Make Bucharest great again! Povestea restaurării celor mai frumoase case vechi din București. Astăzi, despre cum a înviat o vila superbă, în stil neo-românesc

Am trecut de multe ori, în București, pe lângă case vechi, ruinate, abandonate, uitate, distruse de timp și de nepăsarea oamenilor. Am fost curioasă: oare cum arătau în timpul lor de glorie, cine le-a construit și pentru cine? B365 începe astăzi un serial despre puținele clădiri de patrimoniu din București restaurate, redescoperite, reparate, repuse în valoare. Cu fotografii de dinainte și de după refacere. Cu poveștile celor care le-au ridicat și ale celor care le-au vindecat. Reportaje cu stil dintr-un oraș cu stil. “Make Bucharest great again”, o inițiativa B365 care te ajută să înțelegi mai bine orașul în care trăiești, trecutul și frumusețea lui arhitectonică.

Te duci la Paris și nu vezi reședințe prăbușite, totul este păstrat că acum două sute de ani. Te duci în Italia și ești uimit de felul în care italienii înțeleg să își conserve trecutul, orașele, tirgurile, piatetele. Nu mai zic de Barcelona, orașul în care casele lui Antonio Gaudi sunt adevărate temple cu milioane de pelerini, perfect funcționale, întreținute, îngrijite.

Orașele devin mai vizitate și mai bogate dacă au clădiri restaurate și bine conservate

“Există pînă la urmă, că vrei sau nu vrei, o lume care acceptă și care încurajează patrimoniul istoric construit și o lume care îl ignoră, iar chestia asta face că orașele să fie mai vizitate, mai bogate, mai nuanțate și locuirea să fie infinit mai diversă prin calitativ. Există orașe frumoase, orașe-bijuterie, dar și orașe urâte și neinteresante”, spune arhitectul Șerban Sturdza în cartea “ Case din București. Valoare prin restaurare”, semnată de domnia sa și de Oana Marinache, Maria Dumbravacian și Ioana Olteanu, volum publicat de editura ACS ( Art Conservation Support).

Înainte, clădirea în stil neo-românesc a fost folosită de milițieni și de armată

Clădirea de pe stradă Romulus 77 l-a avut arhitect pe domnul Șerban Sturdza și face parte din puținele și sporadicele exemple de case din București care au trecut printr-un amplu proces de restaurare și de conservare. În anul 2017, o casă istorică semnată de unul dintre cei mai importanți arhitecți ai stilului neo-românesc, Paul Smarandescu, a fost redată orașului, în toată strălucirea ei de odinioară. Înainte a fost ocupată de milițieni, a fost sediu al Inspectoratului de Miliție, dar și centru de recrutare al armatei. Florin Vlad este inginer constructor și conduce Vlad Group, o companie sută la sută românească specializată pe segmentul nișă de reabilitare a caselor și imobilelor vechi. Are 40 de angajați-meșteri și crede că orașul poate să renască.

“M-am îndrăgostit de București prin casele lui vechi, înainte de toate”

“Casa de pe stradă Romulus este proiectul meu de suflet, am învățat enorm de la domnul arhitect Sturdza. Eu am venit în București în 1990 și, atunci, a fost criminal. Era praf, era un oraș murdar, bezmetic, miroasea urât, era abia ieșit din comunism. Când a fost momentul în care am început să mă simt bucureștean? Nici nu îmi mai aduc aminte. Până când nu am început să lucrez la clădiri de patrimoniu, eu nici nu vedeam casele vechi. Nici nu știam că există, abia atunci am început să iubesc casele vechi, în timp ce le descopeream pe șantier. Am învățat foarte mult de la arhitecți, dar cel mai mult am învățat de la case, fiecare casă e ca un om care trebuie să aibă de toate. Nu am mai văzut casele ca pe niște clădiri și, așa, m-am îndrăgostit de București, prin casele lui, înainte de toate”.

Șerban Sturdza a păstrat spiritul arhitectului care a realizat clădirea, Paul Smărandescu

Arhitectul Șerban Sturdza a păstrat valoarea materială a casei și a introdus cât mai puțin beton. A modelat tavanele de la pod, ca lumina să curgă în imobil. “Am lucrat cu mult oțel, cu oțel colorat și cu oțel aurit, cu foița de aur pe niște trepte de scară de la etaj. Au fost lucrări foarte pretențioase, cu cât casă devenea mai interesantă, cu atât se schimba și proiectul”, spune Șerban Sturdza în ”Case din București. Valoare prin restaurare, editura ACS”. A păstrat lemnul aproape în totalitate, “pentru că era o mare cantitate de lemn care dădea coerentă expresiei arhitecturale”. A eliminat doar elementele care erau atacate microbiologic, streșinile, capetele de căpriori. A rezolvat tot ce ținea de umiditate, fundațiile au fost protejate atent și s-au făcut lucrări de hidroizolație. A menținut tâmplăria existentă, nu a scos nici măcar un toc din perete pentru a-l înlocui. A păstrat mozaicul și spiritul arhitectului care a ridicat clădirea, Paul Smarandescu. Astăzi, în clădirea din strada Romulus se întâmplă evenimente culturale, lansări de carte si concerte.

“ Cînd a venit doamna Maria Dumbravacian, restaurator, în proiect, trebuia să facem tavanul de la sufragerie. Atunci s-a făcut un plan de pictură, am ales motivul, densitatea frunzișului, etc.(…) Pentru acest decor eu doream ceva cu nuanțe renascentiste care să aducă vorba despre cum introduci frunzișul și grădina în casă într-o manieră picturală.”, spune Șerban Sturdza.

“Casele te aleg pe ține, nu tu pe ele” spune proprietara clădirii

“ O casă veche nu se locuiește oricum, ci cu înțelepciune, respect, iubire, deschidere spre ascultarea vechilor povești trăite de ea, precum și cu prezența și noblețea actualului povestitor. Aceste case te aleg ele pe tine, nu tu pe ele, așa cum tinzi să crezi la început (…). Consider că proprietatea din Romulus 77 este valoroasă în cartier. Fie ca deschiderea acestui proiect către public să rămână o mărturie vie a unui exemplu de restaurare.”, spune proprietarul clădirii Adela Virgolici Stan in volumul „Case din Bucuresti. Valoare prin restaurare”, Editura ACS.  

Urmăriți-ne pentru noi rețete de restaurări extraordinare în serialul “Make Bucharest great again”. Te vom uimi și te vom plimbă prin lumea restaurărilor de lux, făcute cu pricepere, atenție și grijă pentru identitatea arhitecturală a orașului nostru, București.