim uneori ca un taraf țărănesc peste care au aterizat aparatura electronică și instrumentele muzicale amplificate. Un taraf care călătorește neîncetat între Balcani și Carpați, iar în pauze se repede până-n Orientul Mijlociu.
“Lumea dintre Orient și Occident este una foarte vie, foarte tânără, cu multă energie și cu multe lucruri de oferit”
B365.ro: Despre ce ne vorbește Balkan Taksim?
Sașa-Liviu Stoianovici: Balkan Taksim pune în circulație informații care „dezechilibrează” multe dintre narațiunile oficiale predominante în zona Europei de Sud-Est. Ni se pare demn de menționat faptul că aceste culturi (în parte, țărănești) de la care ne revendicăm – cea balcanică, cea a Carpaților, aparțin mai multor popoare. Sedentare, nomade, majoritare sau minoritare – fiecare dintre ele a contribuit la bagajul cultural respectiv. Cântăm în limba română, în variante mai vechi ale ei, în aromână, uneori trecem la limba sârbă. Fără să fim purtătorii stindardului unui multiculturalism motivat politic, ne bucurăm să fim martorii culorilor diferite existente în lume. Și, în special la cele din lumea această, aflată la granița dintre Orient și Occident – una foarte vie, foarte tânără, cu multă energie și cu multe lucruri de oferit. Muzica noastră se adresează tuturor celor deschiși către artă, către viață, către bogăția fiecărui moment al existenței.
B365.ro: Sunt sunete ancestrale în muzica Balkan Taksim, mai mult decât orientale reinterpretate. Ce vă inspiră? Din ce vă trageți esența?
Sașa-Liviu Stoianovici: Ne influențează foarte mult muzicile țărănești din România, dar și din spațiul fostei Iugoslavii, din Bulgaria, din Grecia, din Albania, din Turcia. Muzici funebre sau de nuntă, de petrecere, de bucurie sau de jale. Uneori ajungem până în Levant, duși de câte-o melodie.
B365.ro: De ce ați ales muzica balcanică, anatoliana, ca punct de plecare, un pretext ca să o proiectați în viitor?
Sașa-Liviu Stoianovici: Ne-a bucurat să descoperim legături între muzicile din Balcani și din Anatolia, ele influențându-se reciproc de-a lungul istoriei. Aceste spații geografice au fost dintotdeauna case pentru mai multe popoare care, mai cu bune, mai cu rele, au trăit și trăiesc unele în proximitatea celorlalte și, inevitabil, au tot felul de lucruri în comun. Muzici, gastronomie, îmbrăcăminte, arhitectură, dansuri, credințe, fobii și idiosincrazii.
“De ceva vreme Bucureștiul este „micul Berlin”, dar și-a păstrat ceva din mentalitatea de tip oriental”
B365.ro: Sunteți total originali, aveți un public dedicat care vă urmează?
Sașa-Liviu Stoianovici: Mulțumim! Și mulțumim și celor care ne-au cumpărat albumul și ne urmăresc în concerte – chiar dacă se află în România sau în alte părți ale lumii.
B365.ro: Mai este Bucureștiul un oraș oriental? De la obiceiuri, mentalități, preferințe muzicale?
Sașa-Liviu Stoianovici: De ceva vreme, Bucureștiul este „micul Berlin”. Dar cum Berlinul conține multe „Berlinuri” mai mici, unele foarte orientale, credem că, la rându-i, Bucureștiul a păstrat ceva dintr-un oraș conectat la o mentalitate de tip oriental.
Cele mai noi articole
