Marile Ziduri ale Bucureștiului. Aroganța instituțiilor care-și ridică garduri din banii noștri, ca să se păzească de noi. De la Casa Poporului la „perimetrul securizat” din Piața Revoluției

05 aug. 2025
2085 afișări
Marile Ziduri ale Bucureștiului. Aroganța instituțiilor care-și ridică garduri din banii noștri, ca să se păzească de noi. De la Casa Poporului la
Pe aici nu se trece, aroganța instituțiilor publice de după garduri. De la Casa Poporului la ideea M.A.I de a “securiza” fostul C.C din Piața Revoluției. Foto credit: Mihai Petre, bucurestiulmeudrag.ro.

Dintotdeauna, gardul a avut funcția de a delimita o proprietate, cu rol de apărare și protecție, dar și de ascundere de ochii străinilor/dușmanilor.

În cazul instituțiilor publice, baricadarea lor cu garduri a stârnit numeroase controverse în ultimii ani.

„Mister Gorbachev, tear down this wall” nu se poate în București

Spre exemplu, dezbaterea societății civile privind eliminarea gardului Casei Poporului durează de foarte mulți ani și nu se întrevede vreun rezultat în favoarea simplilor cetățeni.

Ba că nu se poate, ba că o să fie scumpă demolarea, ba că va fi pusă în primejdie securitatea aleșilor în caz de furie a poporului. Unde mai pui că un cetățean irlandez turmentat a sărit gardul Casei Poporului, punând astfel în primejdie liniștea și siguranța demnitarilor, deși isprava s-a întâmplat noapte, când aleșii dormeau. La casele lor, nu la a Poporului.

Vă mai amintiți? Povestea e cea de mai jos:

Foto credit: Mihai Petre, bucurestiulmeudrag.ro.

“Aduceți oamenii pe treptele clădirilor ce îi deservesc, nu-i țineți la distanță ca să nu facă deranj. Democrația te apară mai bine decât zidurile”

Recent, arhitectul Teodor Frolu a postat pe Facebook un mesaj către conducătorii instituțiilor statului.

Arh. Teodor Frolu: Prostie sau neamprostie? Ministerul de Interne vrea să-și facă curte în piața publică din mijlocul Bucureștiului. Banca Națională și-a făcut gard, deși a fost 100 de ani fără. Patriarhia Română și-a tras un zid mare de jur împrejur, deși nu a avut așa ceva altă sută de ani.

Gardul Casei Poporului a devenit iconic pentru România Democrată și “inspiră” mințile administrative ale multor instituții. Gardurile ridicate în jurul instituțiilor publice-simbol sunt dovada unei lipse totale de cultură democratică, ca să nu zic de “lipsă de bun simț”, ce denotă și multă aroganță.

“Poate că și acest spațiu privat al celor “aleși” este un factor de alienare a lor în relația cu cetățeanul”

Arh. Teodor Frolu: V-ați gândit vreodată că acest spațiu de gardă dintre EI și NOI induce o stare de superioritate și de grandomanie pe care le observi la mulți din oamenii politici de pe scările Parlamentului? Dărâmarea unor ziduri nu este un moft, sunt schimbări mult mai de substanță decât ne putem imagina.

Sper ca zidul Parlamentului să cadă cât mai curând și acea curte să devină spațiu public, la fel cum noua Catedrala a Neamului să nu cadă în păcatul de a-l păstra. Aduceți oamenii pe treptele clădirilor ce îi deservesc, nu-i țineți la distanță ca să nu facă deranj. Democrația te apară mai bine decât zidurile.

Elemente deteriorate din gardul Casei Poporului. Foto: Antoaneta Dohotariu.

Vezi și

“În capitalele europene există acest trend de a scoate gardurile

În 2022, regretatul arhitect George Vasiliu, fondator al Asociației “Străzi pentru Oameni” declara pentru Hotnews:

Trebuie să ai încredere în oameni că pot să folosească frumos un spațiu public. Mă gândesc la Palatul Regal, de ce ai vrea tu ca instituție publică, cu o misiune publică, să nu inviți omul să meargă mai departe?

Cu ce te-ar deranja dacă oamenii ar sta acolo, în fața muzeului? Ba chiar ar fi un câștig, oamenii ar intra să viziteze muzeul, ar consuma cultură. Orice instituție publică nu cred că ar trebui să fie îngrădită. În capitalele europene există acest trend de a scoate gardurile.

Parcarea din fața MAI, zonă cu circuit închis ca pe vremea lui Ceaușescu

Recent, Ministerul de Interne a declarat că vrea să preia în administrare unul din cele mai importante simboluri ale Revoluției din decembrie 1989 și a cerut Consiliului General al PMB cedarea unei suprafețe de teren care include Monumentul Eroilor Revoluției. Motivul: asigurarea securității în zona.

MAI a solicitat transferul de teren invocând “necesitatea securizării zonei, considerată un obiectiv special de apărare, ordine publică și siguranță națională”, conform documentației trimise către PMB.

Până la urmă (sau deocamdată),  Piața Revoluției nu se mai transformă, proiectul de transfer al terenului către MAI a fost retras de pe masa CGMB

Sursa: Google maps.

Patriarhia Română, barieră și parcare specială numai pentru cei sfinți. „Locul este destinat slujbelor și liniștirii sufletești”

Curtea de Conturi a descoperit, în urma unui audit finalizat la începutul anului 2024, că “blocarea accesului pe Aleea Dealul Mitropoliei prin amplasarea unor bariere nu respectă întocmai legea”.

În articolul “Cum are Patriarhia barieră și parcare specială, de 14 ani: Curtea de Conturi spune că sunt probleme legale, Primăria nu știe cine a pus barieră, iar Biserica reclamă “nevoi reale și imediate”, din 21 martie 2024, B.O.R precizează:

Barierele amplasate spre și dinspre dealul Mitropoliei reprezintă un factor deosebit de important în conservarea în bune condiții a întregului ansamblu din această zonă. Facilitarea accesului vehiculelor personale, după bunul plac al conducătorilor auto, pe esplanada Catedralei Patriarhale ar presupune transformarea acestui loc, destinat slujbelor religioase și, implicit, liniștirii sufletești și căutărilor spirituale, într-o zonă cu nimic diferită de intersecțiile supra-aglomerate și gălăgioase din București, este poziția Arhiescopiei Bucureștilor, trimisă HotNews.ro.

Foto credit: Hotnews.

Fostul prim-ministru Adrian Năstase, apărătorul gardurilor Casei Poporului. Aleșii s-au mutat în Palatul Republicii, ctitorit de Nicolae Ceaușescu, în anul 1996

Adrian Năstase scria, în 2009, pe blogul său: În perioada cât am fost președinte al Camerei Deputaților, între 1992-1996, deși lucrările parlamentare se desfășurau în clădirea de la Patriarhie, împreună cu alți colegi, am finalizat lucrările de construcție, astfel încât, din sesiunea de toamnă a anului 1996, Camera s-a putut muta în noul edificiu. (..).

Atunci au fost plantați și miile de copaci din curte, s-au mutat acolo diverse instituții noi. Ulterior, în perioada în care am fost prim-ministru, am continuat investițiile în clădire, fiind finalizate noul sediu al Senatului și spațiile pentru Muzeul Național de Artă Contemporană. În ceea ce privește finalizarea lucrărilor la Palatul Parlamentului, sunt deci “vinovat” cu mult mai mult decât construirea gardului, pentru care însă nu am niciun merit.

Costurile totale pentru demolare (gardul are o lungime de 2860 m și o fundație de beton de 80 de cm adâncime), plus evacuarea molozului, plus distrugerea sistemului integrat de securitate perimetral, inclusiv valoarea construcției în sine, ar însemna aproximativ 27.000.000 ron. Există banii pentru acest proiect de dărâmare?

Oricum, pentru demolare, ar fi necesare 7 cereri sau avize iar pentru certificatul de urbanism (pentru desființarea construcțiilor), încă vreo 3-4 documente, certificatul fiind eliberat doar după aprobarea unui nou Plan urbanistic zonal.

1990. Foto credit: Norihiro Haruta, bucurestiulmeudrag.ro.

Istoria Pieței Revoluției aici:

Cookies