Mario Kuibuş, arhitectul care redesenează centrul Capitalei:Vom amenaja un traseu pietonal de 9,5 km

„Sintagma Micul Paris ne retrogradează ca o marfă reciclată de second-hand venită din Occident”

B365.ro:  Sunteți unul dintre cei mai apreciati arhitecti romani ai momentului si un promotor al arhitecturii creative. Din aceasta perspectiva cum evaluati Bucurestiul? Ce va place la acest oras? 

Marios Kuibuș: Cum spun in toate ocaziile care mi se ofera, Bucurestiul este orasul meu de suflet pentru ca e locul unde m-am nascut si unde am crescut, zona Pietii Amzei fiind cea in care mi-am petrecut copilaria. Nu pot in acest context sa nu fiu pasionat atunci cand vorbesc de Bucuresti si sa nu arat cat de mult il iubesc sau cat de mult sufar ca este vaduvit de lucruri simple. Ma refer aici la acele lucruri de care are nevoie spre a deveni un „Mare Bucuresti“ si de a iesi din paguboasa sintagma de „Mic Paris“, sintagma care automat ne si retrogradeaza in mentalul comun ca pe o marfa reciclata de second-hand venita din occident.

Intr-un articol pe care l-am scris de data recenta spuneam inca din titlu ca: „M-am saturat sa nu ma simt ca acasa!“, asta ca reactie la lipsa unor spatii publice dragi, cu un design urban inovativ de calitate, dar si cu reglementari coerente care sa le faca pe acestea sa si functioneze. Eliminarea unor asemenea lipsuri ar putea sa ma faca sa ma simt „acasa“,  si nu numai pe mine ci si pe atatia alti bucuresteni sau turisti, cetateni „mondiali“ in simtire ca si mine, consumatori de valori locale si internationale.

Aparitia unui „acasa“ la nivelul spatiilor publice si al strazii prin eliminarea unor asemena lipsuri s-ar face puternic simtita printr-o vizibila revigorare atat in zona culturala cat si in cea investitionala… Bucurestiul are un potential extraordinar in a se putea defini la nivel european ca o metropola cu particularitati absolut speciale. Acest potential rezulta atat prin diversitatea modelelor arhitecturale si spatiale existente cat si prin oportunitatile posibile de dezvoltare.

Obligatorii pentru salvarea oraşului: Inovatia si creatia la nivelul pietonului si a strazii

B365.ro: Atunci ce sta in calea realizarii acestui „potential extraordinar”? Ce trebuie schimbat urgent?

Marios Kuibuș: Una din gravele probleme cu care ne confruntam azi in Bucuresti si la care trebuie urgent reactionat este structura administrativa de 6 sectoare in care este el organizat. Europa ne da de atata timp modele complet diferite si diverse in aceasta problema si de peste douazeci de ani de democratie nu am facut nimic in acest sens. Toate orasele mari la nivel european functioneaza intr-un sistem de 15-35 de „sectoare“ iar cei care ar trebui sa fie „sefii“ alesi ai acestor diviziuni administrative nu sunt stabiliti nominal prin vot popular cum e in cazul Bucurestiului. Astazi din aceasta cauza nu putem avea in oras o viziune unitara, structurata pe toate planurile pentru simplul fapt ca cei alesi – primarii de sector – sunt ca niste mici dumnezei pe tarlaua lor, fiecare dintre acestia invitandu-ne in sectorul lor sa fim partasi la cel mai prost spectacol al strazii prin placute, gardulete, totemuri sau eu stiu ce alte elemente kitschoase de semnalizare de tot felul prin care suntem anuntati de catre acestia de teritorialitatea sectorului in care tocmai intram sau la care luam spontan parte.

Nicaieri in lumea civilizata nu poti vedea asa ceva. Este o realitate faptul ca orasele de succes in context mondial sunt niste sisteme bine determinate, capabile la raspunsuri comunitare imediate in fata unor necesitati noi aparute in cadrul orasului. Povestile de succes de data mai recenta a unor orase precum: Londra, Barcelona, Copenhaga, arata ca teoriile si practicile noi urbanistice vorbesc de INOVATIE si CREATIE, in actiunile de interventie la structura lor clasica. Numai asa astazi mai putem aduce un aport la constructia unei identitati proprii valoroase.

Inovatia si creatia se cer pe toate nivelele structurale ale orasului dar mai ales se asteapta in perceptia senzatiei de la nivelul pietonului si a strazii. Urbanistii care astazi inca mai cred in viziuni invechite, bazate pe compozitii de creionare a spatiilor vazute ca din avion si nu gandite ca o perceptie de la nivelul strazii, sunt cei mai pagubosi in dezvoltarea orasului. Accesibilitatea si atractivitatea sunt atribute noi ce nu tin cont de cutuma de care spuneam adineaori, ci tin de reinventie la nivel atat functional cat si formal in aceeiasi perceptie de la nivelul strazii de care vorbesc. Exemple de buna practica de data recenta trebuiesc luate in seama iar cele clasice trebuiesc reinterpretate. Urbanismul nou trebuie vazut ca o suma de interactiuni si evenimente (construite sau tip spectacol) ce pot fi operate si experimentate intr-un mediu construit inedit, sanatos, sigur si durabil…

Noi zone de relaxare în Capitală: Două noi poduri pietonale şi zonă de promenadă pe malurile Dâmboviţei

B365.ro: Centrul Vechi a devenit kilometrul 0 al distractiei si petrecerii timpului liber pentru bucuresteni. Insa in acest moment este singura zona cu un asemenea profil din Capitala. Ce alte zone din Capitala au potential pentru dezvoltarea unor zone de relaxare, distractie si petrecere a timpului liber?

Mario Kuibuș: Faptul ca Bucurestiul este un oras tinar poate fi privit din aspectul reinventiei ca un avantaj. Orasul are, mai ales in zona sa centrala, un urias potential generat de diversitatea peisajului urban de care beneficiem. 

Sunt zone ce pot fi subiectul unor oportunitati de dezvoltare cu caracter nou si care pot deveni noi locuri identitare ale orasului. De asemenea ar trebui sa ne amintim si ce spuneam mai inainte ca utilizarea unor concepte creative este o axioma absolut necesara in trasarea unor strategii sau viziuni noi in cadrul oraselor. Asa ar putea fi identificate locuri in dreptul sau de-a lungul Dambovitei precum zona unui posibil nou pod Mihai Voda in preajma parcului Izvor sau cea de langa Tribunalul vechi a unui posibil nou pod al Calicilor, sau proiecte de extindere a malurilor Dambovitei ca o noua promenada de-a lungul apei chiar si pe portiunea doar de la podul Izvor la Piata Unirii. Toate acestea sunt proiecte posibile de redefinire a contextului in care Dambovita se pune in valoare la nivelul pietonului spre a putea participa la memoria colectiva a bucurestenilor ca element memorabil in cadrul orasului.

Alte spatii noi cu potential la care am putea sa ne referim ar putea fi cel din dreptul Muzeului National de Arta Contemporana – MNAC de asemenea un spatiu public reprezentativ ce azi ar trebui integrat orasului ca si cel din dreptul pietei de flori de la piata Cosbuc. Am putea enunta deasemenea reconfigurarea strazilor ce leaga marile spatii reprezentative bucurestene ca pe un proiect major de traseu nou central reprezentativ preponderent pietonal si de biciclisti ce ar fi parte a unei noi strategii de reinventie. Si tot asa pot fi inca altele. Sunt destule proiecte posibile care pot fi integrate si pot deveni alte povesti de succes in cadrul orasului precum cea a centrului vechi.

B365.ro: Sunteti unul dintre arhitectii care au realizat proiectele reunite în PIDU. Care este scopul PIDU? De ce sunt necesare aceste proiecte pentru Bucuresti?

Mario Kuibuș: PIDU este dupa cum ii spune si numele un Plan Integrat de Dezvoltare Urbana, iar in cazul specific la care lucram avand si o delimitare pe o zona asumata ca fiind „zona Centrala“ a Bucurestiului. In realitate, acest PIDU creaza o strategie integrata la nivelul zonei Centrale ce identifica niste proiecte cheie pentru aceasta. Ideea e ca daca aceste proiecte cheie se infaptuiesc atunci strategia propusa pe zona respectiva poate sa devina realitate.

Pentru programele de finantare europeana pe dezvoltarea de infrastructuri la nivelul oraselor aceste strategii de tip PIDU cu proiectele lor cheie sunt prioritare din punctul de vedere al Comisiei Europene pentru ca dau sansa unei Europe sustenabile si competitive in plan mondial. De aceea, aceste proiecte daca sunt bine facute si se bazeaza pe principii de dezvoltare corecte primesc aceste finantari europeane de care vorbeam. Bucurestiul atat si pentru faptul ca este produsul aglomeratiei a circa 2 milioane de locuitori, la randul sau este un punct forte in regiune ce trebuie de asemeni adus la nivelul unei strategii de oras durabil cu toate atributele unui asemenea deziderat…

Turnuri pentru vederi panoramice lângă Palatului Parlamentului şi instalatii interactive de apă şi vapori

B365.ro Care dintre proiectele cuprinse în PIDU vor avea cel mai mare impact asupra cetatenilor? Ce presupun ele?

Mario Kuibuș: Dintre cele peste douazeci de proiecte cheie ale PIDU-ului as evidentia cele doua poduri pietonale si de biciclisti peste Dambovita, cel nou al „Calicilor“ si mai ales noul „Mihai Voda“(langa parcul Izvor), unde se refac doua mari puncte de accesibilitate intre nord si sud in zona centrului si unde se propun a functiona ca niste spatii publice de tip eveniment, scena a unor intalniri si activari sociale memorabile legate de apa si asfintit de soare in oras.

De asemenea ar fi noul Spatiu Public denumit de noi: „La Fantani“ care reprezinta ansamblul creat de Piata Constitutiei si Bd-ul Unirii pe segmentul de la Piata Constitutiei pana la Piata Unirii, spatiu ce primeste o strategie de renastere atat din punct de vedere al integrarii in oras ca o activare majora la nivelul interesului pietonilor cat si din punct de vedere economic, turistic si investitional. Spatiul „La Fantani“ e propus a reinvia atat prin nivelele noi de accesibilitate care i se creaza la nivelul pietonului, biciclistului si transportului in comun chiar cu autobuze electrice, cat si prin diversele noi elemente de atractivitate si interes care i se propun precum: un mare covor de paviment cu o grafica unitara ce pune totul la acelasi nivel intre carosabil si pietonal, un sistem de fantani ce integreaza fantanile existente intr-un concept de ultima ora al unei mari instalatii interactive de apa si vapori, o mare parcare subterana in Piata Constitutiei pe 3 niveluri, un turn-foisor Belvedere ca obiect semnal cu un design actual pentru observarea intregului spatiu de la inaltimi inedite, pavilioane noi transparente ce se deschid complet vara ca niste verande urbane asezate la umbra copacilor cu functiuni atractive, improspatarea si marirea numarului de arbusti legata si de o poveste a activarii cu arbusti de magnolii a zonelor cu ganguri de la parterul blocurilor, mobilier urban si dotari urbane ce produc un confort si o estetica speciala la nivelul detaliului urban.

Parcul Izvor este alt proiect important in strategia PIDU ce va primi o noua infatisare printr-o poveste a unor noi alei ce vor reconstrui traseul nostalgic din acel loc al vechilor strazi demolate in anii ’80 acolo si va primi noi dotari de confort peisagistic la un nivel de design si caliate de referinta. De asemenea, Spatiul Public dintre Parcul Izvor si Str. 13 Septembrie din spatele Palatului Parlamentului in dreptul Muzeului National de Arta Contemporana – MNAC, ce actualmente nu este accesibil publicului decat intr-un mod extrem de controlat, primeste o noua vivacitate prin accesibilizarea nou creata (chiar si pe lungimea redusa de circa 20 de metri de la nivelul trotuarului celor doua strazi existente ce il delimiteaza). El va deveni atractiv atat prin accesibilitatea nou creata dinspre viitorul nou amenajat Parc Izvor cat si din proximitatea cu noua Catedrala a Mântuirii Neamului pe latura dinspre 13 Septembrie ce va crea de asemena un pol major al unor fluxuri de utilizatori si turisti in zona. Un nou turn Belvedere va fi amplasat aici spre a crea pentru vizitatori perspective de observare memorabile in zona, el insasi putand deveni un nou simbol ca obiect cu valente iconice ce semnalizeaza schimbarea strategiei oferita locului.

Traseu pietonal de 9,5 kilometri prin centrul Bucureştiului

B365.ro: Pentru prima oara, in Bucuresti va fi amenajat un traseu pietonal. Este unul dintre proiectele propuse de PIDU. Ce presupune acest traseu? Ce distanta si ce obiective va cuprinde?

Mario Kuibuș: Intradevar proiectul din cadrul PIDU-lui ce reprezinta „Traseul Preponderent Pietonal si de Biciclisti“ este primul proiect cu adevarat de traseu amenajat in Bucuresti. Acest proiect poate fi catalogat deasemenea ca unul din acele proiecte cu impact major din cadrul PIDU. Proiectul de traseu se propune pe cca 9,5 km lungime si are rolul de a uni intr-o mare bucla cele mai interesante spatii ca valoare din zona Centrala, spatii care actualmente nu sunt usor accesibile atat din contextul actualelor reglementari la nivelul parcarilor de suprafata cat si din acela de raport la un comfort al strazii prin dotarea si echiparea la nivelul acesteia.

Traseul creat pe o structura de strazi existente, alese astfel incat sa fie in cea mai mare a lor parte la o scara scara cat mai umana isi propune un parcurs general eliberat aproape in intregime de parcarea masinilor la suprafata si propune la nivelul profilului strazii un covor unitar ce elimina diferentele de inaltime la nivelul bordurilor, creand printr-un design inedit de paviment o perceptie cu valoare identitara a traseului la nivelul pietonului. Aici tot traseul va avea reglementari speciale de circulatie pentru vehicole printr-o limitare generala a vitezei acestora la 30 km/ora iar biciclisti se vor integra deasemenea ca vehicole in trafic putand pastra o fluiditate dorita in deplasare.

Oferta mare de spatiu la nivelul pietonului va duce la oportunitatea deschiderii mai pregnante a spatiilor comerciale catre strada si deasemeni la punctarea unor spatii de repaos de calitate ca mici intermezzouri locale…

B365.ro: Cat de costistor va fi din punct de vedere financiar acest traseu? Ce lucrari presupune acest proiect?

Mario Kuibuș: Acest traseu, tehnic vorbind nu propune doar o cosmetizare la nivelul suprafetei strazii ci si o interventie la nivelul infrastructurii stradale si partial al retelelor existente. Dintre lucrarile ce se identifica la nivelul proiectului de traseu vor fi: aducerea la acelasi nivel a zonei carosabile si pietonale cu refacerea fundatiei strazii, repozitionarea scurgerilor pluviale si a stalpilor de iluminat, introducerea unui paviment din granit de o grosime corespunzatoare, introducerea de bolarzi din granit spre asigurarea gabaritelor functionale propuse, extinderea acolo unde se poate a spatiilor verzi, introducerea de mobilier si dotari urbane pentru un alt comfort al strazii. Ca estimare de buget toata investitia traseului de care vorbim ar fi in jur de circa 50 de milioane de euro.

B365.ro: Care este termenul estimat de implementare al proiectelor cuprinse în PIDU?

Mario Kuibuș: Pentru finantari europene ne aflam acum la inceputul unui nou exercitiu bugetar ce se intinde pe perioada 2014–2020 ce poate genera executia acestui PIDU. Inca se lucreaza la ministere la setul de proceduri ce trebuiesc preluate ca o noua grila si undeva in cursul anului acesta se va putea da din ce inteleg unda verde depunerii proiectelor de tip PIDU. Pana la delimitarea in timp a altor clarificari necesare si aprobarea finala a proiectului va mai dura probabil un an. Pe bani europeni cel mai devreme s-ar putea incepe executia proiectelor din PIDU in 2016. Din bugetul local ar fi mai rapid de inceput pentru ca e un grad de birocratizare mai redus si ar putea incepe chiar de anul viitor. PIDU reprezentat de cele circa 20 de proiecte cu alte circa 40 de subproiecte ar putea sa fie executat intr-un interval de timp de circa 3-4 ani de la inceperea lucrarilor…