Lucrările „ascunse” de la Piața Sudului

de:
07 dec. 2015
0 Afișari
Lucrările „ascunse” de la Piața Sudului

Reţeaua de canalizare a Bucureştiului numără 2100 de kilometri. Asta fără să punem la socoteală reţeaua de apă potabilă, cea de gaze sau cablurile de electricitate sau internet. Sub Bucureşti există un adevărat păienjeniş, care precede un tipar bine stabilit: infrastructura rutieră şi pietonală. Odată instalate, la aceste reţele se mai poate ajunge cu greu, mai ales ca pentru a excava este nevoie de mult mult timp, bani şi mai ales răbdare din partea bucureştenilor.
La Piața Sudului, acolo unde se lucrează la pasajul subteran menit să decongestioneze traficul rutier pe principala cale de acces către cartierul Berceni și orașul Popești-Leordeni, se află un important nod de rețele de infrastructură din Sudul Capitalei. Printre acestea se numără și rețeaua canalizare, care a fost proiectată și executată în 1957. La vremea respectivă Bucureștiul număra aproape 1,2 milioane de locuitori iar Sudul Capitalei figura în schițele autorităților comuniste ca zonă industriala. Ulterior, s-a luat decizia ridicarii așa-numitor „cartiere-dormitor”.
Pe lângă lucrările propriu-zise la pasajul rutier, care ar trebui finalizate până la 31 decembrie, în paralel s-a lucrat și la devierea si modernizarea rețelei de canalizare. Vechea retea de canalizare, complet depășită de boom-ul imobiliar din Sudul Bucureștiului, a fost deja inlocuita cu ajutorul tehnologiei de microtunelare, similara executiei galeriilor de metrou, care a substituit închiderea completă a traficului rutier și pietonal din zonă. „Tehnologiile folosite aşa-zise „no dig”, sunt inspirate din tehnologii minereşti. Cu timpul, în oraşe a apărut nevoia de tuneluri subterane pentru lucrari edilitare, în special pentru liniile de metrou şi atunci tehnologiile au început să se modernizeze şi să capete mai multă calitate şi precizie ca foraj orizontal. Astfel de tehnologii au început să fie dezvoltate şi folosite in zone aglomerate de trafic si retele edilitare (n.r. – conducte de gaze, cabluri electrice etc.) unde s-a dovedit de la inceput in unele situatii a fi unica soluţie acceptabila. De exemplu, ce-ar însemna astăzi să mai lucrăm în săpătura deschisă pe Bulevardul Magheru?”, explică pentru B365.ro directorul adjunct al ApaNova, Epsică Chiru.

Lucrările de canalizare prin tehnologia „no-dig” au constat în montarea a două tronsoane de canalizare, cu diametre de 80 de cm, de-o parte si de alta a peretilor viitorului pasaj rutier, pe direcția str. Vasile Nițu – Calea Văcărești. Lungimea celor două tronsoane este de aproape jumatate de kilometru iar costurile au fost pe masura: peste un milion de euro. „Avand in vedere zona extrem de aglomerata cu infrastructura edilitara, pasajul rutier si circulatia auto intensa care nu a putut fi sistata total, precum si amplasamentul canalului colector la o adancime de 12 metri, am apelat la tehnologia de microtunelare”, spune directorul adjunct al ApaNova, Epsică Chiru.

Echipamentele de foraj folosite sunt o copie mai mică a celor utilizate pentru executia tunelelor de metrou din Drumul Taberei şi folosesc aproape aceeaşi tehnologie. Tehnic vorbind, metoda de microtunelare presupune efectuarea de operații ciclice: tuburile sunt introduse prin impingere, unul după altul, prin puțul de lansare spre puțul de scoatere fara a deranja traficul si structura edilitara existenta.

Pe lângă faptul că pot fi folosite în zone aglomerate, miniTBM-urile(Tunnel Boring Machine) pot fi folosite si în zone unde planurile reţelelor subterane sunt incorecte. „Georadarul, atasat echipamentului de foraj, are avantajul că ne dă coordonatele de miscare a capului de foraj, coordonate prestabilite prin proiect. Ne arată pozitia forajului in raport cu lungimea totala a retelei, care este digitalizată în AutoCad (n.r. – software pentru proiectare), pe un monitor. Georadarul indică orice obstacol, pentru că este posibil ca în planuri să fie indicata pozitia unor retele , iar in pamant sa existe alte obstacole. In aceasta situatie, putem reconfigura traseul forajului”, continuă directorul. Prima dată, acest echipament a fost utilizat în Capitală în urmă cu mai bine de cinci ani, cu eforturi financiare consistente în zona de Nord a Capitalei, pe DN1, precum si pe soseaua Alexandriei, str. Dantelei şi str. Garoafei acolo unde a fost modernizata reţeaua de canalizare.

O nouă magistrală de canalizare pe Șos. Olteniței

Pe lângă lucrările aferente pasajului rutier de la Piața Sudului în zonă au loc și lucrări ample complementare bunei funcționări a principalei magistrale de canalizare a Bucureștiului – Caseta de Ape Uzate de sub râul Dâmbovița. Investiția, estimată la 3,9 milioane lei, constă în execuția unui canal interceptor, cu diametrul de 2,4 metri, în lungul Șoselei Olteniței, între Bulevardul Constantin Brâncoveanu și Lunca Bârzești. „Aceasta are ca scop preluarea unui debit cât mai mare de ape pluviale și transportarea acestuia în avalul Casetei de Ape Uzate, degrevând zona centrală a orașului amenințată de inundații la ploile mari”, mai spune Epsică Chiru. Concret, apele pluviale din zona bulevaduluiConstantin Brancoveanu, din Sectorul 4, vor ocoli Centrul Capitalei și vor fi deversate în caseta de ape Uzate în zona Vitan-Bârzești și nu în zona Timpuri Noi. „Lucrările la acest canal interceptor sunt în derulare, la o adâncime de aproape 10 metri, și folosim aceași metodă a microtunelări. Ca o consecință directă, în zona menționată, circulația rutieră se desfășoară fără restricții”, conchide directorul adjunct al ApaNova.
Utilizarea unor astfel de echipamente în oraşe precum Bucureştiul mai are un avantaj: timpul de intervenţie asupra unei lucrări scade la un sfert. Astfel de echipamente mai sunt folosite în oraşe aglomerate din state precum Marea Britanie, Franţa, India, Brazilia, China sau Statele Unite ale Americii.

 

Cookies