Marc Favrat, prințul neașteptat. Povestea pictorului francez înnobilat “Hohenzollern” și “Prinț de România”, unic moștenitor al Palatului Elisabeta din București

Publicul român are puține informații despre legătura misterioasă pe care Principesa Elisabeta, mătușa Regelui Mihai I de România, a avut-o cu un tânăr pictor francez, după ce a fost nevoită să părăsească definitiv România, în ziua de 4 ianuarie 1948.

Pasiunea din exil a Principesei Elisabeta a României

Exilată la Cannes, Principesa Elisabeta a făcut o pasiune pentru un pictor francez, cu 30 de ani mai tânăr ca ea, și despre aceasta a tot scris la vremea ei presa occidentală. Catalogat de ziariștii străini drept “a toy boy”, Marc Favrat a fost adoptat și apoi înnobilat cu titlul de Hohenzollern de Principesa Elisabeta. Mai jos, reconstituim o poveste de viață regală spectaculoasă, discretă, neștiută. Un interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu, cel care a aflat de existența enigmaticului fiu adoptiv al Principesei Elisabeta și averea lui din România.

Despre cei care au ridicat Palatul Regal Elisabeta (Șoseaua Kiseleff, nr. 28, 1936, proiect demarat de arh. Constantin Ionescu și finalizat de arh. Corneliu Marcu), o superbă reședința regală construită în stil mediteranean, poți citi aici –  EXCLUSIV I Principesa Elisabeta a avut un fiu adoptiv, moștenitorul Palatului Elisabeta din București. Am descoperit cine a fost arhitectul care a proiectat impresionantul edificiu. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu

În exil, Principesa Elisabeta s-a stabilit la Cannes, pe Riviera Franceză, un orășel exotic și opulent

Povestea Palatului Elisabeta, reședința regală de pe Șoseaua Kiseleff, nr. 28, se oprește brusc în ziua de 30 decembrie 1947, când Regele Mihai I a fost forțat să semneze actul de abdicare în unul dintre saloanele aflate la etaj.

În ziua de 3 ianuarie 1948, Familia Regală a fost obligată să părăsească țara. Printre membrii ei, care plecau în exil s-a aflat și Principesa Elisabeta, fosta Regină a Greciei. În ziua de 4 ianuarie 1948, trenul regal, în care se aflau Regele Mihai, Regina Mama Elena și Principesa Ileana, oprea în halta Banloc, localitate în care Principesa Elisabeta cumpărase conacul unui grof din Banat și se retrăsese în timpul războiului.

În exil, Alteța Sa Elisabeta a trăit o scurtă perioada în castelul rudelor sale germane de la Sigmaringen, apoi s-a stabilit definitiv la Cannes, pe Riviera franceză. Cultivată, inteligentă, talentată, Principesa Elisabeta cânta la pian, scria, picta și iubea arta. Vorbea patru limbi și îl avusese profesor de pian la Castelul Peleș pe George Enescu. Așa că, n-ar fi de mirare ca, la apusul vieții, să se fi atașat, nepermis de mult pentru rangul său, de un tânăr și frumos artist. Atât de mult a ținut la Marc Favrat, încât l-a adoptat și i-a lăsat moștenire un Palat și o avere, pe care oricum nu știa dacă o să le mai recupereze vreodată din mâinile regimului comunist. Poate că, pur și simplu, Principesa Elisabeta a vrut să trăiască fară să fie judecată.

Marc Favrat avea 26 de ani când a cunoscut-o pe Principesa Elisabeta și a fost numit în scurt timp Șambelanul Casei Regale

Marc Favrat și Principesa Elisabeta s-au întâlnit la Paris, în anii ’50, apoi la Cannes. Marc era un tânăr artist aspirant în Cannesul anilor 1950, un loc în care se trăia cu pasiunea celor care supraviețuiseră unui război devastator. Anii ’50 sunt cei în care Festivalul de Film de la Cannes aduna crema cinematografiei internaționale. Frunzele de palmier, simbol al orașului, au fost atunci incluse în designul trofeelor festivalului. Prin excelență, Cannes era căminul boemei, al strălucirii și al opulenței, al pictorilor, scriitorilor, cineaștilor și aristocraților.

Marc Favrat nu numai că a acceptat titlul de Hohenzollern, dar și-a semnat și picturile cu o coroană regală

Potrivit scriitorului John Wimbles, la Cannes, Principesa Elisabeta și-a continuat „căutarea personală a fericirii”. Marc Favrat avea doar 26 de ani când a cunoscut-o pe Principesa Elisabeta și a devenit în scurt timp Șambelanul Casei Regale a Alteței Sale, apoi fiul ei adoptiv și Prinț de România-von Hohenzollern. Marc Favrat nu numai că a acceptat titlul de Hohenzollern, dar și-a semnat și picturile cu o coroană regală. Principesa Elisabeta a locuit la Villa Rose, Avenue d’Antibes din Cannes și nu a avut niciodată copii biologici. În ultimii ani, tablourile semnate de Marc Favrat și scrisorile pe care le-a adresat Principesei Elisabeta au fost scoase la licitație în Franța. Din tonul lor, înțelegem mai multe din această legătură atipică, dar plină de emoție.

“Ce lucru teribil, relația avea să fie reîmprospătată prin prietenie și sinceritate. Probabil că v-ați mirat, pe bună dreptate, că nu ați mai aflat nimic despre mine, că am păstrat tăcerea pe care o puteți interpreta drept lipsă de recunoștință. Și totuși, vreau să vă asigur de onoarea de a vă cunoaște, pe care niciodată și nimeni nu o va șterge din memoria mea. De asemenea, chiar și după aceste luni care au trecut de atunci, de la ultima noastră întâlnire, vă rog să acceptați, împreună cu scuzele mele, imensa recunoștință a celui care vă rămâne întotdeauna fidel” – fragment dintr-o scrisoarea adresată Principesei Elisabeta, semnată de Marc Favrat.


“Sex, scandal și abateri regale”, scria un jurnalist de la CBS

John Wimbles a scris un serial în patru părți despre Principesa Elisabeta, publicat în The Royalty Digest în anul 2003. Revista nu este disponibilă în format electronic. Cu date no, a venit și jurnalistul Connel Smith, de la CBS News, în 5 decembrie, 2017. “Sex, scandal și abateri regale, povestea Principesei Elisabeta a României și a tânărului ei iubit francez, Marc Favrat, are totul”, spune Connel Smith în deschiderea materialului său publicat în 5 decembrie 2017.

Principesa Elisabeta a dorit ca vărul ei, Friedrich Wilhelm, Prinț de Hohenzollern, să îi acorde lui Marc Favrat titlul nobiliar de Hohonzollern, însă Prințul nu a fost de acord. Ar fi fost inacceptabil ca un german să-i acorde unui francez un titlu nobiliar atât de curând după cel de-al doilea război mondial. De altfel, Prințul de Hohenzollern era regal doar cu numele, Germania devenise republică, iar titlurile nobiliare fuseseră desființate în anul 1919, în timpul revoluției germane în urma căreia a fost instaurată Republica de la Weimar.

Pe de altă parte, Casa Regală de Hohenzollern își pierduse dreptul de a acorda titluri încă din anul 1849, când prinții de Hohenzollern-Hechingen (acum dispărută) și Hohenzollern-Sigmaringen și-au cedat drepturile Prusiei.  Cu toate acestea, Principesa Elisabeta a reușit să-l facă Prinț pe Marc.

„Marc mi-a schimbat viața. Când am fost bolnavă, a venit să mă ajute”

Ca să obțină înnobilarea lui Marc Favrat, Principesa Elisabeta a decis să-l adopte, fapt care a fost oficializat în iunie 1956. Atunci, Principesa Elisabeta a scris: „Marc mi-a schimbat viața. Când am fost bolnavă, a venit să mă ajute. Dorința mea cea mai dragă este să-l adopt.” Principesa Elisabeta a murit în ziua de 15 noiembrie 1956, la vârsta de 62 de ani. Cauza morții a fost un atac de cord. O scrisoare semnată de un prieten al lui Marc spune mai multe despre acel moment. Marc  Favrat avea să-i supraviețuiască Principesei până în anul 2001. O fi venit vreodată în România?

“Îmi exprim sentimentele mele de reală simpatie pentru tot ce ai suferit și pentru tot ce ai pierdut”

“Acum, că sfârșitul a venit, vreau să îmi exprim sentimentele mele de reală simpatie pentru tot ce ai suferit și pentru tot ce ai pierdut, dar și de admirație pentru demnitatea cu care ai aranjat totul, în condiții atât de dificile. Am urmat cortegiul până la ușa bisericii, dar, din păcate, mulțimea s-a precipitat înăuntru și nu am mai găsit niciun loc. Dar inima mea a fost acolo! Sunt mândru de amintirile mele de prietenie cu Majestatea Sa, Mama Ta. Ea ți-a lăsat tot ceea ce ea a iubit”, din scrisoarea unui prieten adresată lui Marc Favrat, la moartea Principesei Elisabeta, în noiembrie 1956, la câteva luni după oficializarea adopției.

Povestea legăturii lor trăiește poate într-o pictură, numită “L’Oiseau de chili”, o reprezentare în ulei pe pânză a unei păsări din America Centrală, strălucitorul quetzal. Lucrarea a fost achiziționată în urmă cu două decenii la licitație de către Lady Beaverbrook din Saint John. Artistul, Marc Favrat, „Prințul României”, era necunoscut la acea vreme.

 Marlene Koenig, cea care a scris și a comentat pe larg despre regalitatea britanică și europeană, spune că “Elizabeth, divorțată și îmbătrânită, ducea o viață în exces în sudul Franței, după ce a fost împinsă în exil de guvernul comunist al României. Probabil a fost cineva care a flatat-o… Un băiat jucărie”, scrie Marlene Koenig. Pasărea Chili, datată 1959 și purtând coroana semnăturii lui Favrat, atârnă acum pe un perete din casa de vară din Saint Andrews a Doamnei Beaverbrook, prietena lui Marc Favrat. „Probabil că acesta a fost un cadou pentru ea”, a spus Tim Isaac, licitatorul care s-a ocupat de tablou. „Au fost atât de multe alte obiecte de artă care erau cadouri”.

“Marc Favrat desena o coroană deasupra numelui atunci când își semna tablourile. Este o poveste foarte discretă pentru Casa Regală”

B365.ro: Ce informații aveți despre cetățeanul francez care a moștenit Palatul Elisabeta din București? Cum ați descoperit că Principesa a avut un fiu adoptiv?

Arh. Mădălin Ghigeanu: “În cadrul studiului pentru teza de doctorat, unde Palatul Elisabeta ocupă un capitol important (cu multe detalii necunoscute care au fost dezvăluite aici în serialul B365.ro), apare evident și problema continuității și moștenirii acestui important edificiu. Și uite așa a apărut numele acestui domn ciudat, Marc Favrat. Este o poveste foarte discretă pentru Casa Regală, nu este cunoscută de marele public. Despre acest pictor straniu, ciudat, au scris mai mult publicațiile monarhiste din Occident, cum este “The Royal Digest”. De asemenea, au mai fost publicații străine care îl prezintă pe acest pictor, mai mult sau mai puțin valoros, dar care se prezenta cu titulatura de Hohenzollern și desena o coroană deasupra numelui său atunci când își semna tablourile”.

“Principesa Elisabeta a reușit să-l înnobileze pe Marc Favrat prin adopție, fapt care mi se pare destul de frivol și de lipsit de responsabilitate”

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Fiind o diferență de 30 de ani între Marc Favrat și Principesa Elisabeta, probabil că i-a fost mai mult decât un prieten, cum pesemne mai mult decât prieten fusese anterior și Alexandru Scanavi, Șambelanul Casei Regale. Principesa dorea să-l înnobileze pe acest Favrat, a vorbit cu Casa Regală Germană, dar neputând să-l înnobileze, a reușit totuși să-i dea acest titlu prin adopție, fapt care mi se pare destul de frivol și de lipsit de responsabilitate. Este o mare diferență între Principesa Elisabeta și Regele Mihai, de pildă. Făcând o comparație, cred că mai mult ar trebui să-l respectăm pe Regele Mihai I, care în anul 1997, a avut înțelepciunea de a-i păstra Castelului Peleș destinația de muzeu. Cred că un exemplu de menționat ar fi și viața personală a Regelui, absolut ireproșabilă, relația cu Regina Ana fiind un model pentru orice om civilizat. Regele Mihai a avut o viziune, încercând încă din timpul vieții să lase lucrurile într-o ordine firească, asumându-și cu responsabilitate rolul său, atunci când pentru multe capete regale deviza era “după noi potopul”.

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Oriunde pe fața pământului, în țările în care există monarhie, aceste imobile istorice sunt administrate de Stat. Regele Mihai și-a păstrat pentru sine și pentru urmași, Palatul de la Savârșin, mai ales că l-a cumpărat din resurse financiare personale. Chiar și la alegerea acestui loc, încă din anii ’40, amplasat în inima Transilvaniei, nu este întâmplătoare și denotă responsabilitate. Peleșul însă nu putea fi administrat decât de către Stat. Aș remarca și diferența dintre Principesa Elisabeta și Regina Mărioara a Iugoslaviei, care a avut un destin tragic, soțul său, Țarul Alexandru al Serbiei, fiind asasinat în anul 1935 la Marsilia, dar totuși ea rămânând un om responsabil în cadrul Casei Regale a Iugoslaviei”.

“În urma decesului lui Marc Favrat, Statul român și Statul Francez au devenit proprietari prin suscesiune vacantă”

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Principesa Elisabeta a fost Regina Greciei pentru puțin timp, un an-doi, relațiile sale cu Regele George al Greciei fiind mai mult decât stranii. Au dat dovadă amândoi de infidelitate, nu au avut copii și au divorțat. Din păcate, faptul că Principesa Elisabeta nu s-a gândit la continuitatea Palatului de la Șoseaua Kiseleff, nu o pune într-o lumină prea bună. Contractul de vânzare-cumpărare a terenului pe care a fost ridicat Palatul Elisabeta este pe numele său și tot Principesa a plătit, chipurile, construcția clădirii din resurse finaciare proprii. Deși, personal cred că cel care a instrumentat financiar și logistic totul a fost Regele Carol al II-lea, în calitate de Șef al Casei Regale, așa cum s-a ocupat personal și de celelalte 3 Palate Regale ce se construiau aproape simultan. Marc Favrat a decedat în anul 2001 și a fost considerat unicul moștenitor legal al Palatului Elisabeta. În urma decesului său, Statul român și Statul Francez au devenit proprietari prin succesiune vacantă. Acum, Casa Regală a României este chiriașă în acest Palat, ceea ce mi se pare foarte nedrept”.

“Palatul Elisabeta a fost transmis drept moștenire. Din păcate, Casa Regală și-a pierdut dreptul de continuitate a proprietății asupra lui”

B365.ro: De ce avocații nu au rezolvat această situație?

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Și eu am întrebat lucrul acesta, dar în litera legii acest Palat find transmis drept moștenire, din păcate, Casa Regală și-a pierdut dreptul de continuitate asupra lui, ceea ce mi se pare foarte nedrept. Același lucru l-am observat cu stupoare și la Castelul Bran. Castelul Bran a fost proprietatea Consiliului Județean Brașov, a Juzilor Brașovului încă din Evul Mediu, fiind mai degrabă un punct de graniță între Transilvania și Țara Românească. În anii ’20 este făcut cadou Reginei Maria. Este un act de donație, nu de vânzare-cumpărare și știm dintotdeauna că actul de vânzare-cumpărare este sfânt, iar donația poate să fie atacată în justiție oricând. De ce Statul Român nu s-a apărat prin reprezentanți legali?”.

“La lungul șir de ilegalități economice, din păcate, trebuie să mai adăugăm și acest aspect cumplit de dureros al înstrăinării patrimoniului istoric și cultural”

Arh. Mădălin Ghigeanu: ”Asistăm cu tristețe, aproape zilnic, la devalizarea economiei românești prin contracte fantomă, prin care resursele sau activele Statului se evaporează în favoarea unora ce nu au nimic în comun cu interesele României. La lungul șir de ilegalități economice, din păcate, trebuie să mai adăugăm și acest aspect cumplit de dureros al înstrăinării patrimoniului istoric și cultural, și pot da doar câteva exemple. Vânzarea frauduloasă a atelierului sculptorului Constantin Brâncuși, pierdut încă din anii ’50 printr-un real act de trădare din partea autorităților comuniste române, susținut însă de un act de înșelăciune din partea autorităților franceze. Pierderea Castelului Bran în favoarea familiei de Habsburg, printr-un simplu act de donație ce ar fi putut să fie contestat. Pierderea multor proprietăți care au aparținut Casei Regale (și implicit Statului Român) în favoarea unui “prinț” Lambrino... Cred că acest Palat frumos ar trebui să reprezinte o alternativă și să garanteze o continuitate pentru politica atât de complicată a României”.