Zidul este format din plăci de beton ce alcătuiau foste căi de rulare pentru tramvai. Acestea sunt ridicate prin structuri metalice de rezistență ancorate în sol, înalte de circa 4-5 metri. Tot zidul a fost apoi îmbrăcat într-un material de plastic alb.
Acum, după finalizarea fortăreței, nu mai există nicio poartă de intrare în controversatul monument de pe strada Berzei, singura posibilitate de a intra în clădire fiind escaladarea zidului.
Scopul zidului este protejarea clădirii de distrugerile făcute de hoții de fier vechi. Hala Matache a fost expropriată de Primăria Capitalei în 2011, iar în ultimii ani clădirea a fost vandalizată în repetate rânduri de hoții de materiale de construcție și fier vechi și de persoanele fără adăpost.
„Intrucat masurile si sanctiunile aplicate pana in acest moment nu au stopat actele antisociale savarsite ( intrarea prin efractie si furtul de materiale din interiorul halei), Primaria Municipiului Bucuresti a decis imprejmuirea completa a cladirii pentru a impiedica producerea in continuare a acestor fapte”, explicau reprezentanții municipalității, în urmă cu o săptămână, pentru B365.ro.
Construcția zidului a început în urmă cu aproximativ două săptămâni. Chiar în momentul în care utilajele începeau să ridice zidurile „fortăreței” de la Matache, mai multe ONG-uri au ținut o conferință de presă în care amenințau că vor bloca construcția Bulevardului Uranus dacă Primăria demolează Hala. Argumentele ONG-urilor pentru păstrarea Halei pe loc treceau într-un registru mai pragmatic, fiind aduse mai multe dovezi asupra faptului că demolarea și reconstrucția Halei este mult mai costisitoare decât păstrarea ei pe amplasamentul actual.
După finalizarea zidului, echipele de muncitori au părăsit din nou zona, care acum arată ca după un bombardament. Pe șantier au rămas doar câteva utilaje de construcție, care așteaptă autorizația de demolare a Halei. Odată cu demolarea și relocarea monumentului vor continua lucrările la ultima porțiune a Bulevardului Uranus, între Calea Griviței și Mircea Vulcănescu. Primele lucrări care vor începe sunt și cele mai dificile: mutarea traseului rețelelor edilitare, care trec acum chiar pe sub viitorul Bulevard.
Zona va fi apoi reconfigurată urban printr-o soluție ce va fi aleasă în urma unui concurs de arhitectură organizat de Primăria Municipiului București. Cele trei PUZ-uri care stabilesc felul în care se va amenaja zona Matache au fost puse miercuri în dezbatere publică pe site-ul Primăriei Capitalei și pot fi accesate aici. Printre principalele detalii de amenajare propuse se numără: reconstruirea Halei Matache în zona pieței Matache, sens unic pebulevardul Gării de Nord, în tandem cu Calea Griviței, piste pentru biciclete amenajate de-a lungul viitorului bd. Uranus, strada Cameliei va deveni pietonală.
Bulevardul ce va lega Piața Victoriei de Vasile Pârvan ar fi trebuit inaugurat cu luni în urmă, însă lucrările au stagnat pe acest ultim segment din cauza controverselor iscate în jurul Halei Matache. Dacă în urmă cu aproape doi se hotărâse ca Bulevardul să ocolească Hala ce urma să fie restaurată, spre sfârșitul lui 2012 municipalitatea a încălcat „pacea de la Matache” și a hotărât, cu avizul Ministerului Culturii, să mute Hala Matache cu 30 de metri la vest, pentru a putea permite construcția bulevardului Uranus.
Citește și: Zid de beton de 4 metri ridicat în jurul Halei Matache. Ce se încâmplă cu clădirea