Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan
Vila lui Nicolae Oromolu, guvernator al Băncii Naționale în perioada interbelică, a fost restaurată și are acum drept fundal un imobil de birouri cu o arhitectură ieșita din comun, “un gest arhitectural fluid, o retro cortină business”. Lucrarea arhitectului Dorin Ștefan a fost nominalizată la European Union Prize For Contemporany Architecture-Mies van der Rohe Award 2019. Mai jos, “Make Bucharest great again”, un proiect B365 dedicat salvării clădirilor de patrimoniu din București.
Dorin Ștefan. Hypermodern. Sofisticat. Ieșit din tipar. Arhitectul care modelează Spațiul și deschide Golul ca să intre lumina în el. Apolinic. Fascinat de Transparență, de Sticlă, despre care crede că este materialul de construcție cel mai provocator pentru un arhitect. Adept al Orașului pe Verticală. Preocupat de Evoluție și de avantajele pe care ni le oferă astăzi Tehnologia.
Dorin Stefan, un arhitect care modelează sticla
Format în avangarda anilor ’60, ’70 și mereu bucuros să fie nonconformist. Pasionat de lucrările de iluzie care pun in acord Arta cu Utilitatea. Arhitectul care și-a făcut un crez din Echilibru și Armonie. Preocupat să exprime Ascensiunea, pasionat de Verticala lui Brincuși care credea că “Arhitectura este sculptură locuită”.
„Taiwan Tower”, un proiect cum vezi numai in filmele science fiction
Dorin Ștefan a absolvit Universitatea de Arhitectură și Urbanism “ Ion Mincu” în anul 1975, iar în 1998 a devenit doctor în arhitectură cu teza “Privire asupra orașului, o încercare de perspectivă post-structuralistă”. În 1990 înființează “D.S Birou de Arhitectură”, DSBA, iar prin lucrările sale propune orașului “Arhitectura ca reacție la Context”. Are în portofoliu lucrări extraordinare, de la clădiri de birouri futuriste în București (vezi EuroTower) și până la un proiect aflat sub semnul lui Brincuși: extinderea Pavilionului Muzeului de Artă de la Craiova, despre care veți mai citi aici. În anul 2010 a câștigat Concursul de idei pentru “Taiwan Tower” din orașul Taichung, o lucrare cum vezi în filmele cu extratereștri. Dorin Ștefan a propus un turn înalt de 350 de metri pe lângă care urcă și coboară dirijabile, întreaga poveste, tot aici, coming soon.
„Proiectul de care sunt mulțumit cel mai mult este cel care va veni”
Deși Dorin Ștefan este foarte premiat, nu-i place să se spună despre el că este cel mai mare arhitect român din timpurile noastre, cel mai bun, cel mai cel. La întrebarea: “Care este proiectul de arhitectură de care sunteți mulțumit, care vă place mult?” răspunde invariabil: Cel care va veni.
Vila Oromolu a renăscut lângă o clădire futuristă cu fațada realizată din sticlă
În Piața Victoriei din Bucureșți, chiar lângă Guvern, cum mergi spre Aviatorilor, la numărul 8 poți vedea o vilă de patrimoniu elegantă, restaurată, și lângă ea, o clădire de birouri cu trei etaje, în formă de L moale, cu o fațadă din sticlă curbată care-ți ia ochii. O dantelă din sticlă lângă o casă veche care-a renăscut din propria ei cenușă, la modul propriu.Vila Oromolu vine din alte timpuri și respiră lângă o clădire din timpul nostru. Vechi și Nou. Sunt cele două fețe ale Bucureștiului surprinse într-o formulă fericită. Acolo, arhitectul Dorin Ștefan a reușit să fixeze cele două timpuri ale orașului ca într-un cadru cinematografic: trecutul și prezentul care este, deja, viitor.
Dorin Ștefan a gândit pentru bucureșteni un ”cotlon urban”
Cele două clădiri trăiesc împreună în pace și armonie, de parcă dintotdeauna au fost așa. Timpul lor se întrepătrunde, iar spațiul dintre ele ne aparține nouă, orășenilor. Pentru că acolo, în piațeta cu multe cafenele boeme de la parterul clădirii de birouri, poți să simți că Urbanitatea este o stare. Dorin Ștefan i-a dat și un nume acestui spațiu: cotlon urban. Sticla, Noul nu încalecă Vechiul, casa monument rămâne în prim plan. Este un loc instagramabil, memorabil, la care turiștii vin să facă fotografii.
“Doar Timpul poate să înregistreze, nu noi”
Dorin Ștefan: “ Oromolu, domnul Oromolu care a fost la un moment dat Guvernatorul Băncii Naționale și-a făcut această casă, dar încă de la început ideea a fost ca această casă să fie una de reprezentare, și nu o casă în care să trăiască. Nici nu a trăit vreodată în ea, a folosit-o mult pentru astfel de întâlniri în folosul interesului pe care îl avea. Până în 1947, în clădire a funcționat Asociația de Prietenie Româno-Americană. Până în timpurile recente a avut această funcție de reprezentare și, inclusiv în curte, cobora lumea, curtea era o extindere a întâlnirilor din casă. De aceea, acest spațiu public care a apărut este în memoria timpului, pentru că doar Timpul poate să înregistreze, nu noi. Memoria timpului a făcut ca acest loc sa aibă densitatea unui spațiu cu Trecut, nu numai cu Prezent”.
Casa a fost bombardată, naționalizată, distrusă și arsă, până când a renăscut din propria ei cenușă
Se întâmpla în anul 1926. Atunci Vila Oromolu a fost ridicată de arhitectul Petre Antonescu pentru fostul guvernator al Băncii Naționale, Mihai Oromolu. 1922-1926 sunt anii în care Oromolu a dirijat finanțele țării. Pe lângă reședințe private, lui Petre Antonescu îi datorăm și multe construcții publice monumentale: Arcul de Triumf, Palatul Kretzulescu (ăla minunat de pe Știrbey Vodă, de lângă Cișmigiu), Banca Marmorosch Blank, Facultatea de Drept, până și Primăria Capitalei. În 1944, Vila Oromolu a fost bombarbată, iar în 1956 a venit naționalizarea comunistă peste ea și a trecut în administrarea statului.
Vila a fost integrată într-un complex de birouri cu cafenele și piațeta publică la parter
În anul 1994, casa a fost retrocedată moștenitorilor de drept și, după multe vânzări și revânzări, a intrat într-un declin total. Terenul ei de 4500 de mp era extrem de tentant, așa că în anul 2009 a luat foc sau i s-a dat foc, încă nu este clar nici până astăzi de ce a ars. Într-un sfârșit, a ajuns la grupul NEPI Rockcastle, în contul unei datorii pe care ultimii proprietari (Compania Avrig 35) o aveau la fondul de investiții sud-african. Proiectul arhitectural a fost realizat de Dorin Ștefan și a presupus restaurarea vilei și integrarea ei într-un pavilion de birouri compus din parter și trei etaje, cu cafenele la parter, într-o piațetă publică.
B365: Avem la Casa Oromolu doi arhitecți: Petre Antonescu și Dorin Ștefan. Vechi lângă Nou. Eclectic lângă modern. Cărămidă lângă sticlă curbată.
Dorin Ștefan: “Casa Oromolu este un caz atipic. A fost bombardată în 1944, a dispărut destul de mult din ea, toată partea nordică a fost distrusă. Ca atare, în anii 50, când a fost refăcută, intervențiile s-au făcut după o anumită gândire. Nu s-a mai refăcut mansarda, iar tot acel acoperiș gândit de Petre Antonescu a fost simplificat, modificat. Când noi am făcut studiul istoric și am avut discuții la Comisia de Monumente s-a luat decizia ca intervenția să fie în spiritul celei făcute în anii ’50. Deci, să nu ne întoarcem la proiectul lui Petre Antonescu. Ar fi fost și enorm de greu, nu mai aveam nici informație, nici materiale și ar fi fost mult mai riscant” .
Dorin Ștefan: Și atunci am rămas cu imaginea din anii 50, cu un acoperiș care este atipic pentru casa gândită de Petre Antonescu. Mai mult, văzând că de fapt, acoperișul iese dintr-o discuție de restaurare, am fost la Ministerul Culturii, la Comisie și le-am spus că am descoperit o terasă în pod care făcea parte din vechiul pod. Avea un atic în față în care bătea vechiul acoperiș cu elemente sculpturale, arăta superb. Când am dat jos tot acoperișul și am văzut ce interesant este, și ce terasă se deschide spre B-dul Aviatorilor, am zis: uite vă propun această formă, în așa fel încât dacă tăiem din acoperiș creăm această terasă care pune în valoare de fapt tot aticul și toată decorația, toate elementele decorative, volumetrice și sculpturale. Și au înțeles, au fost de acord”.
„Este o intervenție de combinare a modernului cu restaurarea”
Dorin Ștefan: “Pentru mine casa a renăscut prin faptul că am scos lumina elemente care altfel ar fi fost înfundate într-un acoperiș, care nu mai putea să fie acoperișul inițial. Și atunci facem o discuție pe o lucrare atipică. Aici ar trebui să înțelegem și să înțeleagă și cititorii că nu putem da exemplu o astfel de intervenție pentru că este atipică într-un caz atipic. Sigur că este o intervenție de combinare a modernului cu restaurarea. Eu zic că este o întâlnire fericită într-un caz atipic”.
“Văd orașul într-o evoluție și în interiorul acestei evoluții fiecare moment se regăsește cu specificul ei”
Dorin Ștefan: “Acesta este felul în care eu gândesc și felul în care eu văd orașul. Îl văd într-o evoluție și în interiorul acestei evoluții ar trebui ca fiecare moment să se regăsească cu specificul său. Eu nici nu mă bag și nici nu sunt pregătit să fac o restaurare perfectă a unei clădiri existente. De aceea, mă bag în acele lucrări în care pot, și îmi permite existentul, să aduc elemente din timpul meu. Ca gândire, ca materiale, ca mod de a privi lucrurile”.
“Vila Oromolu are o modelatură, o eleganță extraordinară”
B365: Ați găsit o casă arsă, afumată. Ce ați păstrat din elementele originale?
Dorin Ștefan: “Partea de fațadă dinspre B-dul Aviatorilor și înspre Piața Victoriei am putut să o refacem în întregime, cu tot ce are. Are o modelatură și o eleganță extraordinară. De câte ori trec pe acolo, sunt plăcut impresionat când văd cât de elegantă este această fațadă și cât de simplă este într-un fel, în comparație cu alte lucrări semnate de Petre Antonescu. Este o lucrare eclectică, are și elemente de neoclasic, art deco, art nouveau, le-a adus pe toate într-o curățenie și o armonie extraordinare. Are un brâu superb care împarte fațada într-o proporție armonică. Am trecut de zeci de ori pe lângă acea casă, mi-a plăcut mereu, așa îmbătrânită cum era, cu patina ei”.
“Există o anumită vibrație și o bucurie a unei arsuri care se citește printr-o grijă”
B365: Ați vrut la Casa Oromolu să păstrați inclusiv arsura.
Dorin Ștefan: “Da, exact, nu am vrut să estompez complet arsura. Și atunci, cu restauratori extraordinari, am reușit să dăm acea transparență. Să nu mai fie durerea, să dispară durerea din arsură, dar să fie adusă la lumina. Și atunci există o anumită vibrație și o bucurie a unei arsuri care se citește printr-o grijă. E aproape ca o rană îngrijită în care se mai vede puțin cicatricea, dar este o cicatrice care aduce o frumusețe în plus și nu aduce un minus”.
B365: Clădirea de birouri a fost armonizată într-un “cotlon urban” cum spuneați..
Dorin Ștefan: “Mi-a plăcut această idee de cotlon urban. De ce? Pentru că acel spațiu există, în spatele vilei Oromolu mai există ceva din două curți, două grădini dintr-un vechi parcelar, erau o serie întreagă de spații uitate. Adesea, un cotlon este un astfel de spațiu uitat și atunci n-am vrut să se piardă această idee de cotlon, ci înconjurul casei existente am vrut să-l facem printr-o astfel de acoladă. O acoladă care ar trebui să fie o metaforă în timp a ideei de cotlon și a ideii de spațiu inițial care susținea într-un fel grădina casei, și în același timp, are și o utilitate pe care noi acum am adus-o în anul 2000”
B365: Cum reușiți, este ceva important fiind vorba de o clădire de birouri, cum reușiți să armonizați funcationalitatea ei cu arhitectura modernistă, avangardistă în care dvs credeți și pe care o exprimați?
“NEPI Rockcastle a vrut să participe la o clădire reprezentativă”
Dorin Ștefan: “Aici am dat și peste un comanditar care a înțeles și care a vrut să participe la o clădire reprezentativă, NEPI Rockcastle. I-a interesat ca ceea ce fac aici, într-o zona atât de centrală, atât de importantă, lângă Guvern, în Piața Victoriei să fie o lucrare reprezentativă, chiar dacă a costat destul de mult, în comparație cu o clădire utilitară, deci au fost băgați bani serioși. Pentru că ei ar fi putut foarte bine să pună un gard și tot spațiul acesta să fie unul privat. Au înțeles ca la parter să avem numai spații publice, mici cafenele și sunt multe. Am ținut mult să nu avem un singur restaurant, să avem multe puncte care să creeze interes și să fie acea împărțire a interesului”.
“NEPI care face afaceri fructuoase în România era dator moral către această țară să facă ceva și în folosul comunității”
Andrei Radu, Development Director NEPI, Project Managerul care a coordonat aceasta dezvoltare: “Pentru NEPI, Vila Oromolu, privită in izolare, nu a fost un proiect rentabil din punct de vedere financiar. Indicele de rentabilitate pentru acest proiect este departe de indicii cu care noi, în mod normal, dezvoltăm. Nici nu am pierdut bani, dar am fi putut să facem cu totul și cu totul altceva cu acești bani, sa ii investim mult mai eficient. Pentru NEPI, și jos pălăria din acest punct de vedere pentru șefii si investitorii noștri, care nu sunt români, acesta a fost un proiect Flagship. NEPI, care face afaceri prospere în România, are o obligație morală către această țară să facă ceva în folosul comunității. Tocmai de aceea am făcut acest proiect pentru patrimoniul Bucureștiului. Una dintre condițiile clare ale CEO-ului nostru pentru dezvoltarea proiectului a fost ca imobilul restaurat să fie public, orice om de pe stradă să poată avea acces înăuntru, să vadă și să simtaăcum istoria se poate îmbina atât de frumos cu modernul. Este un proiect reprezentativ, de care sunt mândru. Dacă o să mă laud vreodată băiatului meu cu ce am făcut in viață, ca și constructor, în mod sigur o să mă laud cu acest proiect și nu cu unul dintre zecile de mall-uri sau de clădiri de birouri obișnuite, la construcția cărora am participat”.
Restaurarea a costat 2.800.000 de euro
B365: Care au fost provocările? Cât de complicată a fost restaurarea?
Andrei Radu: “La orice proiect dezvoltat în țara asta, în general, cele mai mai provocări țin de obținerea aprobărilor. În cazul restaurarii unei clădiri monument, lucrurile devin exponențial mai complicate. Procedurile de autorizare durează enorm, sunt greoie, trenante”.
“Asta este problema clădirilor de patrimoniu: costă foarte mult restaurările, iar aprobările sunt foarte dificil de obținut”
B365: Ați primit Vila Oromolu în contul unei datorii?
Andrei Radu: “Această proprietate a fost dobândită de catre grupul Nepi Rockcastle in cadrul unei tranzacții mai complexe, poate nu ar fi fost cumparată in alte circumstanțe dată fiind lipsa de rentabilitate a proiectelor de acest gen. Aceasta este problema clădirilor de patrimoniu: restaurările sunt extrem de costisitoare, aprobările sunt foarte dificil de obtinut și, din acest motiv, din punct de vedere business, nu reprezinta o investiție rentabilă și, deci, nici una atractivă. Ceea ce este o mare pierdere pentru noi toți, pentru interesul public. Investitorii sunt reticenți să restaureze clădirile de patrimoniu, pentru că sunt o multitudine de condiții impuse de autorități atât pentru restaurare, cât și pentru folosire si exploatare, condiții care necesita timp, fară a mai lua in calcul si timpul pierdut cu autorizarea. Mai mult decat atât, costurile unei restaurari pot ajunge si la 6000 de euro/mp, asadar cu mult mai mult decat alte investiții in domeniul privat. Rezultatul este lipsa de interes a investitorilor pentru astfel de proiecte. Rezultatul este că în București sunt sute de clădiri de patrimoniu părăsite și nu sunt intreprinse măsuri concrete pentru a schimba aceasta situație”.
“Statul spune: nu mă interesează cât costă restaurarea”
Andrei Radu: “ Adesea business-ul clădirilor de patrimoniu din București în ultimii 30 de ani constă in achiziția de clădiri istorice pentru valoarea terenurilor pe care acestea sunt edificate, cu speranța că aceste cladiri iși vor pierde stabilitatea in timp și, eventual, se vor prăbusi, deschizandu-se astfel oportunități spre investiții mult mai rentabile. Autoritățile nu sunt interesate de componenta financiară și de rentabilitatea unei clădirii istorice, insă aceste aspecte sunt esentiale pentru investitorii privați atunci când este evaluată o oportunitate de investiție Asadar, cât timp autoritatile nu incurajează astfel de investitii, ci din contra, tot procesul birocratic impus descurajează potențiale investitii, este evident ca restaurarea cladirilor de patrimoniu nu poate lua amploare in piața din Romania. Parteneriatul public privat ar putea fi o soluție”.
Andrei Radu: “ Deși se dezbat numeroase propuneri pentru salvarea patrimoniului, nu s-au luat prea multe măsuri concrete. Statul are dificultatea că nu poate egala nici disponibilitatea financiara, nici experiența si nici specializarea unui investitor privat care dispune de specialiști in domeniul investițiilor imobiliare. Si, cu toate acestea, deși investitorii ar fi dispuși să angreneze toata aceasta experiență și toți acești specialiști, atunci cand astfel de proiecte sunt demarate, implicarea in și colaborarea in cadrul unor astfel de proiecte nu este facilă.
“Planul era să facă aici un bloc de birouri P plus 15, 20 de etaje”
Andrei Radu: “Casa a avut nenumărați proprietari incepand cu anii ’90, atunci când urmașii lui Oromolu au recuperat cladirea și au vândut-o. Inainte ca NEPI Rockcastle sa achiziționeze Vila Oromolu, planul fostului proprietar era să construiască o cladire de birouri P plus 15, 20 de etaje. Norocul casei l-a reprezentat amplasarea acesteia, chiar lângă Guvern, iar unul dintre criteriile pentru o potențială construcție in zonă era respectarea regimului de inălțime impus de clădirea Guvernului, din motive de securitate pentru guvernanți. Acesta a fost norocul Casei Oromolu, care daca ar fi fost câteva numere mai incolo, probabil ar fi avut altă soartă decât cea de astăzi”.
“Clădirea a ars, dar fiind din căramidă a ars numai tâmplăria”
Andrei Radu: “Casa a fost ocupată de numeroși oamenii ai străzii, care au venit singuri sau au fost aduși. In acea perioadă clădirea a luat foc, cu oamenii străzii înăuntru, iar folclorul urban spune că aceștia au fost plătiți pentru a incendia clădirea. Imobilul a ars, dar fiind din cărămidă, a ars numai lemnăria, geamurile, ușile, parte din acoperiș. Rezultatul a fost efectiv afumarea clădirii, care era neagră toată, dar s-a incăpățânat să rămână in picioare. Incendiul a provocat un mare scandal si dupa interventia ONG-urilor, au fost luate măsuri superficiale de securizare, anume acoperirea ferestrelor cu lemn”.
“Tehnic, întregul proiect a fost o provocare”
Andrei Radu: “A durat cinci ani de când am preluat proprietatea și până când am deschis clădirea către public. Dintre acești cinci ani, trei au trecut pana la obținerea autorizațiilor. Contractul arhitectului Dorin Ștefan a fost axat pe restaurarea acestei case și ridicarea clădirii de birouri de lângă, retro cortina pentru business. Provocarea majora au fost documentele solicitate de autorități, și nu atât documentele, cât oamenii responsabili pentru emiterea lor. Dorin Ștefan este un arhitect cu viziune, viu, un om cu determinare, și impreună am reușit să depășim toate obstrucțiile birocratice pe care le-am intâmpinat. Inclusiv din punct de vedere tehnic proiectul a fost o provocare. Casa a trebuit consolidată complet, nu avea fundație în adevăratul sens al cuvântului, a trebuit subzidită de jur împrejur, iar pentru asta s-au realizat săpături de aproximativ doi metri în subsol pentru a putea ajunge la nivelul de fundație al clădirii. Si acesta este doar un exemplu din multitudinea de provocări tehnice pe care le-am intâmpinat in procesul de execuție.”
Miercurea viitoare, partea a doua a acestui material. Arhitectul Dorin Ștefan vorbește despre inovațiile tehnice de care s-a folosit în proiectul Aviatorilor 28, despre sticlă, transparență, un vis de arhitectură hypermodernă înfăptuit și indeplinit.
“Make Bucharest Great again”, proiectul B365.ro susținut de Promenada Mall și Mega Mall, parte din grupul NEPI Rockcastle, vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București, dar vă prezintă si proiecte de arhitectură inovatoare, moderne, revoluționare. Ce am mai scris se află aici:
- Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
- Cea mai râvnită și mai vânată vilă de pe Șoseaua Kiseleff din București mai are puțin și crapă. Și o miză de 5000 de metri pătrați
- Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
- “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele
- În Piața Victoriei, fix lângă Guvern, era cândva Palatul lu’ Beizadea Vițel sau “Prăjitura din Capul Podului”, o clădire senzațională din București în care își aveau biroul Ionel Brătianu și Titulescu
- Make Bucharest Great Again. Cele mai spectaculoase restaurări de clădiri de patrimoniu din București. Azi, o bijuterie: Casa Budișteanu
Cele mai noi articole
