Mântuleasa, poveste fără de sfârșit. E gata de citit istoria oamenilor și a caselor din cea mai cosmopolită mahala a vechiului București

24 ian. 2023
2676 Afișari
Mântuleasa, poveste fără de sfârșit. E gata de citit istoria oamenilor și a caselor din cea mai cosmopolită mahala a vechiului București
Mântuleasa, poveste fără de sfârșit. E gata de citit istoria oamenilor și a caselor din cea mai cosmopolită mahala a vechiului București. Foto credit: Mihai Petre, bucurestiulmeudrag.ro

Astăzi, 24 ianuarie 2023, se împlinesc 10 ani de când există Editura Istoria Artei, un reper pentru toți cei care iubesc Bucureștiul de altădată. “Istoria Artei” ne-a oferit până acum importante studii și documente descoperite în arhive despre activitatea arhitecților care au construit Bucureștiul și despre familiile sale istorice. În luna februarie, va apărea un studiu cu totul aparte, o publicație culturală cu informații certe despre viața și proprietățile vechilor locuitori ai mahalalei Mântuleasa. Mai jos, interviu în zi aniversară cu Oana Marinache, istoricul de artă care, încă din anul 2013, coordonează colecțiile tipărite și digitale ale Editurii Istoria Artei.

Mântuleasa, poveste fără de sfârșit. E gata de citit istoria oamenilor și a caselor din cea mai cosmopolită mahala a vechiului București
Casa in care se află sediul AFDPR a fost proiectată de arh. C. Cerchez, Casa Micu Zentler. Foto credit: Asociația Istoria Artei.

Trasee urbane prin București”, “Arhitecți de neuitat”, “Arhiva de Arhitectură”, “Familii Istorice”, “Carte de nu-mă-uita”, “ArhiTur” și materialele educaționale sunt principalele proiecte culturale ale Asociației Istoria Artei, dedicate istoriei și arhitecturii Bucureștiului.

In februarie putem citi „Mahalua Mântuleasa”.

Mai bine de 10 ani de cercetare și de studii dedicate patrimoniului de arhitectură a Bucureștiului

Oana Marinache este istoric de artă, cercetător și președinte al Asociației Istoria Artei. A debutat la Editura ACS în anul 2012 cu monografia “Cristofi Cerchez, un vechiu arhitect din București”, urmată în 2013-2014 de cele două volume “Reședințele Știrbey din București și Buftea: arhitectură și decorația interioară” și “Știrbey, reședințe, moșii, ctitorii”, volum care a primit Premiul G. Oprescu al Academiei Române și Premiul Gala Bun de Tipar.

Oana Marinache este istoric de artă, cercetător și președinte al Asociației Istoria Artei. Foto credit: Asociația Istoria Artei.
Interior Casa Micu Zentler de pe strada Mântuleasa., arhitect C. Cerchez. Foto credit: Asociația Istoria Artei.

Noi încercăm să contribuim la creșterea nivelului de înțelegere și de protejare a patrimoniului”

B365.ro: La mulți ani! Cum au fost primii zece ani?

Oana Marinache, istoric de artă: “Nici nu ne gândeam că vor fi zece ani atât de intenși. Acum zece ani am înființat Editura Istoria Artei în cadrul Asociației, tocmai pentru a pune în valoare patrimoniul Bucureștiului și pentru a face proiecte culturale și editoriale, cum v-am obișnuit: tururi prin București, conferințe, activități pentru copii, excursii și expoziții. Noi încercăm să popularizăm și să contribuim la creșterea nivelului de înțelegere și de protejare a patrimoniului. Nu primează aspectul financiar, adică nu suntem o editură în adevăratul sens al cuvântului, una care să caute profitul dincolo de orice. Punem în balanță costurile materiale ale realizării unor publicații și impactul lor în rândul anumitor categorii de public. Nu am fi putut realiza 72 de titluri fără susținerea constantă a unor instituții, sponsori și donatori care au înțeles demersul nostru pe termen lung”.

Biserica Mântuleasa, tur ghidat prin mahala organizat de Asociația Istoria Artei.
Interior Casa Micu Zentler de pe strada Mântuleasa. Foto credit: Asociația Istoria Artei.

Am terminat cercetarea unui fond de arhivă foarte interesant despre Casa Macca și despre proprietățile familiei Macca”

B365.ro: Ați făcut foarte multe lucruri în zece ani. Aveți traseele prin București, ați inițiat colecțiile “Arhitecți de neuitat”, “Arhiva de arhitectură”, “Familii istorice”. Cu ce veniți nou în anul 2023?

Oana Marinache, istoric de artă: “Anul acesta aș vrea să mă dedic mai mult acestor publicații, tocmai pentru a marca intrarea în cel de-al 11-lea an de activitate. O să avem un album 10 în colecția “Arhitecți de neuitat” dedicat arhitectului Arghir Culina. Este născut în anul 1883 și eu caut mereu câte o aniversare sau o comemorare ca să fixez o personalitate, un eveniment, o operă”.

Oana Marinache, istoric de artă: „Am terminat în cursul anului trecut cercetarea unui fond foarte interesant despre Casa Macca și despre proprietățile familiei Macca; m-am gândit că studiul ar merge foarte frumos în colecția “Familii istorice”, va fi al patrulea album. În această arhivă preluată de Ministerul Cultelor se găsește un fond al marilor familii boierești înrudite: Caribolu, Bălăceanu, Drugănescu, Grădișteanu, Berindei. Dincolo de istoria casei Macca, imobil care acum este în centrul atenției pentru că trece printr-un proces de restaurare și despre care ați scris și dvs, arhiva cercetată de noi vine foarte bine ca o completare pentru reconstituirea unor componente artistice ale casei și a tuturor activităților filantropice pe care Elena Macca le-a făcut în ultimii ani ai vieții”. Citește și: Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911

casa, macca, interior
Casa Macca, Foto credit: Via Bucuresti.
Joi 27 ianuarie puteți merge la Conferința dedicată Familei Macca si Proprietăților sale.
Mântuleasa, poveste fără sfârsit. Foto credit: acasa.ro.
Dincolo de toată mitologia urbană, tocmai locuitorii mahalalei Mântuleasa nu au fost scoși la lumina”

B365.ro: Veți publica un volum ArhiTur dedicat Străzii Mântuleasa. In ce stadiu se află?

Oana Marinache, istoric de artă: “Este un vis mai vechi de-al meu, o căutare în timp. Eu vin cu cercetările în continuarea unor volume semnate de reputați autori, Andreea Răsuceanu a publicat o lucrare foarte frumoasă, “Cele două Mântulese”. Doamna cercetător și istoric de artă Cezara Mucenic a făcut un studiu pentru câteva proprietăți de pe Mântuleasa. Doamna istoric de artă Adriana Scripcariu a studiat și a scris despre Mahalaua Mântulesei. Cercetarea noastră va aduce ceva nou pentru că mie mi se pare că, dincolo de toată mitologia urbană, tocmai locuitorii mahalalei nu au fost scoși la lumină. Mahalaua aceasta ascunde foarte multe povești, multe proprietăți, multe case de arhitecți, însă aceste povești au căzut în uitare și a primat mai degrabă literatura lui Mircea Eliade”.

Pe strada Măntuleasa. Foto credit: acasa.ro.
Interior Casa Micu Zentler de pe strada Mântuleasa, numărul 10. Foto credit: Asociația Istoria Artei.
„Ceea ce știm astăzi drept Strada Mântuleasa este de fapt o mică porțiune din ceea ce a fost odinioară”

Oana Marinache, istoric de artă: “În ultimii ani, în tururile noastre prin București, am observat că Mahalaua Mântuleasa este una dintre favoritele grupului nostru. De fiecare dată când mai găseam informații despre mahala și puteam să completez datele existente, lumea se bucura. Ceea ce știm astăzi drept Strada Mântuleasa este de fapt o mică porțiune din ceea ce a fost odinioară. Stradela Mântuleasa este cea care se deschide mai târziu în latura Bisericii Mântuleasa. Primele numere ale străzii de altădată Mântuleasa sunt astăzi ascunse în strada Pictor Luchian, stradă pe care Luchian nici nu a locuit. Familia lui a locuit, de fapt, pe strada Popa Soare de astăzi”.

Imobil arh. Alexanru Psepilinschi-Vrancea, nr. 32, colț cu strada Dr. D. Racoviță nr. 26. Foto credit: Asociația Istoria Artei.
Stradela Mântuleasa s-a deschis pentru acei locuitori care doreau să aibă o cale de acces”

B365.ro: Mântuleasa pe care o știm noi este cea care leagă Târgul din afară de Calea Călărași?

Oana Marinache, istoric de artă: “Exact. Adică pornea din Calea Moșilor de acum- din Podul Târgului din afară pe unde trece și tramvaiul- și cotea înspre Biserica Mântuleasa, acolo unde s-a amenajat ulterior prin expropieri un mic părculeț cu bustul lui Mircea Eliade. Ulterior s-a deschis această stradelă Mântuleasa pentru acei locuitori care doreau să aibă o cale de acces. Ei au cedat din curțile și din grădinile lor foarte vaste odinioară, ca să apară această stradelă”.

Foto credit: acasa.ro.
Încercăm să reconstituim șirul de proprietari de pe strada Mântuleasa, dimensiunea familiilor și a proprietăților”

B365.ro: Care sunt descoperirile dumneavoastră pentru vastul subiect Mântuleasa?

Oana Marinache, istoric de artă: “Am plecat de la fiecare număr cadastral actual ca să ajungem la aceste vechi tronsoane care au compus la un moment dat strada și zona Mântuleasa. Fiecare număr cadastral este recuperat prin prisma documentelor sau a unor amintiri consemnate, depinde de la caz la caz. În general, încercăm să reconstituim șirul de proprietari, originea familiilor. În unele cazuri avem o continuitate de locuire. În altele, după o succesiune sau un faliment, proprietatea este scoasă la vânzare. Pe de o parte încercăm să reconstituim strada din punct de vedere arhitectural, când au fost obținute autorizațiile și cine a semnat planul, urmărim apoi lucrările de extindere, garaj, dependințe și tot ce a fost adăugat în perioada interbelică. În spatele celor mai multe case de pe strada Mântuleasa, case vagon de secol al XIX-lea, în perioada interbelică apare câte un imobil modernist, de cele mai multe ori ascuns privirilor noastre”.

Foto credit: Wikimedia.
Pe Lista Monumentelor Istorice apare casa arhitectului Paul Smărăndescu cu adresa în Mântuleasa 25, dar niciodată familia lui nu a avut acest număr cadastral”

Oana Marinache, istoric de artă: “În Mântuleasa am cercetat și istoria unor școli private, de pensionate de fete sau de băieți sau a unor case private care au aparținut unor personalități. Un caz curios este faptul că pe Lista Monumentelor Istorice apare casa arhitectului Paul Smărăndescu cu adresa în Mântuleasa 25, dar niciodată de-a lungul istoriei familia lui nu a avut acest număr cadastral. Numărul real ar fi actualul Pictor Luchian 11-13-15. Paul Smărăndescu s-a născut în 1881 într-o familie cu puternice legături în zona comercială balcanică (Lipatti, Solacolu). Tatăl său, Anghel Smărăndescu a avut 3 copii și atunci, prin grija sa s-au ridicat trei locuințe începând cu 1881, pentru Paul și surorile sale, Elena și Constanța. Proprietatea a avut odinioară chiar nr.1 pe strada Mântuleasa, apoi nr.38 dar niciodată nu a deținut nr.25, nu știu cum s-a putut strecura această greșeală în Lista monumentelor istorice”.

Mântuleasa era o lume multiculturală iar la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX încă se mai păstra un fond multietnic, balcanic chiar”

Oana Marinache, istoric de artă: “Mai avem în Mântuleasa și imobilele unor arhitecți de origine evreiască, pentru că suntem aproape de Cartierul Evreiesc. Mântuleasa era o lume multiculturală iar la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX încă se mai păstra fondul acela multietnic grecesc, armenesc, balcanic chiar. Putem să găsim și astăzi și să recuperăm la nr. 14 istoria unei proprietăți care a aparținut unei epitropii bulgărești, de pildă. Timp de 100 de ani, între 1805 și 1907 o societate de binefacere bulgărească a deținut aceste terenuri. Surprinzător, fondul evreiesc apare abia în perioada interbelică. Proprietarii evrei fie cumpără vechi loturi de teren, fie demolează vechile case și ridică imobile moderniste. Avem de exemplu un bloc al familiei inginerului Pinchiș cu multe etaje pe Mântuleasa nr. 16, o locuire colectivă în anii ’30, care sigur că a adus o schimbare în cartier; la fel imobilul Maxim de la nr. 5 ridicat de arhitectul Herman Clejan. Multe imobile poartă semnatura arhitecților M.Maller, Sady Herivan, W.Hendel, A. Gerber, Em.Vițeanu, pe toți îi puteți vedea și în galeria arhitecților de pe http://arhivadearhitectura.ro/galerie-arhitecti/”.

Pe strada Mântuleasa locuiau armeni, greci, români, bulgari, sârbi, balcanici în orice caz, un amestec de lumi culturale și comerciale”

B365.ro: Înainte de evrei cine a stat pe Mântuleasa?

Oana Marinache, istoric de artă: “Români, armeni, greci, balcanici în orice caz, bulgari, sârbi, un amestec de lumi culturale și comerciale. Cei care locuiau în cartier căutau de multe ori să fie în apropierea Târgului din Afară, adică a Căii Moșilor, arteră veche dedicată comerțului, pentru că acolo aveau prăvălii sau interese economice”.

Casa avocat Ioan Eliad Românul a fost cumpărată de arhitectul E. Van Saanen-Algi. Foto credit: Asociația Istoria Artei.
O informație cu totul nouă: arhitectul Edmond Van Saanen Algi a cumpărat o casă pe Mântuleasa în care a locuit până în anul morții sale, 1938”

B365.ro: Ce personalități au locuit în Mântuleasa, ce arhitecți au avut case pe strada Mântuleasa?

Oana Marinache, istoric de artă: “În afară de Paul Smărăndescu mai este un arhitect, Alexandru Vrancea, care a transformat și extins o proprietate existentă pe colțul cu str. D. Racoviță nr.26. Are la nr. 36 pe str. Mântuleasa un imobil Art Deco proiectat de el în anul 1931. De asemenea, pe strada Mântuleasa și-a cumpărat casă și a locuit până în preajma morții sale, în anul 1938, arhitectul Edmond Van Saanen Algi (1882-1938). A fost identificată de curând la nr. 24, vă dau o informație cu totul nouă, pe care nu am avut-o nici pentru monografia sa, apărută în 2015 (co-autor Gabriel Badea-Păun)”. Despre Palatul Telefoanelor, proiect în care arhitectul Van Saanen-Algi a fost co-autor citește aici: Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York”? Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi

„O altă proprietate la nr. 15 a aparținut unei doamne, Odette Laurian, care se va căsători în 1910 cu arhitectul Ștefan C.Radu. Vor avea un fiu, pe Octav, viitor arhitect și el. În a doua căsătorie, Odette va deveni doamna Ermil Pangratti (1864-1931), celebrul inginer, decan al Facultății de Arhitectură și rector al Universității București”.

Casa Odette Pangratti, extindere din anul 1940 făcută de fiul ei, arh. Octav Radu, Mântuleasa numarul 15. Foto credit: Alina Havreliuc, Asociația Istoria Artei.
Casa Odette Pangratti, extindere din anul 1940 făcută de fiul ei, arh. Octav Radu, Mântuleasa numarul 15. Foto credit: Alina Havreliuc, Asociația Istoria Artei.
Terenul rămas după demolarea Școlii în care a învățat Mircea Eliade suscită mari interese imobiliare”

B365.ro: În ce stare se află casele de pe strada Mântuleasa?

Oana Marinache, istoric de artă: “Multe clădiri au fost refăcute sau restaurate. Există însă vastul teren care suscită multe interese imobiliare, cel de la numerele 7-9-11, terenul rămas după demolarea Școlii în care a învățat Mircea Eliade. Acolo sigur că se poate întâmpla orice. M-am bucurat tare mult când am găsit documentația realizării Școlii de băieți: în 1883 a fost organizată licitația, câștigată de antreprenorul Dobre Nicolau, care a ridicat clădirea după planurile arhitectului Paul Petricu (?-1911)”.

Interior Casa Micu Zentler de pe strada Mântuleasa, numărul 10. Foto credit: Asociația Istoria Artei.

B365. ro: Care este povestea casei în care se află acum sediul Asociației Foștilor Deținuți Politici?

Oana Marinache, istoric de artă: “Casa de la nr. 10 a fost clădită în 1911 pentru un mare industriaș și filantrop de origine evreiască, Micu Zentler. Este proiectată de arhitectul Cristofi Cerchez (1872-1955) și sigur că, de-a lungul timpului, a suferit adaosuri, un garaj, a unei dependințe în partea stângă (arh. H. Clejan, arh. Gr. Hirsch), dar vila se păstrează destul de bine, mai ales din punct de vedere al decorației interioare. Putem vedea și astăzi vitralii, scara de lemn, feroneria cu un amestec de elemente neoromânești și antrelacuri armenești. Probleme se pot observa însă la fațade și la balcoanele de lemn susținute de stâlpi.”. Interviu cu nepoata arhitectului Cristofi Cerchez citeste aici: Bunicul ei a făcut zeci de clădiri minunate din București, ea n-a avut voie să trăiască în niciuna. „Patrimoniul e în cădere liberă”, spune nepoata arhitectului Crisfofi Cerchez

Interior Casa Micu Zentler de pe strada Mântuleasa, numărul 10. Foto credit: Asociația Istoria Artei.
Interior Casa Micu Zentler de pe strada Mântuleasa, numărul 10. Foto credit: Asociația Istoria Artei.
Mahalaua Mântuleasa” va conține planșe de arhitectură, identificarea arhitecților și istoria unor proprietari celebri”

B365.ro: De ce suntem fascinați de strada Mântuleasa?

Oana Marinache, istoric de artă: “Ceea ce cred eu că păstrează tot farmecul străzii Mântuleasa, ce ne suscită și astăzi admirația și imaginația sunt aceste case de tip vagon, care ne arată modul de conviețuire de altădată. O casă de tip vagon cu o cameră mai mare de primire a oaspeților, un vestibul și desigur o cameră, două pentru familie (de multe ori mai multe generații), către spatele curții, în adâncimea lotului de teren, unde găsim dependințele: bucătăria, camerele pentru servitori, latrina. Când este vorba despre Mântuleasa parcă tot timpul descopăr ceva nou. Acum, când mă uit, prin prisma documentelor anterioare, parcă altfel înțeleg o etapă din istoria cartierului, cum este de pildă fragmentarea grădinilor de altădată, pentru că zona Mântuleasa avea grădini și livezi, avea niște curți mari. Zona nu a suferit intervenții actuale foarte agresive, sunt poate 1-2 construcții noi dar încă păstrează acea atmosferă de epocă”.

Interior Casa Micu Zentler de pe strada Mântuleasa, numărul 10. Foto credit: Asociația Istoria Artei.
„Publicația va fi gata în luna februarie și se va numi “Mahalaua Mântuleasa” 

Oana Marinache, istoric de artă: „Macheta publicației ArhiTur despre Mântuleasa se află acum în lucru și este semnată de colegul meu, Cristian Oprea. Publicația va fi gata în luna februarie și se va numi “Mahalaua Mântuleasa” . Va conține planșe de arhitectură, identificarea arhitecților și antreprenorilor precum și istoria unor proprietari celebri sau pe care îi vom face acum cunoscuți.”

Imobil Dr. Mandel, arhitect M.Maller, Mântuleasa nr. 18, foto credit: Alina Hraveliuc, Asociația Istoria Artei.
Interior Casa Micu Zentler de pe strada Mântuleasa, numărul 10. Foto credit: Asociația Istoria Artei.
Cookies