Mai mult de jumătate din bazele sportive din București au fost înlocuite cu blocuri sau hipermarketuri. “Jucăm acasă” – cum poți opri să se distrugă restul

18 mai 2024
2673 afișări
Mai mult de jumătate din bazele sportive din București au fost înlocuite cu blocuri sau hipermarketuri. “Jucăm acasă” - cum poți opri să se distrugă restul
Peste jumătate din bazele sportive bucureștene au fost înlocuite cu blocuri sau hipermarketuri. “Jucăm acasă”, cum poți opri chiar tu distrugerea a ce a mai rămas

Aproximativ 60% din bazele sportive ale fabricilor din București din perioada comunistă au dispărut, arată o amplă cercetare realizată de Asociația Centrul de Studii Sportul Est European, în cadrul proiectului Stadion de Cartier.

Din cele din cele 130 de baze sportive muncitorești, care existau în anul 1989, prea puține mai sunt azi funcționale, multe fiind abandonate sau afându-se în stadii diferite de degradare.

Terenurile cu suprafețe generoase rămân ținta celor care urmăresc să transforme orice spațiu verde din București în profit.

Foto credit: Stadion de Cartier.

Asociația Centrul de Studii Sportul Est European a lansat o petiție pentru salvarea bazelor sportive din București iar printre susținători se află antrenorul Mircea Lucescu și Dan Șucu, acționar majoritar al F.C Rapid.

Mai jos, interviu cu istoricul Răzvan Voinea despre marele și singurul meci pentru salvarea oazelor de verde, protejarea și revitalizarea bazelor sportive din București.

Mai mult de jumătate din bazele sportive din București au fost înlocuite cu blocuri sau hipermarketuri. “Jucăm acasă” - cum poți opri să se distrugă restul
Baza sportivă Olimpia, zona Vitan. Foto credit: Stadion de Cartier.

„Jucăm acasă”, o inițiativă pentru apărarea bazelor sportive din București

Proiectul “Stadion de Cartier” documentează trecutul și prezentul patrimoniului sportiv al Capitalei și vine în contextul unei preocupări pregnante față de dispariția infrastructurilor sportive.

„Jucăm acasă. Conferința de lansare a acțiunii de apărare a bazelor sportive de cartier” a avut loc la Ordinul Arhitecților din România și urmărește să atragă atenția asupra importanței vitale a acestor facilități pentru comunitate. Inițiativa aparține antropologilor Andrei Mihail și Ileana Szasz și istoricului Răzvan Voinea.

Mai mult de jumătate din bazele sportive din București au fost înlocuite cu blocuri sau hipermarketuri. “Jucăm acasă” - cum poți opri să se distrugă restul
Baza sportivă Metalul in plină descompunere. Foto credit: Stadion de Cartier.
Foto credit: Stadion de Cartier. Fotografie din colecția personală a lui Mircea Gheorghe.

De partea bucureștenilor și a bazelor sportive din București e află Legea Sportului, care interzice desființarea lor 

Apărarea terenurilor sportive se bazează pe Legea Sportului, 69/2000, care specifică faptul că fostele baze sportive ale statului, indiferent de forma de proprietate actuală, nu pot fi desfiintate decât ca urmare a unei H.G și doar dacă se construiesc unele noi, similare, în altă locație.

Art 78 (1). din Legea Legea Sportului, 69/2000:

Autoritățile administrației publice și societățile comerciale care au dobândit sau dețin baze și/sau instalații sportive sunt obligate să păstreze destinația acestora și să le mențină în stare de funcționare”.

Art. 92 (2): Nerespectarea dispozițiilor art. 78 și 79 de către autoritățile administrației publice și societățile comerciale care au dobândit sau dețin baze și /sau instalații sportive, prin schimbarea destinațiilor acestora, se sancționează prin reîntoarcerea de drept a bazelor și/sau instalațiilor sportive în domeniul public sau privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale”.

Petiția cere Administrației să blocheze desființarea bazelor și instalațiilor sportive existente, să îi oblige pe proprietari să le repună în circuitul public

Petiția le cere consilierilor locali și generali, primarilor de sector și primarului municipiului București să blocheze desființarea bazelor și instalațiilor sportive existente, să îi oblige pe proprietari să le repună în circuitul public și pe dezvoltatori să asigure astfel de amenajări în proximitatea noilor ansambluri construite.

Dacă vrei să semenezi și tu petiția „​Apărați bazele sportive bucureștene”, o găsești AICI

Unul dintre apărătorii vechilor baze sportive este antrenorul Mircea Lucescu.

Mai mult de jumătate din bazele sportive din București au fost înlocuite cu blocuri sau hipermarketuri. “Jucăm acasă” - cum poți opri să se distrugă restul

Foto credit: Stadion de Cartier.
Barometrele EUROSTAT arată că românii fac foarte puțină activitate fizică, în comparație cu cetățenii altor state UE

Răzvan Voinea: În 1989, bucureștenii beneficiau de peste 130 de baze sportive și de agrement amenajate de instituțiile statului român. Privatizarea economiei a avut un efect devastator asupra acestor infrastructuri, peste două treimi dintre ele fiind azi desființate sau părăsite, în așteptarea documentațiilor care să autorizeze diferite construcții peste ele. Rezultatele acestor fenomene se văd atât la nivelul practicii sportive de masă, cât și al celei de performanță. Conform barometrelor EUROSTAT, românii fac foarte puțină activitate fizică prin comparație cu cetățenii altor state UE, unul dintre motive fiind lipsa unor instalații sportive de proximitate, accesibile tuturor.

Andrei Mihail, coordonatorul proiectului Stadion de Cartier: „Paris, Amsterdam sau Viena sunt doar câteva orașe europene cunoscute pentru nivelul de dezvoltare al sportului de cartier. Azi, dacă vorbim despre spațiile accesibile destinate activității fizice, comparația Bucureștiului cu oricare dintre aceste orașe ar plasa capitala României, încă o dată, pe locuri rușinoase în clasamentele europene”.

Foto credit: Stadion de cartier.
Foto credit: Stadion de cartier.
„Stadion de Cartier” vine cu inventarul bazelor muncitorești și cu dovezi că sportul a fost destinația lor dintotdeauna

Răzvan Voinea: CS Sportul a întreprins o serie de acțiuni concrete în cadrul proiectului „Stadion de Cartier”, printre care cartografierea tuturor bazelor și instalațiilor sportive și de agrement din București, funcționale în anul 1989, inventar care va fi publicat în toamna acestui an, precum și colectarea documentelor de arhivă care atestă investițiile realizate de statul român în patrimoniul sportiv și de agrement din București, dar și cercetarea de teren în proximitatea acestor amenajări pentru a identifica și pune în valoare importanța lor la nivelul calității vieții cotidiene.

Mai mult de jumătate din bazele sportive din București au fost înlocuite cu blocuri sau hipermarketuri. “Jucăm acasă” - cum poți opri să se distrugă restul
Foto credit: Stadion de Cartier.
Aidoma clădirilor de patrimoniu, multe dintre bazele sportive din București au fost lăsate să cadă, apoi au fost modificate cărțile funciare astfel încât să fie încadrate la categoria “curți” ale unor construcții

După marea privatizare a fabricilor din anii ’90, bazele sportive muncitorești au devenit parte a bunurilor imobiliare ale noilor proprietari, care le-au lăsat în paragină până când pe locul lor au apărut noi construcții, deși schimbarea destinației terenurilor se putea face doar prin Hotărâre de Guvern și doar dacă se construia o altă bază sportivă în loc, drept compensare. Pentru multe dintre ele au fost modificate cărțile funciare, astfel încât să fie încadrate la categoria curți ale unor construcții, deși era clar că pe acel amplasament a funcționat o bază sportivă.

Baza sportivă CFR BTA 2005 vs 2022.
Baza sportivă CFR BTA 2005 vs 2022.

Bezele sportive din București distruse ilegal ca să facă loc dezvoltărilor imobiliare

Printre bazele dispărute se află:

  • C.F.R B.T.A de pe strada Mânzului, loc pe care s-a construit un ansamblu rezidențial în anul 2009),
  • baza sportivă Automatica de pe Barbu Văcărescu, unde s-a construit un ansamblu cu locuințe și birouri,
  • baza Peco – stadionul a aparținut firmei de stat care distribuia carburantul, în locul lui a apărut complexul de afaceri Petrom City),
  • baza Rahova (demolată)
  • baza Cercetarea (demolată, terenul aparținea Institutului de Cercetări pentru Mecanizarea și Electrificarea Agriculturii, ICMA Băneasa),
  • baza Mecanica Fină (fostul teren al Întreprinderii de Mecanică Fină a fost abandonat după 1989, odată cu privatizarea postdecembristă. Baza a rămas părăsită până la retrocedarea terenului, cumpărat de o firmă care a construit pe locul ei o școală particulară), etc.

Pe Stadion de Cartier – AICI – puteți găsi harta stadioanelor de cartier demolate, funcționale sau abandonate.

Mai mult de jumătate din bazele sportive din București au fost înlocuite cu blocuri sau hipermarketuri. “Jucăm acasă” - cum poți opri să se distrugă restul
Sursa foto: Stadiondecartier.ro

Vechi baze sportive din București care au rămas funcționale:

  • Constructorul Feroviar,
  • Autobuzul,
  • Aspol,
  • Romprim,
  • Prefabricate,
  • Olimpia,
  • Juniorul,
  • Vulcan,
  • Icar,
  • Voința Temerari,
  • Mase Plastice,
  • Granitul,
  • Biruința, Coresi,
  • Victoria București,
  • Aversa,
  • Calculatorul,
  • Cireșarii,
  • Electroaparataj
Baza sportivă Girueta. Foto credit: Marius Vasile, Stadion de cartier.
Baza sportivă Girueta, singurul caz în care bucureștenii au câstigat meciul cu Primăria și cu dezvoltatorii imobiliari

B365.ro: Răzvan Voinea, spuneați că de multe ori trăim cu gândul că în România nu se poate schimba nimic. Că e inutil să ne agităm, jocurile sunt făcute. Ce șanse sunt ca societatea civilă să câștige meciul “Jucăm acasă” și să fie aplicată Legea Sportului?

Răzvan Voinea: O să dau un exemplul unui meci, de altfel singurul, deja câștigat de alții, este cazul bazei sportive Girueta. Acolo, Consiliul General al Capitalei a aprobat, în anul 2020, un PUZ, care prevedea desființarea bazei sportive și înlocuirea ei cu un centru comercial. Prefectura a contestat PUZ-ul iar societatea civilă a câștigat procesul definitiv. Acolo nu se va face un centru comercial. Este o jumătate de câștig, următorul pas ar fi funcționalizarea bazei sportive. De aceea cred că sunt șanse bune ca fiecare dintre aceste baze sportive să fie recâștigate de comunitate.

Avem aici dușuri, vestiare, cabine pentru arbitru și echipe”

Girueta era unul dintre cele mai iubite locuri din zona Drumul Găzarului. Un articol din ziarul Constructorul, 25 mai, 1968, ne arată cam ce se întâmpla la Girueta.

În ceea ce privește stadionul, acesta este cochet, atrăgător. Are tabelă de marcaj, la fel ca marile stadioane ale capitalei, iar gazonul este de un verde crud. În curând, gospodarii de la T.U.G vor amenaja terenuri și pentru echipele de handbal, volei, baschet și popice -ne declară N. Găină, secretarul organizației de partid – la fel ca și terenul de fotbal pentru amenajarea căruia au fost prestate zeci de mii de ore. Terenul este regulamentar -103/68m. Avem aici dușuri, vestiare, cabine pentru arbitru și echipe”.

Povestea bazei Girueta, mai jos:

Echipa TILIB, anii ’80. Foto credit: Stadion de cartier.
Foto credit: Stadion de cartier.

Răzvan Voinea: În prezent unele terenuri de sport sunt private, altele sunt de stat. Pe cele private ei speră să construiască blocuri, dar nu au încă autorizația de construire, iar în privința celor care aparțin statului vedem pur și simplu dezinteres. Cred că pentru proprietari aceste terenuri sunt o corvoadă acum. Când fabricile aveau mii de angajați, aceste baze erau administrate de sindicate. Acum nu mai există fabrici și nu știu exact ce să facă cu ele.

B365.ro: Cum a venit această idee de mobilizare pentru apărarea patromoniului sportiv?

Răzvan Voinea: Ideea îi aparține antropologului Andrei Mihail, el a avut această inițiativa încă din 2017, reprezentând nostalgia locuitorilor din cartiere pentru bazele sportive. Andrei Mihail a analizat o parte din ele și din 2018, 2019, eu și Ileana Szasz ne-am alăturat acestui proiect și l-am extins. În ceea ce privește documentarea a fost o muncă enormă, am căutat documente din arhive, din presa vremii, dar am realizat și multe interviuri cu oamenii din cartiere care au făcut sport pe aceste baze sportive. Vrem să documentăm și mai bine acest fenomen.

După alegeri fiecare consilier local va primi câte o copie a inventarului bazelor sportive, ca nu mai poată să spună că nu au știut de existența lor, așa cum au tot spus până acum”

Ne dorim ca toți oamenii care urmăresc munca noastră să semneze petiția și să obținem redeschiderea acestor baze. Vrem să depunem rezultatul noilor consilieri, celor care vor rezulta din alegeri, împreună cu inventarul bazelor sportive. Toată documentarea noastră va ajunge la ei, fiecare consilier local va primi câte o copie a inventarului, ca nu mai poată să spună că nu au știut de existența lor, așa cum au tot spus până acum. De fapt, ei trebuie doar să aplice legea. Există o lege a sportului care stipulează în mod explicit că nu se pot demola și distruge baze sportive, fără a construi altele în locul lor.

Foto credit: Stadion de cartier.
Foto credit: Stadion de cartier.
Cookies