Ce știm despre Blocul Leonida e greșit. Cine a construit Templul Automobilului din Bucureștiul interbelic, acum cu sanctuar fast-food la parter | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu

Desigur, toată lumea a auzit de blocul care are la parter KFC, Mc Donalds și La Plăcinte, imobilul Leonida de pe Bulevardul Magheru, la un pas de Piața Romană.

Numele Leonida a rămas în memoria ultimelor generații de bucureșteni, semnificația lui, însă, s-a pierdut. Proiectat de arh. Ion Giurgea în anul 1939, special pentru Leonida & Co, blocul Leonida se numără printre primele clădiri de birouri din București, gândit să aibă o singură funcțiune: comercializarea automobilului.

Cu informații și fotografii inedite din arhive, cu planșe din dosarul de autorizare și planuri, am pus informațiile cap la cap și vă spunem acum istoria familiei Leonida, a cavoului ei din cimitirul Bellu și, mai ales, a blocului de care se leagă numele său. Imobilul Leonida, capodoperă de arhitectură Art Deco cu detalii mediteraneene.

Se află chiar la gura metroului din Piața Romană, sub privirea noastră grăbită. Istoria proiectului de arhitectură ne-o spune, mai jos, arh. Mădălin Ghigeanu.

“Este exclus să avem azi acel alb strălucitor pe fațadă”. Blocul Leonida, atunci și acum

Arh. Mădălin Ghigeanu a descoperit în Arhiva arh. Ion Giurgea, care i-a fost pusă la dispoziție de moștenitorii arhitectului, o fotografie inedită a Blocului Leonida, realizată la inaugurarea edificiului, în anul 1939. Imaginea vine din altă lume, cu greu o poți compară cu înfățișarea de azi a Blocului Leonida.

B365.ro: Înainte de a vorbi despre planșele și planurile Blocului Leonida, mulțumesc pentru bucuria de a publica, în premieră, singura fotografie care ne spune, peste timp, cum arăta blocul Leonida la inaugurare. Imaginea este frapantă. Blocul, așa cum îl vedem azi, cel puțin fațada dinspre Bd-ul Magheru, parcă nu mai are nicio legătură cu cel din anul 1939. A fost restaurat cu termopane.

Arh. Mădălin Ghigeanu: Blocul Leonida este o construcție istorică aflată într-o zonă protejată și a fost restaurat dar, din păcate, cred că s-a făcut o greșeală în privința finisajelor fațadei de la bulevardul Magheru. Este exclus să avem azi acel alb strălucitor. Ar fi trebuit să aleagă mai atent culoarea fațadei, care este total nepotrivită prin comparație cu proiectul original.

Leon Leonida a pus mai presus “mulțumirea clientului și calitatea neîncetată a tot ce e mai bun, a tot ce e mai nou, spre completa lui satisfacere”

Înainte de a detalia proiectul de arhitectură cu arh. Mădălin Ghigeanu, să lămurim cine au fost Leon și Constantin Leonida, de ale căror nume se leagă Imperiul Leonida, dedicat comercializării automobilelor în București, și în toată țara, la început de secol XX.

Istoricul Nicolae Macovei este autorul lucrării de doctorat “Oltcit – un automobil pentru mase în România comunistă. Istorie, ideologie și economie”, și are un masterat în istorie cu teza “Automobilism și societate în România interbelică”.

Mi-a fost de un real sprijin în demontarea fakenews-urilor care circulă pe Internet-cafe despre afacerea și familia Leonida. Constantin Leonida nu a fost tatăl lui Leon Leonida, ci fratele său.

Leonida & Co importa, în anii 30, mărci auto ale grupului american General Motors (Chevrolet, Buik și Opel-marcă germană deținută de General Motors), și nu automobile franceze.

Cavoul familiei Leonida nu este de găsit în cimitirul Dumbrava din Buzău, am descoperit însă, că se află la Cimitirul Bellu din București și a fost proiectat de arhitectul care a construit și Blocul Leonida, Ion Giurgea.

Decedat fiind în anul 1911, Leon Leonida nu avea cum să aibă vreo legatură cu Blocul Leonida, construcție demarată în anul 1937 și finalizată în anul 1939. Internetul spune lucruri trăznite.

Publicăm în exclusivitate o fotografie din Arhiva Automobilia, vedeți  showroomul Leonida de pe pe Calea Victoriei în anul 1911.

Pentru că nu există fotografii cu Constantin Leonida, fratele lui Leon Leonida, moștenitorul afacerii, am apelat la doamna Cristina Irian. Imaginile de mai jos, realizate în anul cca 1929, s-ar putea să-l arate pe Constantin Leonida. Au fost achiziționate de d-na Cristina Irian de la un Anticariat din București, sursa lor fiind o persoană din Familia Leonida.

Fragment din istoria Leonida, în imagini

Dr. Cristina Irian: Foto 01: Cannes. Negativul deține mai multe detalii în fundal, acolo unde se distinge și o reclamă Rolls Royce Agency/G.(Grand) Garage Romeo/Cannes. Cu ajutorul unui vechi documentar de arhivă, filmat în 1937, am identificat locul de unde, probabil, colegul copilot (?) l-a fotografiat pe acest domn îmbrăcat în haină cu guler de blană. Se pare că ar fi vorba despre o persoană din familia lui Leon Leonida.

Dr. Cristina Irian: Foto 02. Avignon/Palais des Papes. Același automobilist român din interbelic (fam Leonida?), de data aceasta în fața la Palais des Papes, identificare după o confruntare cu o imagine de la Getty, anii 1920.

Leonida & Co, 1906-1948, 42 de ani de comercializare a automobilelor

Povestea Imperiului Leonida începe în anul 1906, când Leon Leonida (probabil născut în 1880 sau 1883,  decedat sigur în anul1911) înființează, împreună cu doi prieteni, firma Leonida & Co, cu un capital de 225.000 de lei.

În 1908, Leon Leonida avea deja deschise sucursale în marile orașe, cu garaje și depozite de benzină, uleiuri și cauciucuri. “Cu puterea lui de muncă, cu spiritul său larg și cu simțul comercial cu care era înzestrat, Leon Leonida organizează afacerea, punând la bază lozinca ce s-a păstrat și azi: mulțumirea clientului, și calitatea neîncetată a tot ce este mai bun, a tot ce este mai nou, spre completa lui satisfacere”, scria ziarul Adevărul pe 2 ianuarie 1914.

„Leon Leonida era cunoscut și simpatizat în societatea înaltă și la Curtea Regală”. A fost unul dintre fondatorii Automobil Club Român

Leon Leonida a fost un remarcabil pilot de curse, a participat cu un automobil Mercedes la Cursa București-Giurgiu din anul 1904, fiind al doilea sosit la finish, după Prințul George Valentin Bibescu.

Leon Leonida a fost unul dintre fondatorii Automobil Club Român. A construit printre primele garaje dedicate exclusiv automobilului. Primul autogaraj Leonida a fost deschis pe strada Cătunul Nou 10, iar după demolare, în anul 1937, pe locul lui va începe construirea Blocului Leonida (strada Take Ionescu 30-32, azi Bulevardul Magheru).

“Leon Leonida era cunoscut și simpatizat în societatea înaltă și la Curtea Regală. Principele Carol a făcut adesea în tovărășia lui Leonida curse vertiginoase și a luat loc în trăsura lui în cursa București-Pitești”, Adevărul, 23 august, 1911.

Leon Leonida, primul român care și-a pierdut viața într-un accident de automobil

Același Leon Leonida, pionier al fenomenului automobilistic la început de secol XX, va intra în istorie, în mod tragic, drept primul român care a murit într-un accident de automobil.

S-a întâmplat în ziua de 21 august, 1911. Leon Leonida avea 31 de ani, afirmă presa vremii, ceea ce ar confirma faptul că era născut în anul 1880. “Între Dârste și Brașov, automobilul Fiat cu 90 cp al d-lui Leon Leonida,  care mergea înainte cu o viteză de 90 km pe oră, și în care se aflau d-na Leonida, d-nele Constantinescu și Crainic, și dl. dr. Titi Constantinescu, s-a răsturnat în șanțul șoselei. Accidentul a fost datorat ruperei subite a cârmei. Dl. Leon Leonida a fost omorât pe loc, ceilalți au supraviețuit”, Adevărul, 23 august, 1911.

„Constantin Leonida a făcut multe drumuri, în special la Anvers, pentru că acolo își aveau birourile principalele companii de automobile americane”

Nicolae Macovei, istoric: “După moartea lui Leon Leonida, în anul 1911, fratele său, Constantin (n. 1885), a intrat imediat la conducerea firmei. Au fost anumite forme de reorganizare ale Societății pe parcursul anilor, iar când a devenit Societate pe acțiuni, conducerea a crescut în consecință, dar Constantin Leonida a rămas administrator principal până la naționalizare, în anul 1948. Constantin Leonida s-a ocupat de afacere foarte activ în anii ’30. Am găsit informații care arată că se deplasa pentru contracte și discuții la Anvers, Paris, dar și în Germania. A făcut multe drumuri, în special la Anvers, pentru că acolo își aveau birourile principalele companii de automobile americane. În perioada interbelică, principalele mașini importate de Leonida&Co în România au fost cele americane, una între principalele activități ale firmei Leonida a fost să reprezinte firma General Motors în România.

Fata lui Constantin Leonida, Ioana-Maria (Peggy) a murit în 1938; la un bal i-a luat foc rochia de crinolină. A fost căsătorită cu Ion Lahovary

Nicolae Macovei, istoric: Constantin Leonida a fost căsătorit cu Sevastia Săbăreanu, fratele ei, Ion Săbăreanu, a fost primar al Sectorului I de Galben până în anul 1938. Ambele familii locuiau pe bd. Dacia, nr. 31-33, într-un imobil proiectate de arh. Ion.D. Berindei, tatăl arh. Ion. I Berindey. Nu avem informații care să confirme ideea că Leonida ar fi reparat frigidere după anul 1948, însă în mod cert Leonida & Co a importat marca Frigidaire, deținută de General Motors. Leonida&Co a avut și această reprezentanță pentru comercializarea răcitoarelor electrice. De asemenea, Leonida&Co carosa autobuze. Dată fiind construcția simplă a mașinilor, puteai cumpăra doar șasiul și motorul de la o anumită firmă și le trimiteai la o altă firmă, care îți construia caroseria”.

Showroom-ul Leonida & Co, proiectat de arh. Ion Giurgea, transformat, în comunism, în băcănie și centru de achiziții pentru sticle și borcane

După naționalizarea din 11 iunie 1948, Blocul Leonida devine magazin general cu autoservire. “În 22 decembrie 1947, la parterul blocului Leonida a luat ființă primul magazin alimentar de stat, sub denumirea de Magazinul 6 Martie, fiind tutelat de întreprinderea nou înființată Societatea Municipală pentru Aprovizionarea Capitalei. Magazinul avea o sală de autoservire, raioane de băuturi-dulciuri, mezeluri-gospodina și un centru de achiziții pentru sticle și borcane”, “Comerțul bucureștean în anii 1985-1986”, Oliver Velescu, MMB-XXIII.

“România din perioada Regelui Carol al II-lea se afla în fruntea țărilor europene în privința automobilismului”

B365.ro: Domnule Ghigeanu, toată lumea a auzit de Blocul Leonida, numele de Leonida a rămas în memoria colectivă a orașului, dar doar cei bătrâni mai știu cine a fost Constantin Leonida sau cine a fost Ion Giurgea, arhitectul blocului. De ce este o clădire importantă pentru arhitectura interbelică a Bucureștiului?

Arh. Mădălin Ghigeanu: Blocul Leonida a fost proiectat ca un imobil de birouri și era un adevărat templu dedicat automobilismului, o construcție S+P+6 a cărei funcțiune era dedicată exclusiv comercializării automobilului. România din perioada Regelui Carol al II-lea se afla în fruntea țărilor europene în privința automobilismului, exista un adevărat cult pentru mașini. Nu cred că în ziua de azi s-ar mai putea construi un imobil într-o asemenea zonă, dedicat exclusiv funcționării unei singure activități: comercializarea automobilului.

“Blocul Leonida & Co: parcare supraterană, cu 6 niveluri pentru parcarea mașinilor. O propunere extraordinară, noi în ziua de azi nu avem așa ceva în București”

Arh. Mădălin Ghigeanu: Terenul pe care a fost ridicat blocul Leonida este mare, 1860 de mp, în formă de L. Este compus din 3 terenuri unificate, ce apar în planul de situație din anul 1939. La bulevardul Take Ionescu (amplasat în stânga) se afla un teren de 544 mp, pe care exista o construcție ce va fi unificată, prin alipire, cu un teren liber de 270 mp, formând împreună un front la stradă de 42,42 metri liniari. Construcția demolată, cât și cea din dreapta pe care ulterior se va ridica blocul Cassata (prăbusit la cutremurul din 1977), se regăsesc în arhiva arh. Ion Giurgea ca fiind lucrări inedite ale arhitectului I.I.Berindey. In spate, se mai afla un teren de 721 mp pe care Giurgea va propune un imobil dedicat unei parcări supraterane, cu 6 niveluri pentru parcarea mașinilor. Era un fapt cu totul spectaculos pentru acele vremuri, extraordinar, noi în ziua de azi nu avem așa ceva în București.

“La parterul blocului se afla expoziția cu vânzare de automobile. Avea o pardoseală de marmură în carouri, imagine ce devenise un simbol al prosperității Bucureștiului acelor ani”

B365.ro: Cum a gândit arh.Ion Giurgea Templul Automobilului, Blocul Leonida&Co?

Arh. Mădălin Ghigeanu: Corpul principal al Blocului Leonida, la stradă, are Subsol tehnic, Parter cu 6 niveluri și pod nelocuibil. La nivelul Parterului, pe tot frontul fațadei se deschide către stradă o expoziție cu vânzare de automobile, ce avea o pardoseală de marmură în carouri, imagine ce devenise un simbol al prosperității Bucureștiului acelor ani. Intrarea la corpul de parcaje din spate se făcea direct din bulevard, printr-un tunel amplasat în stânga intrării la limita de proprietate. Văzând în planșele desenate că lățimea acestui tunel era de 3,90m, consider că era dificilă circulația automobilelor în ambele sensuri. La etajul 1 era amplasat un mare depozit de piese auto, 2 birouri pentru piese și aparate de radio dar și 2 birouri ale firmei Frigidaire, pentru care Leonida era reprezentant în România.

“Pentru Sala de Consilu a Leonida & Co, arhitectul concepe un proiect de amenajare cu decorații ale pereților, pentru care utilizează lemn, oglindă și panouri vitrate către hol”

Arh. Mădălin Ghigeanu: La etajul 2 erau birourile de vânzări și de relații cu publicul, amplasate în jurul unui Hall central de distribuție, din păcate, mult prea fragmentat de elemente structurale. La etajul 3 era amplasată conducerea instituției, Direcțiunea, săli de consiliu și birouri pentru conducere. Pentru Sala de Consiliu, arhitectul concepe un proiect de amenajare, cu decorații a pereților, pentru care utilizează lemn, oglindă și panouri vitrate către hol. La etajele superioare se aflau birourile angajaților obișnuiți, birouri de mici dimensiuni, într-o distribuție cu dublu tract având ferestre atât la stradă cât și către spate.

“Ceea ce îi dă unicitate Blocului Leonida este tratarea de o factură unică a finisajelor din zona parterului – zona intrării principale folosind din abundență elemente de limbaj mediteranean”

Arh. Mădălin Ghigeanu: Fațada principală de la bulevard este piesa de rezistență a proiectului, având un concept simplu, dar foarte bine stăpânit compozițional. Evident că principiul modernismului art-deco impunea accentuarea liniei orizontale, ce este susținut de partea dreaptă a construcției masive, prin linia accentuată a balcoanelor, dar pentru a nega monotonia, Ion Giurgea contrabalansează orizontalitatea cu un corp vertical amplasat în stânga, unde dominanța va fi dată de liniile verticale. Însă aici este interesant că nu utilizează o pilastratură rectangulară (pe care o regăsim în apropiere la un bloc contemporan, cel al Magistraților), ci într-un mod unic (zic eu), folosind o secțiune în plan ce aduce aminte de contraforții unei construcții medievale. Prin acest frumos artificiu stilistic reușește să susțină decorația de tip mediteraneean, ce apare pregnant în decorația de la nivelul parterului corpului din stânga, și să o integreze cu limbajul sever al liniilor drepte din dreapta. Ceea ce însă îi dă unicitate acestui imobil este tratarea de o factură unică a finisajelor din zona parterului – zona intrării principale din stânga, folosind din abundență elemente de limbaj mediteranean, pe care arh. Ion Giurgea le utiliza la vilele protipendadei bucureștene. Registrul intrării este bogat decorat cu bosaje sculptate în piatră, cu bandouri orizontale, folosind simboluri heraldice.

“Am găsit un număr de 7 planșe cu detalii de pietrărie, frumos desenate de Ion Giurgea, unde utilizează din plin simbolul florii de crin – Fleur de Lys, un simbol consacrat a nobilității”

Arh. Mădălin Ghigeanu: Am găsit un număr de 7 planșe cu detalii de pietrărie, frumos desenate, unde utilizează din plin simbolul florii de crin – Fleur de Lys, un simbol consacrat a nobilității, marca Familiei de Medici, dar și a regilor Franței, o marcă a aristocrației. Dacă pentru fațada principală de la bulevardul Magheru, Giurgea abordează un limbaj ce combină principiile modernismului art-deco cu elemente de decorație de tip mediteranean, la imobilul de parcaje din spate, folosește o expresivitate robustă de tip modernist, cu accentuarea elementelor verticale, o compoziție simplă dar foarte interesantă, ce rezultă din planșa frumos desenată, ce se găsește în arhivă.

“Puțini observă decorațiunile de la nivelul parterului Blocului Leonida, pietrăria, unde apare o heraldică de tip medieval, un lucru rar întâlnit”

B365. ro: Unde ar trebui să ne uităm după elementele stilului mediteranean ale Blocului Leonida?

Arh. Mădălin Ghigeanu: Blocul Leonida se încadrează în acest concept general al modernismului Art Deco al arhitecturii din București din perioada interbelică, pe care toată lumea îl sesisează, dar puțini observă decorațiunile de la nivelul parterului, pietrăria, unde apare o heraldică de tip medieval, un lucru rar întâlnit. De obicei, decorațiunile pentru imobilele de tip Art Deco sunt de o cu totul altă factură. Decorațiunile mediteraneene de la parterul blocului Leonida, chiar dacă au rămas și sunt vizibile și azi, rămân aproape insesizabile; puțină lume distinge acele detalii neașteptate. Probabil că multe lucruri din proiectul original se mai regăsesc și în interior, în feronerii sau în decorațiuni ale plafoanelor.

“Blocul Leonida, printre primele clădiri moderne pentru birouri din București”

B365.ro: Practic, arh. Ion Giurgea proiectează, special pentru industriașul Constantin Leonida, un bloc pentru o corporație, Leodida & Co.

Arh. Mădălin Ghigeanu: Este printre primele imobile de acest tip din București, putem spune că este printre primele clădiri moderne pentru birouri. Am descoperit în Arhiva arh. Ion Giurgea câteva propuneri inițiale ale arh. Ion I. Berindei, exista pe acel teren tot o construcție proiectată de arh. Ion I. Berindei care va fi demolată. Completând lotul, arh. Ion Giurgea va realiza acest imobil foarte frumos care arăta în anul 1939, la inaugurare, cum vedem în fotografia din Arhiva Ion Giurgea, păstrată cu sfințenie de moștenitori. Arhiva conține nu mai puțin de 4000 de planșe, de desene și documente; am numărat 210 proiecte de o anvergură impresionantă, clădiri despre care marea majoritate a românilor nici măcar nu a auzit.

“Blocul Leonida a avut șansa de a fi un corp de mijloc și nu un corp de capăt, așa a rezistat cutremurelor din 1940 și 1977”

B365.ro: Blocul Leonida a fost consolidat? Mai ales că a trecut prin două cutremure, 1940 și 1977, când blocul Casata, vecinul lui Leonida, s-a prăbușit.

Arh. Mădălin Ghigeanu: Nu știu nimic despre cum a fost făcută consolidarea, dar studiind atent planurile am rămas frapat de proiectul de rezistență original. Structura blocului Leonida este oarecum aliniată pe axele paralele cu B-dul Magheru, conferindu-i o stabilitate (deși elementele verticale par clar subdimensionate ), însă pe axa perpendiculară pe B-dul. Magheru, elementele verticale nu mai sunt la fel de riguros aliniate, iar acest fapt conferă structurii probleme clare de rezistență, de instabilitate, destul de grave, cred eu. Blocul Leonida a avut șansa de a fi un corp de mijloc și nu un corp de capăt (așa cum a fost imobilul Cassata ), scăpând de cunoscuta ‘lovitură de berbece’ la seism, fenomen ce a dus la prăbușirea multor imobile de tipul acesta, atât în 1940, cât mai ales în 1977, unde capetele fronturilor stradale au fost cele mai afectate.

“Imobilul era proiectat sa aibă o un lift pentru mașini, cu capacitatea de a se roti. Planșele arh. Ion Giurgea au fost o surpriză, în ele se vede acest ascensor pentru automobile”

B365.ro: Parcarea supraterană pe șase niveluri apare doar în planuri. De ce nu a fost realizată?

Arh. Mădălin Ghigeanu: M-am gândit mult la acest fapt, nu cred că nu a fost realizată din motive financiare. Din păcate, nu am întâlnit date despre acest garaj, nici măcar la specialiști în istoria automobilismului, deci înclin să îmi exprim o părere pur personală. Cred că problema principală a acestui garaj a fost cea a rampelor elicoidale. Practic, un automobil care urca trebuia să și coboare pe aceeași rampă. Normal ar fi trebuit să fie concepută o rampă de urcare și una de coborâre. Nu știi ce situație s-ar fi produs dacă la nivelul 5 se întâlneau două mașini, probabil că ar fi fost un dezastru. Imobilul era dotat cu un lift pentru mașini cu capacitatea de a se roti. Am mai întâlnit o astfel de platformă rotativă la un proiect semnat de arh. Tiberiu Niga, aflat în apropierea Parcului Cișmigiu. Planșele arh. Ion Giurgea au fost însă o surpriză, în ele se vede acest ascensor pentru automobile. În vremea aceea nu exista servodirecție la mașini, pentru a lua curbură cred că era un calvar. Practic, mașina intra pe o linie dreaptă în acest lift și, ulterior, se rotea pentru a permite ieșirea ei în direcția dorită.

În anul 1938 existau 25.350 de automobile în toata țara, dintre care 9.556 în București

B365.ro: Blocul Leonida reflectă schimbările care aveau loc în București în acei ani? Avântul economic, modernizarea bulevardului Magheru, politicile Regelui Carol al II-lea? Statistica ne arată următoarele date pentru anul 1938. În România erau înregistrate 41.180 de autovehicule, dintre care 25.350 de automobile. 9.556 de mașini existau numai în București. (sursa: Anuarul Statistic al României, 1939 și 1940, București).

Arh. Mădălin Ghigeanu: În mod clar există un cult al automobilului. De la familia regală la elite și cetățenii obișnuiți, România avea acest cult pentru automobil. Carol al II-lea, Regele Mihai I, prințul George Valentin Bibescu erau faimoși pentru pasiunea lor pentru mașini. Regele Mihai avea cunoștințele unui mecanic auto, se știe că a reușit să monteze piesele unui jeep pe care l-a primit de la armata americană. L-a montat singur, cap coadă.

“Cavoul familiei Leonida este tot proiectul arh. Ion Giurgea și are un aspect sobru, monumental”

B365.ro: Ați descoperit și planurile cavoului familiei Leonida din cimitirul Bellu?

Arh. Mădălin Ghigeanu: O surpriză a fost și proiectul semnat de Ion Giurgea pentru cavoul familiei Leonida, datat 16 iunie 1939, unde se află înhumați Constantin Leonida și fiica acestuia, Ioana-Maria (Peggy) Lahovary, decedată la numai 21 ani în anul 1938, într-un tragic accident, rochia sa a luat foc la un bal. Ion Giurgea a mai proiectat și alte monumente funerare în Cimitirul Bellu, știm de cel al familiei Xenopol. Cavoul familiei C. Leonida, amplasat pe loturile 3,4,11,12 din parcela 116, are un aspect sobru, monumental, realizat într-un limbaj de factură neoclasică – grecească.

Plecând de la planșele semnate de de arh. Ion Giurgea, puse la dispoziție de arh. Mădălin Ghigeanu, Iulian Tănașcu, fondator al Asociației “Călător prin România”, a indentificat cavoul familiei Leonida în Cimitirul Bellu. A fost o căutare plină de suspance. Practic, a luat la rând toate cavourile neidentificate din parcela 116, număr-indiciu de bază- care apărea în planul original al arh. Ion Giurgea. Tinerii voluntari din Asociația “Călător prin România” inventariază vechile cavouri și capele din Cimitirul Bellu și vor să-l transforme într-un adevărat Muzeu în aer liber de arhitectură și memorie. Planurile arh. Ion Giurgea s-au potrivit perfect cu imaginile din teren.

“Arhiva arh. Ion Giurgea este cea mai mare arhivă din țară, nu cred că mai avem alte arhive personale din perioada interbelică, care să numere mii de planșe și desene”

B365.ro: Scrieți o carte despre proiectele arh. Ion Giurgea. De ce despre Ion Giurgea?

Arh. Mădălin Ghigeanu: Ion Giurgea era oricum un personaj principal în teza mea de doctorat, în volumul “Curentul mediteranean în arhitectură interbelică românească”. Noi am mai vorbit aici despre casa Carol Gagel, un palat mediteranean cu elemente de arhitectură gotic-venețiană din cartierul Cotroceni, clădire proiectată de arh. Ion Giurgea și de arh. Anton Curagea. De altfel, portalul vitrat de la Palatul Gagel este reprodus pe coperta volumului meu. Ion Giurgea era un bun practicant al funcționalismului de tip Art Deco și, în timp, i-am descoperit mereu proiectele în Arhiva PMB. Surpriza cea mai mare am avut-o când am fost contactat de moștenitorii săi, când mi-au fost puse în față documentele sale personale, chiar și proiectul casei în care a trăit. Arhiva arh. Ion Giurgea este cea mai mare arhivă din țară, nu cred că mai avem alte arhive personale din perioada interbelică care să numere mii de planșe și desene.

Vezi și: Intră în cel mai exuberant palat mediteranean din Cotroceni, cândva reședința celui mai bogat brutar din București. Interviu cu arhitectul Mădălin Ghigeanu

“Cred că volumul dedicat proiectelor arh. Ion Giurgea, la care lucrez acum, va fi o surpriză pentru toată lumea”

Arh. Mădălin Ghigeanu: Este o bogăție uluitoare de informație și cred că volumul la care lucrez va fi o surpriză pentru toată lumea. Voi prezenta și proiectele lui necunoscute din țară, cum sunt vilele de la Balcic, Teatrul „Fani Tardini”din Galați (fosta Societate Culturală V.A.Urechia ), Sediul Societății Eline, ansamblul complexului Nadrag – Călan al industriașului Max Auschnitt, Spitalul Parhon, Sala de spectacol de la subsolul Ateneului Român, Institutul de Agronomie (proiect câștigat prin concurs ), dar și nenumărate vile inedite din București. Sunt multe lucrări arhicunoscute, dar aproape nimeni nu știe că au fost proiectate de arh. Ion Giurgea. A conceput variante nerealizate pentru Monumentul Eroilor Neamului din Parcul Carol, în anii 1941-44, sau pentru Concursul dedicat clădirii Operei Române, în 1946, ce va fi câștigat, în final, de către arh. Octav Doicescu.

“Blocul Leonida are una dintre cele mai interesante fațade din București, cu o bogăție ascunsă de detalii subtile, pe care trebuie să le privești cu atenție ca să le înțelegi”

B365.ro: Fotografia realizată în anul 1939 ne arată și cum ar putea să fie Blocul Leonida. Ce ne putem imagina pentru viitorul acestui imobil?

Arh. Mădălin Ghigeanu: Blocul Leonida ar fi trebuit să fie restaurat conform principiului restitutio in integrum, despre care am mai vorbit aici. Adică, să fie repus integral în situația inițială, conform fotografiei. Funcțiunea de la parter poate fi schimbată oricând, îi poți da orice valoare coerentă. Iar fațada, să nu uităm că aparține domeniului public, aparține culturii, și ar trebui respectată ideea lui Ion Giurgea. Mai ales că este un proiect foarte original, inedit, o combinație de elemente mediteraneene care încununează conceptul general al modernismului Art Deco. Este una dintre cele mai interesante fațade din București, cu o bogăție ascunsă de detalii subtile, pe care trebuie să le privești cu atenție ca să le înțelegi. Ineditul compoziției nu este elocvent pentru mulți, din păcate. Talentul desăvârșit al arh. Ion Giurgea, denumit de către contemporanii săi drept ‘Maestrul Giurgea’, are aici ocazia de a se exprima la superlativ, controlând volume mari, un corp masiv și vizibil la Bulevardul Magheru ce oferă, după părerea mea, o adevărată lecție de arhitectură, un exemplu de abordare stilistică și de compoziție a fațadei. Sunt lucruri perene care țin de concept, dar care rămân valabile și în ziua de azi.

„Make Bucharest Great Again” vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare, moderne, revoluționare. Ce am mai scris se află aici:

• Fosta reședință de la Snagov a soților Ceaușescu e, de fapt, Palatul Principelui Nicolae, mutilat de cei doi. „De ce a trebuit să distrugă o capodoperă de arhitectură?” | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• O comoară aruncată la gunoi, într-o ghenă din București. Extraordinara poveste a arhitectului care a proiectat Casa Scânteii, dar și 100 de vile moderniste în Constanța interbelică
• Treptele Rușinii. Xenofon, Cenușăreasa Bucureștiului, a căzut din topul celor mai frumoase străzi în trepte pictate din lume, direct în cel al dezamăgirii turiștilor
• Magia unui vechi imobil din București. Soprana Ioana Bentoiu: Sunt obsedată de acea casă, am visat-o și o tot visez. Aș face orice să o revăd în interior
• Istoria interzisă a grandiosului Palat de la Scroviștea. Domeniul de lângă București preferat de președinții României, loc de taină bine păzit. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Descoperire remarcabilă pe șantierul de la Palatul Universității din București: un tunel înalt de 4 metri înconjoară clădirea principală a monumentului
• Născut în Mahalaua Cuțarida, scriitorul Eugen Barbu (“Patronul”) a ajuns să locuiască într-un palat mediteranean naționalizat din mijlocul Bucureștiului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Destoinicul meșter Dorel a lovit cu burlane și vopsea portocalie într-un bloc interbelic din zona protejată Armenească. Clădirea e de nerecunoscut
• EXCLUSIV I Vești excelente despre Palatul Universității. Va fi refăcut de la zero spectaculosul fronton cu vultur și grifoni, distrus de bombardamentele din 1944
• Cvartalul din București, „dreptul poporului la coloane” sau stalinismul cu față umană. Cum au ajuns clădirile tip cazarmă mai scumpe și mai căutate decât blocurile noi
• EXCLUSIV I Principesa Elisabeta a avut un fiu adoptiv, moștenitorul Palatului Elisabeta din București. Am descoperit cine a fost arhitectul care a proiectat impresionantul edificiu. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Drama proprietarilor Vilei Tătărescu din București. După ce Emanuel Tătărescu a fost închis în temnița comunistă de la Sighet, soția lui s-a sinucis | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Descoperă vila mediteraneană din care Gheorghe Tătărescu a fost aruncat în închisoare. Pe casă a pus stăpânire odrasla lui Petru Groza | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul Adina Woroniecka de la Șosea, scos la vânzare. Soarta unei Prințese a Bucureștiului transformată de comuniști în Cenușăreasă. Interviu I arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila din București cu tunel secret care duce la TVR. A aparținut Principesei Ileana și a fost reședința Tanței Gheorghiu, fata lui Dej. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul mediteranean în care a fost instalat”Tov. Sadoveanu”, opera arhitectului pe care Bucureștiul interbelic iubea să-l urască. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Intră în cel mai exuberant palat mediteranean din Cotroceni, cândva reședința celui mai bogat brutar din București. Interviu cu arhitectul Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Blocul Florentin, o istorie îngropată în arhive iese la lumină. Arh. Mădălin Ghigeanu a descoperit cine a proiectat una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București
• Aici a trăit Maria Tănase. Blocul capodoperă al unui arhitect uitat care a transformat moda vremii într-un seducător stil mediteranean al Bucureștiului
• EXCLUSIV | Cum se poate transforma Sala Palatului în „pol cultural al Bucureștiului”. Planul arhitectului Romeo Belea, ultimul în viață din echipa care a construit impozantul edificiu
• EXCLUSIV I La 90 de ani, arhitectul Romeo Belea vrea să modernizeze Sala Palatului. Este ultimul proiectant în viață din echipa care, în 1958, a construit edificiul monumental
• A fost demolată prea frumoasa casă din București în care a copilărit Margareta Pâslaru. Clădirea avea pe fațadă medalionul mamei sale, realizat de bunicul său, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad
• PREMIERĂ | Se ridică lofturi din ruinele fostei fabrici Luther-Grivița. Mălțăria din București în care se făcea “cea mai bună bere din lume” se transformă fabulos
• IMGB și Aversa, ultimii coloși din patrimoniul industrial al Bucureștiului pulverizați de ghiuleaua investitorilor imobiliari. “Demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare”, spun arhitecții
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan 
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan 
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele

• Palatul Adina Woroniecka de la Șosea, scos la vânzare. Soarta unei Prințese a Bucureștiului transformată de comuniști în Cenușăreasă. Interviu I arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila din București cu tunel secret care duce la TVR. A aparținut Principesei Ileana și a fost reședința Tanței Gheorghiu, fata lui Dej. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul mediteranean în care a fost instalat”Tov. Sadoveanu”, opera arhitectului pe care Bucureștiul interbelic iubea să-l urască. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Intră în cel mai exuberant palat mediteranean din Cotroceni, cândva reședința celui mai bogat brutar din București. Interviu cu arhitectul Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Blocul Florentin, o istorie îngropată în arhive iese la lumină. Arh. Mădălin Ghigeanu a descoperit cine a proiectat una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București
• Aici a trăit Maria Tănase. Blocul capodoperă al unui arhitect uitat care a transformat moda vremii într-un seducător stil mediteranean al Bucureștiului
• EXCLUSIV | Cum se poate transforma Sala Palatului în „pol cultural al Bucureștiului”. Planul arhitectului Romeo Belea, ultimul în viață din echipa care a construit impozantul edificiu
• EXCLUSIV I La 90 de ani, arhitectul Romeo Belea vrea să modernizeze Sala Palatului. Este ultimul proiectant în viață din echipa care, în 1958, a construit edificiul monumental
• A fost demolată prea frumoasa casă din București în care a copilărit Margareta Pâslaru. Clădirea avea pe fațadă medalionul mamei sale, realizat de bunicul său, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad
• PREMIERĂ | Se ridică lofturi din ruinele fostei fabrici Luther-Grivița. Mălțăria din București în care se făcea “cea mai bună bere din lume” se transformă fabulos
• IMGB și Aversa, ultimii coloși din patrimoniul industrial al Bucureștiului pulverizați de ghiuleaua investitorilor imobiliari. “Demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare”, spun arhitecții
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan 
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan 
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele