Mănăstirea Chiajna, grandioasa ruină din marginea Bucureștiului. Monumentul “blestemat” să nu fie nici măcar pus în siguranță, izvor de aberații cu fantome

Din toate ruinele Bucureștiului, una singură se încăpățânează să nu se prăbușească în totalitate, dimpreună cu toată istoria sa pe cât de uluitoare, pe atât de necunoscută de cei de azi: Mănăstirea Chiajna, monumentalul vestigiu, parte a patrimoniului național.

Cu pereți masivi din zidărie de cărămidă, pereți cuo grosime medie de aproximativ 1,35 m, incredibil de temeinic ridicați cu mortar de var amestecat cu câlți, ruina sfidează trecerea timpului și este dovadă vie că nu ne cunoaștem și nu ne prețuim trecutul.

Ruina bisericii Chiajna (1790), decor de film, loc despre care se spune că este bântuit de fantoma Doamnei Chiajna, iar noaptea se aud clopotele zvârlite de turci în Dâmbovița, trase de o mână invizibilă

Ruinele Bisericii Mănăstirii Chiajna, cunoscută sub denumirea „Mănăstirea Chiajna-Giuleşti”, monument istoric cod LMI2004 B-I-s-A-17884, se află la marginea de vest a Bucureştiului, în continuarea cartierului Giuleşti (Sârbi). 

Dimensiunea stricăciunilor a fost analizată în Studiul privind “Intervenția de urgență pentru punerea în siguranță a ruinelor Mănăstirii Chiajna-Giulești” (semnat de drd. ing. Andreea Carastoian, prof. univ. dr. ing. Ion Vlad, expert tehnic, ing. Nicola Gospodinov și dr.ing. Silvia Gînju), fără ca, după aceasta, ruinele să aibă parte de conservare și protecție.

Mai jos imagini excepționale, realizate de fotografii Mihai Petre și Andrei Ionel Bergheș – Bucureștiul Meu Drag – cărora le mulțumim.

“În lipsa unor măsuri imediate, energice şi radicale de punere în siguranţă a ceea ce încă mai rezistă din această impresionantă relicvă monahală, este posibil să dispară o pagină de istorie, fără posibilitatea rescrierii acesteia”, se arată în studiul privind intervenția de urgență

Deși biserica mănăstirii Chiajna are statut de monument istoric și este unică din punct de vedere arhitectural (arhitectură medievală de factură italiană cu elemente specifice arhitecturii religioase autohtone), nimeni nu s-a învrednicit, în ultimele 200 de ani, să o restaureze, să-i dea o funcțiune turistică, să o protejeze.

De-a lungul timpului, aici, printre ruinele romantice, au păscut vaci și capre au stat la umbra monumentului.

La mănăstirea Chiajna s-a adus molozul din Bucureștiul zguduit de cutremurul din 1977. Relicva monahala a fost mult timp groapă de gunoi

Alături de ruine, în perioada 2012-2014, a fost ridicată o biserică din lemn în stil maramureșean, cu o frumoasă pictură de Petre Cristian Bădălău, și locul a fost curățat de gunoaie de călugări.

Noul lăcaș de cult este ocrotit de Sfântul Efrem despre care starețul mănăstirii Chiajna, protosinghelul Antim Bâru, spune că “este responsabil cu nașterea de prunci pentru cuplurile infertile, izbăvește de dependențe (droguri, băutură, jocuri de noroc, etc.) și aduce reușită la examene”.

Starețul mănăstirii Chiajna a fost contactat de vânători de fantome din toată lumea. Se spune că la miezul nopții chipul doamnei Chiajna apare pe murii roși de ploaie și de vânt

Protosinghel Antim Bîru, starețul mănăstirii Chiajna a vorbit în emisiunea “Pașii Pelerinului”, Trinitas TV, 2024, despre fascinația pentru mister a celor care încearcă să sară gardurile ruinei.

Protosinghel Antim Bâru: S-a dezvoltat o dorință de a consuma și de a contempla evenimente macabre, de a contempla moartea. Mai ales tinerii care vin aici vor să vadă fenomene poltergeist, vor să vadă fantome. Chiar am fost contactat de cineva din Indonezia, care dorea să vină la 12 noaptea cu un aparat de măsurat fantome și să vadă dacă există așa ceva aici. I-am replicat frumos, spunându-i că acesta este un monument istoric și faptul că el dorește să facă acest lucru ar duce la desacralizarea lui.

Monumentul este și o biserică, noi nu ne putem comporta cu o biserică în acest fel, adică să aducem la ea aparate de măsurat fantome. Eu am refuzat să ofer astfel de experiențe aici, întotdeauna am pus accent pe cultură, pentru că această contemplare a morții este bolnavă. De aici rezultă o insensibilitate culturală și o comercializare a durerii. Trebuie să respectăm lucrurile pentru ceea ce au fost lăsate, nu să le dăm astfel de sensuri, pentru că atunci le vom distruge și ne vom distruge și pe noi.

Turcii au asediat mănăstirea, au bombardat-o și au incendiat-o în mai multe rânduri, convinși fiind că au în față o trufașă cetate de apărare. În ultimii ani, ruinele au fost folosite de alpiniști pentru antrenamente de cățărare, pitoanele lor fiind și azi vizibile în ziduri

Cu o vechime de aproape 250 de ani, construcția a trecut prin câteva cutremure devastatoare (14 octombrie 1802 “cutremurul cel mare”, 23 ianuarie 1838, 10 noiembrie 1940, 4 martie 1977) și a fost bombardată și incendiată de turci în mai multe rânduri (1812 și 1821).

Datorită “masivității” zidurilor aici s-au adăpostit bucureștenii de năvălitori, pentru ca mai apoi să-și pască vacile și caprele printre ruine, să arunce gunoaie sau să fure cărămida bisericii ca să-și facă case.

Protosinghel Antim Bâru: Cât despre cei care au luat cărămizi din biserică, se spune că dacă le-au folosit la grajduri de animale, animalele au murit, iar dacă și-au făcut case din ele, copiii s-au îmbolnăvit.

În 1995, la mănăstirea Chiajna s-au filmat câteva scene din filmul “Craii de Curtea Veche”.

La nici zece metri distanță de ruină trece calea ferată București-Craiova, zidurile fiind mereu supuse vibrațiilor induse de circulația trenurilor.

Mănăstirea Chiajna, prețioasă relicvă care ne conectează cu trecutul. La data ridicării, biserica monumentală era înconjurată de “o mare pădure de lemn de tufă” iar turcii n-au reușit s-o distrugă cu ghiulele de piatră

Cu silueta ei măreață, biserica mănăstirii Chiajna a primit încă o lovitură în anul 1821, când o bucată din turla lăcașului de cult a fost spulberată de ghiulele turcilor și s-a prăbușit, iar restul ei a căzut la cutremurul din 1977. În timpul Eteriei, în a doua jumătate a anului 1821, biserica a fost definitiv devastată de otomani.

Domnitorul Alexandru Ipsilanti, care avea să fie mazilit, și-a dorit o biserică “grandiosa”, mai mare decât orice alt lăcaș de cult din București. Edificiul depăşeşte ca mărime biserica Mănăstirii Văcăreşti, demolată de N. Ceaușescu

Construcția Bisericii a fost începută în timpul domniei lui Alexandru Ipsilanti (1774-1782) în stil neoclasic, cu dimensiuni enorme pentru acea vreme: 43 metri lungime și 18 înălțime, ziduri groase de 1 și 2 metri, și a fost terminată în timpul domnului fanariot Nicolae Mavrogheni (1786-1790).

Biserica fostei Mănăstiri Giuleşti „depăşeşte ca mărime biserica Mănăstirii Văcăreşti, fiind cea mai mare biserică pe care am avut-o vreodată în această parte a ţării, clădită pe plan tradiţional”.

Astăzi, pot fi admirate doar zidurile masive ale navei, arcele din naos cu o parte din tamburul turlei principale, semicupolele absidelor laterale și un arculeț în altar. Aici s-a îmbolnăvit de ciumă egumenul Mănăstirii Sărindar, retras la Chiajna

Marea biserică a Mănăstirii Chiajna din Giuleşti era, în cea mai mare parte, ridicată când, la data de 13 august 1787, Imperiul Otoman a declarat război Imperiului Rus, aliat cu Imperiul Austro-Ungar (Iosif al II-lea a declarat război Turciei în luna ianuarie a anului 1788).

Cât despre zvonul că aici nu s-ar fi oficiat niciodată slujbe, documentele arată ca, la 19 august 1792, Mănăstirea Chiajna-Giuleşti se afla în funcţiune, din moment ce fostul egumen al Mănăstirii Sărindar, devenit Arhiereu „s-au dus la Giuleşti unde se afla Mitropolitul Cosma Popescu, retras aici din cauza ciumii”.

După ce au mâncat seara împreună, când a vrut „să se închine de culcare”, Arhiereul Mănăstirii Sărindar a fost „cuprins de un leşin”.

A plecat grăbit spre Bucureşti cu intenţia de a se prezenta unui doctor, dar a murit în acea noapte la mănăstire. A două zi acesta a fost îngropat „cu alai cam puţin, pentru că se temeau oamenii de boala ciumii”.

Foarte curând, la data de 3 septembrie 1792, a decedat la reşedinţa sa din „metohul mitropoliei” şi Prea-Sfinţitul Mitropolit al Ungro-Vlahiei, Cosma Popescu, „l-au îngropat în Mitropolie”. Nu s-a dus nimeni să-i sărute mâna, pentru că se temeau de ciumă. (Ilie Corfus, 1947, pag.37, sursa: Istoricul Mănăstirii Chiajna).

Mai jos, publicăm o parte din cercetarea și concluziile studiului privind “Intervenția de urgență pentru punerea în siguranță a ruinelor Mănăstirii Chiajna-Giulești”.

Secretul rezistenței zidurilor cu o grosime de aproape 2 metri: mortarul utilizat a fost de var, cu compoziţie specială care asigură rezistenţa la umezeală şi o duritate deosebită. Biserica a fost ridicată de arhitectul zidar Johann Rathner

Sistemul structural al edificiului este de tip „pereţi portanţi masivi de zidărie din cărămidă” , care constituie componenta verticală a acestuia şi din „centuri de stejar” prevăzute după o anumită schemă la mai multe niveluri pe înălţime, pentru a-i asigura stabilitatea la încărcări laterale generate de cutremure de pământ.

La ora actuală, majoritatea componentelor de lemn care contribuiau la rezistenţa edificiului nu mai există, cele puţine care încă mai sunt vizibile se găsesc într-o stare de degradare maximă.

Dispunerea, atât în plan orizontal, cât şi în plan vertical a acestor piese metalice au asigurat şi încă mai asigură rezistenţa acestor ziduri cu dimensiuni considerabile.

“Dimensiunile cărămizilor utilizate la partea superioară a zidurilor bisericii aveau dimensiunile 26 cm x 13 cm x 5 cm, aspect care certifică construirea edificiului în două etape, destul de apropiate în timp”

Starea tehnică actuală a ruinei bisericii Mănăstirea Chiajna-Giuleşti este rezultatul bombardării acesteia de către turci, imediat ce aceasta fusese terminată „la roşu”, a cutremurelor de pământ din perioada 1790-2014, a acţiunilor climatice, a solicitărilor de natură dinamică generate de trecerea trenurilor de pe ruta București-Craiova şi, nu în ultimul rând, a acţiunilor oamenilor, care de-a lungul timpului au furat materiale sau au utilizat interiorul bisericii pentru alpinism şi alte activităţi.

De-a lungul timpului, încurajaţi de nepăsarea autorităţilor, oamenii s-au gândit gospodăreşte că, decât să se degradeze continuu pe câmp, mai bine să îşi aducă cărămizile şi lespezile de la ruina bisericii în curţile lor.

“Oamenii au extras piatră cu piatră din ruină, cărămidă cu cărămidă şi le-au utilizat la pavarea curţilor şi la repararea pereţilor caselor lor”

La ora actuală, biserica se află într-o stare de paragină totală, ruina acesteia putând fi prezentată după cum urmează: lipsa în întregime a pridvorului, bolta şi cupola pronaosului nu mai există, semicupolele absidelor laterale cu arcele lor încă există, lipsa boltei şi a cupolei pronaosului, a semicupolelor absidelor laterale.

Arcul de separaţie dintre pronaos şi naos, arcul triumfal şi un alt arc cu dimensiuni mai reduse în zona altarului dispus longitudinal şi rezemând pe pilaştrii din zona diaconiconului, respectiv pe pilastrul angajat în peretele curb al altarului, sunt încă pe poziţiile lor iniţiale.

Deşi aceste arce nu s-au prăbuşit încă, ele prezintă zone extinse de degradare care pun semne de întrebare serioase cu privire la comportarea acestora în timpul unui cutremur puternic de pământ.

“Edificiul a rezistat foarte mult şi sub forma de ruină; în timpul cutremurului de pământ de la 4 martie 1977 s-a prăbuşit şi o mare parte a turlei Pantocrator, iar acum „cerul cade trist” în interiorul acesteia”

Pereţii masivi ai navei bisericii s-au păstrat în mare măsură, dar sunt într-o stare avansată de avariere, prezentând fracturi, crăpături şi fisuri, formând zone extinse de degradare în masă a zidăriei.

O caracteristică importantă a mecanismului de degradare este pusă în evidenţă de o serie de fracturi accentuate în special în zonele de legătură a pereţilor dispuşi în planuri diferite (de exemplu, timpanul de vest cu pereţii longitudinali perimetrali ai navei), sau în zonele de intersecţie ale absidelor laterale.

“Nivelul general de degradare a ruinei, din punctul de vedere al calităţii cărămizilor şi a mortarului utilizat, este destul de avansat”

A fost constatată degradarea practic totală a centurilor de lemn care erau dispuse în registre orizontale la diferite cote ale pereţilor structurali de zidărie din cărămidă pentru preluarea forţelor de întindere şi pentru a asigura un comportament adecvat în cazul unor acţiuni de natură mecanică (ghiulele de piatră menite să distrugă edificiul) şi la incidenţa cutremurelor de pământ.

O sursă documentară spune că Mănăstirea Chiajna ar fi fost ridicată cu bani și odoare găsite chiar pe locul unde a fost zidită biserica. Domnitorul Alexandru Ipsilanti și-a dorit o construcție “grandiosa”

Un manuscris al unui învăţător, P. Stănescu, furnizează informaţia potrivit căreia pe locul unde se găseşte ruina bisericii Mănăstirii Giuleşti s-a găsit „o comoară de bani” şi că aceşti bani au fost folosiţi pentru zidirea acesteia.

Documentul aflat în Arhivele de la Braşov, datat 30 iulie 1793, arată faptul că Mitropolitul Ungro-Vlahiei a trimis unui negustor din Braşov o ladă cu odoare bisericeşti, probabil pentru a le vinde şi a obţine banii necesari pentru a-l plăti pe meșterul Johann Rathner.

Acesta a încercat, în anul 1782, să obţină plata pentru lucrările efectuate şi rămase neplătite după mazilirea domnitorului Alexandru Ipsilanti (ianuarie 1782).

Istoricul Nicolae Iorga afirma că Alexandru Ipsilanti, împreună cu apropiatul său Cosma Popescu, Episcop de Buzău (1763-1787), apoi Mitropolit al Ungro-Vlahiei (ales la 9 octombrie 1787 şi până la moartea sa în 1792), au vrut să construiască o biserică mult mai frumoasă decât toate celelalte (grandiosa).

Din două documentate, aflate în arhivele din Sibiu și Brașov, rezultă că lucrările de construire a monumentului au fost realizate de o echipă a arhitectului zidar Johann Rathner, începând din anul 1780, fiind întreruptă la sfârşitul primei domnii a lui Alexandru Ipsilanti (ianuarie 1782).

Nu cunoaştem arhitectul care a conceput acest edificiu, dar după felul cum l-a tratat, putem spune că era cunoscător al arhitecturii italiene, în realizările ei cele mai frumoase şi că s-a străduit a satisface programul cerut, prin respectarea nevoilor cultului şi tradiţiilor autohtone, prin cercetarea edificiilor similare existente (poate biserica mănăstirii Căldăruşani, cu care biserica noastră se pare că ar avea contingenţe mai apropiate, scrie arhitectul Virgiliu Popescu în lucrarea „Despre biserica fostei mănăstiri Giuleşti”.

Informaţia furnizată de documentul de la Sibiu din anul 1782, potrivit căreia Alexandru Ipsilanti îşi propusese să facă o biserică grandioasă (grandiosa) este confirmată de arhitectura bisericii care are anumite elemente ce o disting de celelalte monumente religioase din Ţara Românească: mărimea acesteia şi mărimea altarului.

Motivaţia construirii unei biserici cu asemenea dimensiuni poate fi legată de schimbările petrecute în ierarhia Bisericii Ţării Româneşti din acele vremuri. Biserica Mănăstirii Chiajna-Giuleşti a fost construită după un „plan tradiţional” ocupând o suprafaţă de 653 m2

Releveul realizat şi publicat în anul 1958 de arhitectul Virgiliu Popescu pune în evidenţă „grandoarea spaţiului pe care îl cuprinde între zidurile şi bolţile sale”. Acesta arată o „lungime” a bisericii de 43,00 m (măsurată la exterior de la fereastră altarului până la faţa pridvorului care a existat iniţial) şi o „lăţime” egală cu 17,00 m (măsurată la exterior în zona pronaosului).„Înălţimea” la cornişă a lăcăşului de cult este egală cu 12,00 m.

„Având aceste dimensiuni, biserica fostei Mănăstiri Giuleşti „depăşeşte ca mărime biserica Mănăstirii Văcăreşti, fiind cea mai mare biserică pe care am avut-o vreodată în această parte a ţării clădită pe plan tradiţional”

Arh. Virgil Popescu a comparat suprafaţa Mănăstirii Giuleşti (653 m2 ) cu suprafaţa Bisericii Patriarhale (567 m2 ), cu cea a Bisericii Sf. Gheorghe-Nou (570 m2 ) şi cu cea a bisericii fostei Mănăstiri Văcăreşti (575 m2 ), afirmând că are o suprafaţă comparabilă cu cea a corpului propriu-zis al bisericii de stil româno-gotic Sf. Spiridon-Nou, care nu o depăşeşte decât cu suprafaţa ocupată de contraforţii săi.

Pridvorul era închis perimetral printr-un parapet înalt care poate sugera delimitarea acestuia printr-o succesiune de pilaştri, lăsând din loc în loc spaţii pentru golurile ferestrelor. Timpanul de vest al pronaosului având grosimea comparabilă cu ceilalţi pereţi perimetrali exteriori, prezintă trei goluri de acces.

Pronaosul bisericii are formă dreptunghiulară şi are laturile egale cu aproximativ 14,00 m, respectiv 9,70 m, dimensiuni măsurate la interior între pereţii de zidărie din cărămidă.

În pronaos au 4 existat doi stâlpi masivi al căror rol era acela de a contribui la susţinerea părţii sale superioare – patru arce şi bolţile corespunzătoare care se descărcau pe peretele de zidărie de cărămidă de la vest şi pe timpanul dintre naos şi pronaos.

Între pronaos şi ante-naos, alţi doi stâlpi (susţineau timpanul şi realizau separarea între spaţiile acestora.

Naosul avea formă unui pătrat cu latura de 14,40 m şi era delimitat de patru stâlpi de zidărie de cărămidă masivi pe care descărcau prin intermediul pandantivilor a patru arce în plin centru. Cei patru stâlpi susţineau un inel cilindric cu diametrul de peste 9,00 m, care constituia baza turlei celei mari a Pantocratorului care ar fi putut atinge o cotă situată între 25-30 m.

Absidele laterale, uşor pronunţate spre exterior, depăşesc planul pronaosului, astfel încât în dreptul lor biserica atingea cea mai mare lăţime. Pereţii ai absidelor laterale au formă semicirculară, atât la interiorul, cât şi la exteriorul bisericii. Între naos şi altar există o „tâmplă de zidărie”, prevăzută cu trei goluri de uși „portiţe împărăteşti” în ax şi „porţile diaconeşti” pe lateral.

Iluminatul spaţiului interior al bisericii era asigurat de ferestrele dispuse pe ambele lături ale lăcăşului (câte două ferestre pe fiecare latură a pronaosului şi naosului), prin ferestrele turlei Pantocrator şi (probabil) prin cele două turle situate deasupra pronaosului.

“Arhitectul Virgiliu Popescu a avut credinţa că cele două turle situate deasupra pronaosului au urmat modelul de la Mănăstirea Căldăruşani”

Altarul este luminat de fereastră centrală (pe axul longitudinal al bisericii) și una suplimentară amplasată pe partea de nord a acestuia. În pereții monumentului pot fi văzute unele goluri ovale, care par a fi practicate ulterior (probabil pentru a asigura o ventilare şi o iluminare mai bună a interiorului). S-a urmărit astfel asigurarea unei atmosfere de linişte şi de reculegere specifică monumentelor religioase.

Nu există niciun document care să ateste clar câte turle a avut biserica Mănăstirii Chiajna-Giuleşti. Prezenţa celor patru stâlpi în pronaos, asemănătoare cu dispoziţia aceluiaşi număr de stâlpi la alte biserici, cum ar fi biserica Mănăstirii Cernica, conduce la concluzia că deasupra pronaosului au mai existat două turle care, împreună cu turla Pantocrator, l-au făcut pe arh. Virgiliu Popescu să considere că biserica Mănăstirii Chiajna-Giuleşti ar fi avut trei turle.

“Elementele decorative ale turlei naosului scot în evidenţă procedeele de lucru autohtone, fiind proeminente la partea inferioară a acestuia, urmărind formă unui bulb că în unele realizări ale epocii baroce”

Elementele decorative sunt mult mai bogate la exterior. Înălţimea pereţilor masivi de zidărie din cărămidă este împărţită de un brâu median în două registre de panouri uşor reliefate – zidărie aproape egale.

Brâul este realizat din zidărie de cărămidă special profilată (semicirculară), având o extremitate rotunjită al cărui finisaj de tencuială cu nisip cernut cu sită deasă, încă există pe alocuri.

Existenţa celor două registre este justificată de procedeele decorative autohtone, dar elementele de detaliu aparţin stilului neoclasic: registrul superior are un anumit număr de firide, iar registrul inferior are în compoziţia sa panouri cu cadre ritmate cu coloane angajate de cărămidă, care la partea superioară au capiteluri cu volute spectaculoase trădând ordinul ionic, realizate din cărămizi cu un profil special.

Interiorul bisericii Mănăstirii Chiajna-Giuleşti pune în evidenţă un stil cu accente neoclasice, într-o formă simplificată, în pronaos fiind prevăzuţi stâlpi masivi de zidărie de cărămidă, o cornişă generală conturând spaţiul la nivelul naşterii arcelor.

“La interior, pereţii de zidărie din cărămidă au fost tencuiţi cu un mortar de var special, grosimea tencuielii fiind cuprinsă în intervalul 5-7,5cm . În compoziţia mortarului au putut fi identificate fire de câlţi şi păr”

Cercetarea arheologică, efectuată în perioada 1970-1971 de către „Muzeul de Istorie a Municipiului Bucureşti”, n-a identificat fragmente de frescă, aspect care a condus la presupunerea că biserica n-ar fi fost pictată niciodată.

Pardoseala bisericii Mănăstirii Chiajna-Giuleşti era realizată din dale de piatră

Construcţia impunătoare a bisericii Mănăstirii Chiajna-Giuleşti a fost influenţată de arhitectură italiană, fiind însă prezente şi elemente de concepţie, respectiv elemente constructive, specifice arhitecturii religioase autohtone.

Amprenta neoclasică a dat edificiului un aspect auster, iar prezenţa stâlpilor masivi de zidărie din cărămidă a creat o impresie care amintea imaginea colonadelor templelor clasice. (Sursa: Studiul privind “Intervenția de urgență pentru punerea în siguranță a ruinelor Mănăstirii Chiajna-Giulești”)..

Nu putem decât să ne imaginăm cum arăta Mănastirea Chiajna în anii săi de glorie, pe vremea când monarhii, domnii, constructorii și norodul trăiau. O bijuterie ruinată la margine de București.

„Ruina Bisericii Mănăstirii Chiajna” este un episod din seria „Make Bucharest Great Again”, care vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare. Ce am mai scris se află aici:

• De ziua lui Emil Prager, inginerul care a înălțat Bucureștiul modern din beton armat. Cine era “Opapa” pentru nepoata strălucitului constructor I INTERVIU
• EXCLUSIV I Turnul lui Țepeș Vodă, tainele unui monument unic în București. Misterioasa cetate care adăpostea un rezervor de apă a fost restaurată
• Patrimoniu profanat: ciudata capelă din Pădurea Băneasa. Monumentul misterios, năpădit de liane, a fost ridicat pentru “bancherul României Mari”
• Misterele Blocului Roșu, palatul abandonat de pe Calea Victoriei. Clădirea modernistă a adăpostit birourile companiei Banloc-Goodrich, primul producător de anvelope din România
• Tragedie din onoare. Monumentala casă neoromânească din inima Bucureștiului, locul unde Gen.Vasile Zottu, Șef de Stat Major, și-a pus capăt zilelor
• Strigă suferința tăcută a clădirii din str. Traian, o bijuterie arhitecturală distrusă. Bucureștiul caselor arse, cum dispare memoria construită a orașului
• FOTO I Frumusețea uitată a Bucureștiului neoromânesc. Topul clădirilor publice și particulare care-au dat boierie, stil și identitate orașului. I INTERVIU
• VIDEO I Filipescu-Cesianu, singura casă cu foișor și cea mai frumoasă grădină de pe Calea Victoriei. Clădirea cu acoperiș imperial și-a redobândit strălucirea
• Dispariția unei comori din București. Cum a fost jefuit Palatul din Herăstrău al Principesei Elisabeta, plin de opere de artă până au venit comuniștii la putere
• Mutilarea Sălii Dalles, clădire “înghițită” de un bloc socialist. Elegantul edificiu interbelic a fost clădit din suferința unei mame care și-a pierdut toți cei 3 copii
• Plânge casa părăsită a Prințesei Caradja, o splendoare din Micul Paris, acum probabil cea mai tristă clădire din București. Aici venea Enescu să cânte
• Casele cu băcănie ale neguțătorului Nae Petrescu din Mântuleasa, mărturii ale Bucureștiului dispărut. Ansamblul de patrimoniu trăiește de aproape 150 de ani
• Imaginile unei crime de patrimoniu. Casa arhitectului Grigore Cerchez, o splendoare de pe Calea Victoriei, demolată pentru că se afla pe traseul lui Ceaușescu | INTERVIU
• EXCLUSIV | Vila Nae Ionescu, cu buncăr și tunel secret spre aeroportul Băneasa. Industriașul Malaxa i-a dăruit-o, mareșalul Antonescu și-a făcut-o reședință
• Vila Malaxa, reședință monumentală pe măsura lui “Krupp de România”. Mită, corupție și exil. Cât de bogat era industriașul când a dat Bucureștiul pe New York
• Cea mai veche și mai iubită casă de pe Parfumului a renăscut. În “Parfumeria” din cartierul evreiesc, Silvia Kerim a trăit o dragoste profundă cu regizorul Mircea Veroiu
• VIDEO I Gemenele neogotice din mahalaua Batiștei. Cele două case în oglindă de pe Calderon, despre care legenda spune că au fost zestrea a două surori
• FOTO | Dărâmarea Bisericii Enei, cu turla dislocată într-o noapte de aprilie, când „întunericul s-a umplut de praf”. Imagini teribile, surprinse de arh. Radu Ștefănescu
• Promis final fericit pentru o clădire-simbol a Bucureștiului: Casa lui Dinu Lipatti. Cine promite să salveze locul unde a creat cel mai mare pianist al secolului XX
• Se vinde Castelul de pe Chei, cea mai frumoasă ruină din București. Deslușirea unui mister: monumentul seamănă izbitor cu Templul spiritist închinat Iuliei Hasdeu
• Cadoul otrăvit: o bucată din Casa Dinu Lipatti, scoasă la vânzare de ziua de naștere a marelui pianist. PMB spune că licitația poate fi lovită de nulitate
• EXCLUSIV I Vila Steinebach, cea mai frumoasă casă din Cotroceni. Principele Nicolae i-a dăruit-o iubitei sale, femeia din cauza căreia care a fost expulzat
• Fabrica de ciocolată Zamfirescu, celebră în Bucureștiul interbelic, și destinul ei amar. La naționalizare, proprietarul s-a sinucis. Prin demolare, a devenit miză imobiliară
• Ultima casă de târgoveț din Cartierul Armenesc. “La Metoc”, grădină secretă cu smochini, huzur oriental, socată și șerbet pentru verile încinse din București
• În căutarea Sublimului Ruginit. „Feronerie București”, cu meșterii care au făcut cele mai frumoase marchize, uși și garduri – bijuteriile din fier forjat ale orașului
• Strălucitul conac al Sabinei Brătianu, cândva templu al artelor. În imensa curte din spate, azi e Sera Eden, grădină de vară cu bar
• Planuri extraordinare pentru revitalizarea Depoului “Victoria”, cel mai vechi din București. Halele și clădirile se află în jalnică degradare I INTERVIU
• Moare Casa lui Toma Zamfirescu, marele fabricant de săpun care-a spălat Bucureștiul. De fabrica lui s-a ales praful, cade și reședința I Interviu cu ultimul Zamfirescu
• Neștiuta dramă trăită într-o superbă vilă din nordul Bucureștiului. Istoria casei făcute de arh. Marcel Iancu pentru prietena lui cea mai bună, extraordinara sculptoriță Milița Petrașcu
• FOTO I Cel mai frumos monument de arhitectura industrială din București, o poveste dulce-amară: vila și fosta Fabrică de calești “Hermann J. Rieber”
• Veste dureroasă: Cartierul Evreiesc mai pierde un monument istoric. Fosta școală de meserii “Ciocanul” e scrum. OAR-București cere intervenția urgentă a autorităților
• Luxoasa vilă a bancherului Jean Juster, perla Bucureștiului modernist. Clădirea e lângă Biserica Silvestru, a fost proiectată de arh. Marcel Iancu și avea chiar și solariu
• Cum a scăpat de demolare Hanul lui Manuc, martor al vechiului București. Paradoxal, în anii ’60, la conducerea lucrărilor de restaurare era un fost deținut politic
• “În căutarea Micului Paris”. Imagini rare cu cele mai frumoase clădiri din București, exemple glorioase de arhitectură franceză. Istoria vie și veselă a proprietarilor
• EXCLUSIV | În casa Principesei Elisabeta era fostul restaurant “Mărul de Aur”. Imagini de epocă din interiorul monumentului de pe Calea Victoriei, cel mistuit de flăcări
• Prima vilă modernistă din București e “cutia albă” a unui negustor de vinuri din Cartierul Evreiesc. Clădirea, proiectată de arh. Marcel Iancu, arată azi deplorabil
• Renaște Palatul impunător de după Dealul Mitropoliei. Acolo, unde acum e Colegiul de Arte Dinu Lipatti, s-a scris istoria feminismului în București
• Minuni ascunse sub două straturi de vopsea în casa căpitanului D. Pandele. Și tu poți să le vezi, monumentul din mahalaua Mântuleasa, restaurat și redat bucureștenilor
• EXCLUSIV | Misterul din Casa cu Sfinx și formidabila ei renaștere. Aici a fost secretă lojă masonică, iar un arhitect italian a transformat-o în magnifica lui reședință din București
• EXCLUSIV I “Casa Suțu, palatul și fantomele sale”. O zi din viața extravagantului cuplu Irina și Grigore Suțu, supranumiți Turcul și Cămila, și sofisticatele lor baluri din vechiul București
• EXCLUSIV | Uzina Electrică Filaret, în imagini incredibile din 1908. Ce șanse are spectaculosul monument de arhitectură industrială să fie redat Bucureștiului
• “Alo, Alo, aici Radio București!”. Călătorie în anii ’50, când s-a construit Palatul Radiodifuziunii. Sediul vechi, o clădire frumoasă de pe Berthelot, fusese distrus în război
• EXCLUSIV I Ecaterina, prințesa răpită. Incredibilul destin al nepoatei Nababului: a copilărit prin orfelinate, și-a dedicat viața orfanilor din Leagănul “Sf. Ecaterina”, de la Arcul de Triumf
• Cel mai frumos castel mediteranean din București ascunde o istorie cumplită. Proprietarii au fugit spre libertate, dar au ajuns în lagărele lui Tito | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Cine-a pus pe roate Caru’ cu Bere din Centrul Vechi. În splendida clădire proiectată de arhitectul Palatului Peleș au intrat și Caragiale, și Rolling Stones
• EXCLUSIV | Cum a ridicat Nababul Palatul Cantacuzino, azi Muzeul Enescu. Mărețul monument simbol din București e foarte degradat, iar restaurarea nu se mai termină
• Tainele Casei Lipizer, cea mai veche reședință de arhitect din București. Clădirea neogotică, ruptă parcă din “Urzeala Tronurilor”, a fost scanată 3D și va fi restaurată
• Palatul Mogoșoaia, minunea de lângă București. Cum a transformat Prințesa Martha Bibescu o ruină în cel mai rafinat loc de întâlnire pentru elitele Europei
• Fenomenala bibliotecă din Casa lui Dimitrie Gusti, fondatorul Muzeului Satului din București. Cum a fost alungat din reședința sa | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Băncii Chrissoveloni, splendoarea din Centrul Vechi printr-un noroc scăpată neatinsă de distrugeri. Șansă pentru patrimoniu, șoc pentru proprietari I INTERVIU
• EXCLUSIV I Palatul Niculescu-Dorobanțu, o minunăție neogotică unică în București, în 10 imagini superbe și rare din interior | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV | Un secret de 4 stele. Cum a fost construit Hotelul Lebăda de pe insula Pantelimon, pe locul fostei mănăstiri-spital, unde șantierul a reînviat un vechi pericol
• Cum a făcut Gospodăria de Partid cantină din Palatul bancherului Spayer. Renaște clădirea după care se întorcea soarele Bucureștiului | Interviu cu arh. Mihai Eftenie
• Distrugerea unui imperiu, cu bănci, palate și moșii | Interviu cu Jean Chrissoveloni, ultimul din dinastia bancherilor care a dezvoltat Bucureștiul și România
• Cum a fost construit Sky Tower, cea mai înaltă clădire din București. Are 37 de etaje și un restaurant în nori, din care vezi orașul ca-n palmă I INTERVIU
• EXCLUSIV I Cum arată în interior vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic. O casă de tip neoromânesc, devenită spectaculos imobil mediteranean | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Imobiliara, cel cu Pasajul Victoria, splendoare și decădere. Fațada la Calea Victoriei a fost reabilitată, dar construcția, veche de peste 100 de ani, a rămas neconsolidată
• VIDEO I Vedem ce nu mai este, ba chiar pășim în Muzeul Simu, legendarul. Templul Artelor de pe Magheru, demolat în comunism, reconstruit virtual acum | INTERVIU
• Cea mai frumoasă casă de pe Bd. Primăverii, cu living cât un apartament și istorie incredibilă. Cum a fost ocupată de un feroce tandem stalinist I Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Hotelul Luvru, azi Capitol, “cea mai măreață clădire de pe Calea Victoriei”, cu ale sale 9 vieți. 10 hoteluri, un singur arhitect: Arghir Culina. I INTERVIU
• Fabulosul Testament al Nababului, cândva cel mai bogat român. Avea munți, moșii, petrol și palate în București. Interviu cu Max Caradja, urmașul lui Gh. G. Cantacuzino
• Revanșa familiei Mavrodin. Cum au reușit doi profesori să recupereze superba reședință a strămoșilor, din buricul Bucureștiului, și apoi să vadă lumea
• Două dintre cele mai frumoase blocuri moderniste din Bucureștiul interbelic. Au rezistat și marilor cutremure, și probei timpului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Omul care a dăruit Bucureștiului cele mai multe biserici. Capodopera sa este Biserica Mănăstirii Cașin, primul lăcaș decorat doar în mozaic
• Cum a renăscut din propria-i cenușă cel mai frumos castel mediteranean din București. Clădirea, făcută scrum la bombardamentele din’ 44 | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Cum a rămas fără turnuleț și fără frumusețe exotică vila istoricului Ionnescu-Gion, mare îndrăgostit de București. Iulia Hașdeu urma să-i fie soție
• EXCLUSIV I Nedreapta poveste a actriței Elvira Godeanu și a casei sale extraordinare de pe Docenților. Comuniștii au dat-o afară din vila primită în dar de la Emil Prager
• Uimitoarele palate cu grădini de pe Aleea Modrogan. Într-unul a trăit amantul Principesei Elisabeta și a fost demolat, altul e sediu PNL | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Tezaurul risipit prin tot Bucureștiul. Rămășițele Mănăstirii Văcărești sunt împrăștiate, în vreme ce PMB promite de 12 ani un Memorial la Palatul Mogoșoaia | INTERVIU
• Cafeneaua Veche e ca nouă și-a luat marele premiu pentru arhitectură de interior. E-n Centrul Vechi și are o istorie fabuloasă. Aici se bea neîntrerupt cafea de aproape 250 de ani
• Cea mai frumoasă poveste din București. Bodega magică de pe strada Povernei, tapetată cu tablouri de Luchian și Tonitza. Cârciuma de cartier rivaliza cu Capșa
• “Patrimoniu cu termopane” – Blocul Mirto din centrul Bucureștiului, cu fațada mediteraneană desfigurată. A fost casa unui demnitar țărănist, anihilat de comuniști I Interviu arh. Mădălin Ghigeanu
• Un colonel rus, mușcat de un câine turbat, a salvat de la naționalizare un minunat Palat din București. Clădirea de pe strada Frumoasă a fost reședința fratelui lui Take Ionescu
• Fabulosul conac-muzeu al întemeietorului Operei Naționale din București e de vânzare, iar statul român zice pas. Se vinde cu tot cu lucruri minunate, de la tablouri la pianul Bosendorfer I INTERVIU
• Comoara dintr-un sipet, de unde ies la lumină primele imagini color cu clădiri-simbol din Bucureștiul de acum 100 de ani, realizate de arhitectul Gării de Nord | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Strălucește iar Casa negustorului Vanghele din zona Chirigii, vechea vamă a Bucureștiului. Bijuteria cu fațadă neobrâncovenească și geamlâc, salvată cu credit la bancă I INTERVIU
• Casa Macca, fascinanta reședință din Micul Paris, înfrumusețată de cei mai buni meșteri europeni, de la pictori zugravi până la grădinari. Descoperiri remarcabile în arhive | INTERVIU
• A înviat Casa cu Geamuri Bombate, unicat de arhitectură veche. Surpriză: prin ferestre se vede tot, sticla nu e opacă, așa cum umbla vorba prin București | INTERVIU
• Frumusețea fără vârstă a palatului mediteranean din strada Zambaccian. A fost reședința lui Sergiu Nicolaescu și devenit motiv de dispută după moartea lui | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Foișorul de Foc, minunea Bucureștiului de altădată, revine la viață. Bucureștenii și turiștii vor putea să urce în lanternou, să vadă orașul de sus
• Dispariția unei bijuterii: vila din Primăverii a Contesei Elena Wassilko. Micul palat aristocrat a avut ghinionul de a se învecina cu palatul lui Ceaușescu | INTERVIU arh. Mădălin Ghigeanu
• Una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București și povestea ei spectaculoasă. Industriașul care a construit-o și-a ales cel mai potrivnic moment | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Povestea formidabilă a vilei din București care domnește, practic, peste un cartier. Aici a locuit dirijorul Iosif Conta | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Club A, rezistență și legendă. Cum s-a născut, în pivnița unei clădiri mediteraneene din București, paradoxala oază de libertate | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Mister elucidat. Vila din Primăverii în care a trăit “aristocratul roșu” I. Ghe. Maurer e, cu siguranță, opera marelui arhitect Ion Giurgea. I Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• ​​Splendoarea Bucureștiului nevăzut. Imagini fascinante din interiorul blocurilor Art Deco. Cele mai multe sunt neprotejate și, astfel, sunt deseori mutilate | INTERVIU
• Descoperire extraordinară, sub vopseaua ordinară a pereților Casei Macca din București. Au fost scoase la lumină picturi nevăzute și neștiute de nimeni până azi
• Ce știm despre Blocul Leonida e greșit. Cine a construit Templul Automobilului din Bucureștiul interbelic, acum cu sanctuar fast-food la parter | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Leonida&Co; cum a fost nimicit un imperiu auto cu garaje, show-room și bloc corporatist pe Magheru. Azi, extraordinarele clădiri de patrimoniu mor sub ochii noștri
• Fosta reședință de la Snagov a soților Ceaușescu e, de fapt, Palatul Principelui Nicolae, mutilat de cei doi. „De ce a trebuit să distrugă o capodoperă de arhitectură?” | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• O comoară aruncată la gunoi, într-o ghenă din București. Extraordinara poveste a arhitectului care a proiectat Casa Scânteii, dar și 100 de vile moderniste în Constanța interbelică
• Treptele Rușinii. Xenofon, Cenușăreasa Bucureștiului, a căzut din topul celor mai frumoase străzi în trepte pictate din lume, direct în cel al dezamăgirii turiștilor
• Magia unui vechi imobil din București. Soprana Ioana Bentoiu: Sunt obsedată de acea casă, am visat-o și o tot visez. Aș face orice să o revăd în interior
• Istoria interzisă a grandiosului Palat de la Scroviștea. Domeniul de lângă București preferat de președinții României, loc de taină bine păzit. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Descoperire remarcabilă pe șantierul de la Palatul Universității din București: un tunel înalt de 4 metri înconjoară clădirea principală a monumentului
• Născut în Mahalaua Cuțarida, scriitorul Eugen Barbu (“Patronul”) a ajuns să locuiască într-un palat mediteranean naționalizat din mijlocul Bucureștiului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Destoinicul meșter Dorel a lovit cu burlane și vopsea portocalie într-un bloc interbelic din zona protejată Armenească. Clădirea e de nerecunoscut
• EXCLUSIV I Vești excelente despre Palatul Universității. Va fi refăcut de la zero spectaculosul fronton cu vultur și grifoni, distrus de bombardamentele din 1944
• Cvartalul din București, „dreptul poporului la coloane” sau stalinismul cu față umană. Cum au ajuns clădirile tip cazarmă mai scumpe și mai căutate decât blocurile noi
• EXCLUSIV I Principesa Elisabeta a avut un fiu adoptiv, moștenitorul Palatului Elisabeta din București. Am descoperit cine a fost arhitectul care a proiectat impresionantul edificiu. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Drama proprietarilor Vilei Tătărescu din București. După ce Emanuel Tătărescu a fost închis în temnița comunistă de la Sighet, soția lui s-a sinucis | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Descoperă vila mediteraneană din care Gheorghe Tătărescu a fost aruncat în închisoare. Pe casă a pus stăpânire odrasla lui Petru Groza | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul Adina Woroniecka de la Șosea, scos la vânzare. Soarta unei Prințese a Bucureștiului transformată de comuniști în Cenușăreasă. Interviu I arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila din București cu tunel secret care duce la TVR. A aparținut Principesei Ileana și a fost reședința Tanței Gheorghiu, fata lui Dej. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul mediteranean în care a fost instalat”Tov. Sadoveanu”, opera arhitectului pe care Bucureștiul interbelic iubea să-l urască. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Intră în cel mai exuberant palat mediteranean din Cotroceni, cândva reședința celui mai bogat brutar din București. Interviu cu arhitectul Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Blocul Florentin, o istorie îngropată în arhive iese la lumină. Arh. Mădălin Ghigeanu a descoperit cine a proiectat una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București
• Aici a trăit Maria Tănase. Blocul capodoperă al unui arhitect uitat care a transformat moda vremii într-un seducător stil mediteranean al Bucureștiului
• EXCLUSIV | Cum se poate transforma Sala Palatului în „pol cultural al Bucureștiului”. Planul arhitectului Romeo Belea, ultimul în viață din echipa care a construit impozantul edificiu
• EXCLUSIV I La 90 de ani, arhitectul Romeo Belea vrea să modernizeze Sala Palatului. Este ultimul proiectant în viață din echipa care, în 1958, a construit edificiul monumental
• A fost demolată prea frumoasa casă din București în care a copilărit Margareta Pâslaru. Clădirea avea pe fațadă medalionul mamei sale, realizat de bunicul său, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad
• PREMIERĂ | Se ridică lofturi din ruinele fostei fabrici Luther-Grivița. Mălțăria din București în care se făcea “cea mai bună bere din lume” se transformă fabulos
• IMGB și Aversa, ultimii coloși din patrimoniul industrial al Bucureștiului pulverizați de ghiuleaua investitorilor imobiliari. “Demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare”, spun arhitecții
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care