ESENTIAL

Lupta pentru UN LOC DE PARCARE în Capitală. Ce spune MAI despre regulamentul de ridicare a maşinilor

În prezent, în București, există peste un milion şi jumătate de maşini, iar locurile de parcare nu depășesc numărul de 250.000, 90% dintre acestea fiind parcări rezidențiale.

În plus, zilnic, peste 400.000 de maşini vin şi pleacă din Capitală şi aproape fiecare dintre aceşti şoferi căuta un loc de parcare în Bucureşti. Specialiștii spun că problema ar putea fi rezolvată dacă toate intrările în oraş ar beneficia de noduri intermodale, adică de parcări legate de liniile de autobuze, tramvaie, troleibuze sau metrou. În acest mod, cei care locuiesc în afara Capitalei pot veni cu maşinile la periferie, ca apoi să le lase într-o parcare sigură ca într-un final să își continue călătoria cu un mijloc de transport în comun. Astfel, la intrare dinspre DN1 ar fi trebuit să fie prima parcare de tip park and ride din Capitală, însă proiectul a rămas doar la stadiul de organizare de şantier, chiar dacă trebuia inaugurat în 2016. 

Şoferii bucureșteni au ajuns să își parcheze mașinile în cele mai bizare locuri, iar orice spațiu liber devine automat un loc de parcare inedit care trebuie folosit.

Pornind de pe Bulevardul Lascăr Catargiu, până la Romană, Piaţa Iancului, Unirii sau Sălăjan, şoferii încearcă din răsputeri să găsească un loc de parcare şi de multe ori încalcă normele în vigoare, iar unii şi limita bunului simţ.

Piaţa Unirii, punctul zero al Capitalei, este plin de exemple de şoferi care ar face orice pentru un loc de parcare. De la şoferi care aleg umbra copacilor din parc, până la automobilişti care parchează in spatele staţiei de autobuz sau în staţia de taxi.

 De asemenea, în Piaţa Romană, numeroşi şoferi au ales să îşi parcheze maşinile chiar pe aleea de lângă metrou.

Piaţa Iancului nu scapă nici ea de şoferi care parchează chiar în faţa unei treceri de pietoni sau în intersecţie.

La Universitate, un şofer şi-a lăsat maşina în stradă, foarte aproape de o trecere de pietoni.

Zona Dristor nu scapă nici ea de aglomeraţia de maşini, iar şoferii ajung să îşi parcheze maşinile pe trotuare

În zona Sălăjan, mai mulţi şoferi îşi lasă maşinile în mijlocul intersecţiei.

Pe Bulevardul Lascăr Catargiu maşinile sunt lăsate pe trotuare sau chiar pe străzile adiacente.

REGULAMENT PENTRU RIDICAREA MAŞINILOR

În luna aprilie, Guvernul a fost obligat printr-o decizie a instanţei, dată în urma demersurilor făcute de Primăria Sectorului 1, să adopte, în regim de urgență, un regulament de ridicare a mașinilor parcate neregulamentar.

Deşi hotărârea judecătorească nu era definitivă, Primăria Sectorului 1 spera să se adopte rapid acest regulament, pentru „decongestionarea traficului și siguranța pietonilor”. Curtea de Apel București, prin sentința civilă nr.1173/07.04.2016, obliga Guvernul României să adopte, în regim de urgență, regulamentul de ridicare a mașinilor parcate neregulamentar.

Ministerul Afacerilor Interne era obligat, potrivit deciziei instanţei, ca, în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești, să elaboreze procedura de ridicare a mașinilor oprite/staționate neregulamentar pe partea carosabilă a drumurilor publice, așa cum este prevăzută la art. 64 și art. 97 alin 1 lit. d) și alin. 6 din Ordonanța de Urgență a Guvernului României nr. 195/2002 republicată. Totodată, Curtea de Apel București obliga Guvernul României ca, în termen de 30 de zile de la comunicarea proiectului de reglementare întocmit de Ministerul Afacerilor Interne, să adopte regulamentul de ridicare a mașinilor parcate neregulamentar pe partea carosabilă.

Guvernul a anunţat, la acel moment, că nu va ataca decizia instanţei. Într-un răspuns transmis B365.ro, Ministerul Afacerilor de Interne precizează că nu a elaborat regulamentul întrucât nu i-a fost comunicată decizia de către instanţă, deci nu este încă definitivă, astfel că momentul reînceperii ridicării mașinilor este incert.

Prin hotărârea nr. 1173/2016 din 07.04.2016, Curtea de Apel București obligă MAI ca, în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti, să elaboreze proiectul de reglementare a procedurii de aplicare a măsurii tehnico-administrative constând în ridicarea vehiculelor oprite/staţionate neregulamentar pe partea carosabilă a drumurilor publice, prevăzută la art. 64 şi art. 97 alin. 1 lit. d) şi alin. 6 din OUG nr. 195/2002 republicată.

Menționăm că hotărârea încă nu a fost comunicată MAI, iar aceasta poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la data comunicării. În consecință, la acest moment nu putem vorbi de o hotărâre definitivă, de la care să curgă termenul de 30 de zile impus de instanță. În context, după comunicarea hotărârii, MAI va analiza considerentele Curții de Apel București, urmând ca în raport de acestea să propună măsuri adecvate cu privire la ridicarea vehiculelor oprite/staționate neregulamentar pe partea carosabilă a drumurilor publice„, au explicat reprezentanții Ministerului Afacerilor de Interne pentru B365.ro

REPLICA DE LA GUVERN

Cătălin Drulă, consilierul premierului Cioloş, pe probleme de infrastructură, spune însă că „există o rezistență la nivelul M.A.I. în a face orice pas în acest sens”.

Pe 20 ianuarie vorbeam despre regulamentul pentru ridicarea mașinilor pe care guvernul trebuie să-l adopte. Era vorba de o obligație în sarcina guvernului statuată chiar într-o decizie a Înaltei Curți din 2015. Dincolo de aspectul de restanță legislativă însă, era vorba și despre a oferi poliției un instrument pentru menținerea ordinii publice. Citam atunci faimosul caz al mașinii care a blocat 10 autobuze lîngă Ateneu și poliția îl căuta pe proprietar prin restaurante pentru că alt mijloc de a interveni nu avea.

Știu toate aspectele controversate ale ridicării mașinilor. Pornite mai ales de la metodele de tip „Vestul sălbatic” cu care a fost aplicată în anii 2009-2010. Știu și că nu sunt locuri de parcare legale pentru toate mașinile din marile orașe. Dar asta nu înseamnă că nu mai trebuie ridicată nicio mașină niciodată. Am ajuns la situații absurde cînd 10 autobuze așteaptă după o mașină parcată aiurea. Avem copii care merg la școală pe stradă pentru că trotuarele au mașini pe ele, expunîndu-se la a fi loviți de mașini. Avem mămici cu cărucioare sau bătrîni care se expun accidentelor pentru că trecerile de pietoni sunt blocate de mașini parcate ilegal. De altfel, avem morți clar identificați cu această cauză (vizibilitate la trecerea de pietoni obturată de autovehicul staționat ilegal), dar cazurile nu au fost mediatizate, ci mai degrabă mușamalizate. Așadar, vorbim de un instrument necesar. Cum este el aplicat – cu responsabilitate, cu măsură, în sprijinul cetățeanului, sau nu, depinde de Poliție și de primării.

Din 20 ianuarie am depus eforturi constante pentru a rezolva această problemă. Am avut întîlniri cu responsabilii din Ministerul Afacerilor Interne și Poliție, am trimis emailuri, am scris minute, am dat telefoane. Între timp, la începutul lui aprilie a apărut și o hotărîre a Curții de Apel București care obligă guvernul să emită acest regulament de ridicare și să pună în aplicare decizia Înaltei Curții. Adică instanța obligă guvernul să-și facă treaba.

Din păcate, totul a fost în zadar pînă acum. Există o rezistență la nivelul M.A.I. în a face orice pas în acest sens. Iar o rezistență a M.A.I., cel puțin în acest guvern, se dovedește un zid (aproape) de netrecut. Lucrurile sunt clare, oamenii știu ce au de făcut: trebuie să inițieze un proiect de Hotărîre de Guvern care să rezolve problema (și să îndeplinească decizia unei instanțe). Dar nu vor.

Imaginea copilașului care merge cu ghiozdănelul în spate la școală, pe stradă pentru că pe trotuar nu se poate, cu mașinile vîjîindu-i pe la ureche, nu-mi dă pace. M-am simțit obligat să ofer aceste lămuriri și dacă am ajuns să le fac publice înseamnă că ceva este complet disfuncțional în felul cum unele instituții își servesc misiunea și pe cetățean.”, a scris Cătălin Drulă pe Facebook. 


Recomandarile noastre

Parteneri

Back to top button