Se redeschide VILA CU CLOPOȚEI a doctorului Nicolae Minovici. Povestea unei clădiri fascinante

de: admin

17 mai 2016

7 Afișari

Se redeschide VILA CU CLOPOȚEI a doctorului Nicolae Minovici. Povestea unei clădiri fascinante

La peste un secol de la inaugurare, în anul 1906, vila dr. Nicolae Minovici se redeschide în 18 mai, după finalizarea unui proiect serios de consolidare, reabilitare și restaurare. Miercuri are loc o expoziție inaugurală, cu ocazia Zilei Internaționale a Muzeelor.

Numită și „Vila neodihnei” sau „Vila cu clopoței” a doctorului Nicolae Minovici, această clădire a fost construită de frații Mina și Nicolae Minovici, ctitorii și directorii Institutului Național de Medicină Legală (1892), primul institut de profil care a influențat puternic domeniul medical românesc și mondial. Vila a fost pentru multă vreme reședința doctorului Minovici, acesta venind aici pentru a lucra la proiectele sale. Reședința doctorului Nicolae Minovici se afla la Societatea „Salvarea”, în zona actualului parc Izvor, Societate pe care a condus-o de la înființare (în 1906) până în ultimul an al vieții sale, în 1941. „Vila cu clopoței” a fost proiectată pentru a avea un rol de reprezentare. Astfel, istoria spune că la începutul secolului XX, Mina și Nicolae Minovici se aflau în relații de colaborare instituțională, dar și personală, cu lumea medicală europeană, iar vizitele colegilor din străinătate erau constante motiv pentru care aveau nevoie de un spațiu modern în care să își primească oaspeții. Acest proiect a fost tocmai Muzeul de Artă Națională, găzduit într-una dintre primele clădiri ridicate în București în stil neoromânesc de către arhitectul Cristofi Cerchez. După 1906, toți colaboratorii externi ai lumii medicale românești au fost invitați la „vila neodihnei” pentru a cunoaște o parte din cultura României.

Muzeul recent restaurat va putea fi vizitat începând din 18 mai, când va fi inaugurată expoziţia Istoria Medicinii în Bucureşti, anunţă reprezentanţii instutiţiei pe site. Expoziţia „Frații Minovici – pionierat medical și univers spiritual” va fi deschisă până la data de 25 iunie 2017 (miercuri-duminică, orele 10.00-18.00).

Lucrările de restaurare au început în 2014 şi au costat 14.995.314 de lei (3,4 milioane de euro), dintre care 11.246.648,14 de lei fonduri nerambursabile, acordate prin Programul Operațional Regional 2007-2013. Muzeul face parte, de altfel, din lista celor opt obiective pentru care Primăria Capitalei a obţinut finanţare europeană (Arcul de Triumf, Casa Cesianu, Muzeul Nicolae Minovici, Observatorul Astronomic „Vasile Urseanu”, spitalele „Victor Gomoiu” și „Foișor”, lacurile Tei și Floreasca, pasajul de la Piața Sudului). Administraţia a pierdut însă 68% din fondurile primite pentru că nu a terminat la timp lucrările la şase din cele opt proiecte, fiind nevoită să le finalizeze cu 50 de milioane de euro din bugetul propriu.

Cum arată Muzeul Nicolae Minovici după restaurare:

Celălalt proiect finalizat la timp, din cele opt amintite mai sus, este Casa Cesianu. Puteţi vedea cum arată după restaurare AICI.

Anul trecut, în vară, Sorin Oprescu spunea că Administraţia vrea să facă în curtea muzeului Minovici şi un izvor cu apă termală.

„Încercăm să facem sondajele pentru apă termală, pentru a putea cu aceste sondaje să realizăm un izvor de apă termală, pe care vrem să-l folosim. Au fost făcute studii legate de existența apei termale acolo în urmă cu 50 de ani. Posibilitatea nu a fost exploatată. Este pentru prima dată în București când un muzeu va folosi o sursă regenerabilă de energie. Voi face „sâc” RADET-ului”, declara primarul de atunci al Bucureştiului.

A fost obtinut avizul de la AN Apele Romane, pentru a putea fi exploatat zăcământul natural, au fost executate foraje și au fost trimise probe pentru analizele apei de adâncime, însă ultimul stadiu cunoscut al demersului a fost de 10%, în iunie 2015.

Muzeul Nicolae Minovici este primul muzeu bucureştean de artă populară. Deschis pentru public în 1906, a funcţionat ca muzeu particular mai întâi. Clădirea, situată pe Şoseaua Bucureşti-Ploieşti, vizavi de Fântăna Mioriţa, este una dintre primele construcţii în stil neoromânesc din Bucureşti, fiind ridicată între anii 1905-1906.

admin