Martor la accident auto în București. Mi-a tremurat inima o săptămână

22 aug. 2022
989 Afișari
Martor la accident auto în București. Mi-a tremurat inima o săptămână
Martor la accident auto în București. Mi-a tremurat inima o săptămână | Foto simbol; sursa: Pexels

Accident auto București. Mergeam pe stradă și am auzit un zgomot înfundat

Eram nedumirit. Eram pe o stradă cu o tărăboanță de pus gunoiul. Am crezut că e vreun om al străzii, un năpăstuit al sorții care a căzut în cutia aia de gunoi. Nu am bănuit nimic. Dar zgomotul continua. Și-n mintea mea derutată îmi doream să se termine totul. De ce nu se termină? De ce? Și mă întorc. O mașină era întoarsă cu cracile-n sus și din ea ieșeau oameni ca șobolanii. Nu mi-am dat seama pe unde ieșeau, dar ieșeau. Nu mi-a venit să cred. Pe o străduță cât deștele de la o mână avea loc o răsturnare de mașină. Poliția a apărut imediat. De altfel, după iureșul tablelor, s-a auzit imediat contactul dur cu vorbele polițiștilor, celor din mașină. Cu toții erau surescitați. Vorbeau parcă în reluare.

Aveam în minte încă zgomotul zdrobitor al mașinii. Mașina se făcuse zob

Oameni subțiri cât un țâr ieșiseră din ea. Se mișcau robotic. Eram atât de speriat că niciuna dintre supozițiile mele nu se adeveriseră, că eraU lucrurile dramatice, că se întâmplase ceva îngrozitor, cu oameni, chiar, încât mintea era retard. Era fum? Era praf? Nu. Poc, poc, poc și mașina cu roțile-n sus. Din mașină ieșit unul se târguie: „Nu eu am fost la volan! Nu eu am fost la volan! Nu eu am fost la volan!” Nu viața și-o apără, nu sângele ce-i curge din cap îl impresionează, nu. Apără poziția sa în mașină. Și polițistul, la fel de îngrozit, repeta: „Ți-e bine? Chem ambulanța”… „Nu eu…” și polițistul știe: tu ai fost la volan. Te-am văzut. Și mai e un martor: bă, tu ai fost, mi-ai distrus mașina. Unde fugeai, băăăă!

Lângă omul care era nu era șofer era un altul scăpat tot așa pe geamul mașinii, nu știu pe unde. Se împleticea, se bălăbănea. Nu era în stare să vorbească. Am crezut că era lovit de accident. Dar nu. După minute în șir dădea rotocol, se învârtea domol în jurul lumii adunate ca la urs. Era drogat rău, rău. Priveam încă uimit. Privirea mea nu cuprindea ceva bun, ceva calm, căuta ca un corb să înțeleagă ce se întâmplase. Nu putea compune un scenariu. Și din hărmălaie se aud voci: bă, ai venit pe strada asta cu viteză? De ce bă? Bă, ești drogat? E mașina ta? Nu auzeam niciun răspuns, niciunul.

Curând vine ambulanța, descarcerarea. Lume tot mai multă, străduța sugrumată

Nu puteam înțelege cum pe o stradă așa mică mașina a făcut o piruetă în aer și a căzut cu roțile-n sus fără să strice nimic. Vocile se întretăiau. „Bă, eu îmi luam cafeaua aici pe stradă, băăăăăă, nenorocitule, mă omorai.” Vocile spun: au venit drogații cu mașina furată și s-au văzut cu poliția și cum au văzut poliția s-au speriat, au lovit 3 mașini și au nimerit într-o bordură, au luat-o în plin și s-au prăbușit.

Se lasă o clipă liniștea, mașina parcă vrea să spună ceva. Nechează și se lasă pe tavan. Se micșorase brusc, sub ochii tuturor. Vine mai multă poliție. Ambulanța îi întreabă pe cei doi dacă merg la Spital. Nu vor. Nu, nu, nu noi am fost la volan. Acum trăiesc scenariu de groază. Deci, mai e un pasager în mașină prăbușit cu tavanul mașinii? Un șef chel privește peisajul, vede bălăbănelile celor doi și decide: pune-i cătușele! Li se pun cătușele. În viața mea n-am văzut cu adevărat cătușe puse la mâini de om. Am văzut om cu cătușe, dar cătușe puse de om pe om, niciodată.

Cu cătușe la mâini, cel ce se dezvinovățește vorbește la telefon cu mama lui. Nu se aude el ce spune, dar ea da!

Trece timpul, se iau probe, mulțimea se răsfiră. Trecuse juma de oră în care nu-mi venea să cred ce se întâmplase, repet pe o străduță. Accident auto București. Se caută documente în mașină. Bă, ai furat mașina? Nu, nu, e mașina lui. Bă, ai carnet? La asta n-am auzit răspuns. Se iau probe. Apoi, în câteva secunde mașina a fost zdruncinată, întoarsă cu fundul în jos, pe roți și prin hurducături scurte și eficiente 7 oameni o pun pe marginea trotuarului. Rămân cioburi, rămâne sângele. Apare o măturătoare. Se șterge totul. Traficul se reia.

Accident auto București. Vreo săptămână inima mi-a tremurat

Cu vreo lună înainte eu avusesem accident de mașină. Cu vreo 4 ani în rumă, pe străzile astea mici administratorul blocului meu, mergând pe trotuar a fost ucis de o mașină care s-a ciocnit de o altă mașină și apoi s-a rostogolit peste bietul om. Era o dulceață de om. Accident auto București.

Nota B365.ro: Cu Eugen, prin alte locuri, despre alte experiențe în București:

Cookies