Maidanezii din Bucureşti, îngrijiţi de iubitorii de animale doar cu semnătura

de:
28 ian. 2011
0 Afișari
Maidanezii din Bucureşti, îngrijiţi de iubitorii de animale doar cu semnătura

În timp ce autorităţile se învârt în jurul cozii când vine vorba de problema câinilor comunitari din Bucureşti, patrupedele se învârt într-un cerc vicios. Culeşi de pe străzi pentru sterilizare, maidanezii nu pot rămâne în adăposturile Autorităţii pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor (ASPA) pentru multă vreme. Nu există suficiente locuri şi, în plus, nu ar supravieţui multă vreme, adăposturile reprezentând adevărate focare de infecţie pentru câini.

În consecinţă, reteritorializarea lor pe străzile de pe care au fost culeşi pentru sterilizare este esenţială în prezent. Câinii aduşi în adăposturile ASPA, unde realizează sterilizări şi fundaţia Vier Pfoten, se pot întoarce pe străzi numai după ce o persoană fizică sau o asociaţie semnează că îşi asumă responsabilitatea pentru ei. În teorie, protectorii câinilor trebuie să îi îngrijească şi să-i hrănească. În realitate, reteritorializarea nu implică resposabilităţi juridice, persoanele şi asociaţiile putând să ia sub ocrotire un număr nelimitat de patrupede.

După cum a declarat pentru B365.ro directorul ASPA, Robert Antonio Lorentz, campioană la reteritorializare în Bucureşti este Asociaţia Cuţu-Cuţu, care a semnat pentru reteritorializarea a 2.000 dintre cei 18.000 de câni sterilizaţi din Capitală. Reteritorializarea este un compromis necesar, susţine preşedinta Asociaţiei, Marcela Pîsla, din vreme ce în adăposturi nu există suficiente locuri, iar maidanezii din Bucureşti trebuie castraţi. Dacă n-ar exista reteritorializările, n-ar mai putea fi aduşi alţi câini la sterilizare.

Din totalul reteritorializărilor, 5 la sută se fac prin semnătura unor persoane fizice, a mai spus Robert Lorentz. Printre bucureştenii care au luat în orcotire maidanezi se numără şi actriţa Monica Davidescu, care a semnat pentru 40 de patrupede, pe care le hrăneşte.

În opinia sa, problema câinilor fără stăpân poate fi rezolvată prin crearea unor padocuri în curţile instituţiilor din Capitală, unde să fie strânse patrupedele. Resposabilitatea pentru maidanezi s-ar împărţi astfel în trei: Edilii vor trebui să construiască ţarcurile acoperite, iubitorii de animale vor trebui să le cureţe şi să hrănească animalele, iar restul bucureştenilor vor trebui să tolereze prezenţa lor în acele padocuri îngrădite, până când vor muri din cauze naturale. Pentru aceştia din urmă, avantajul este că nu vor mai întâlni câini maidanezi pe străzi.

Cookies