Oamenii sunt avertizați că trebuie să fie vigilenți și să nu cadă plasă acestor escrocherii romantice al căror număr crește în luna februarie, când sunt celebrate sărbători precum „Ziua îndrăgostiților” și „Dragobetele”.
DNSC și ING atrag atenția asupra acestor tipuri de înșelătorii.
Nu de puține ori am auzit povești despre o doamnă sau un domn care s-au îndrăgostit pe internet, au trimis sume de bani persoanei iubite, ca mai apoi să realizeze că au fost prada unor înșelăciuni „romantice”.
Cum în februarie este celebrată iubirea, numărul acestui tip de înșelăciuni a început să crească, existând tot mai multe persoane care cad în plasa hoților de pe internet.
În acest context, DNSC și ING trag un semnal de alarmă și îi informează pe oameni la ce trebuie să fie atenți ca să nu fie păcăliți, conform News.ro. Cetățenii sunt informați că printre identitățile pe care escrocii și-le însușesc cel mai des se numără:
Acești șarlatani aleg ca victime persoanele vulnerabile emoțional precum cei singuri, divorțați sau văduvi. De asemenea, o țintă ușoară sunt și seniorii, în special pentru că sunt mai puțini învățați cu pericolele din mediul online.
De asemenea, aceștia își îndreaptă atenția către persoane care să aibă deja un venit stabil și să dispună de sume de bani pe care să le trimită.
Atacatorii sunt activi atât pe platformele de dateing, cât și pe rețelele sociale, fiind dispuși să facă toate eforturile pentru a crea o legătură strânsă cu victimele și a le face să se îndrăgostească. Cu toate astea, scopul lor este de a fura banii victimelor, nicidecum de a găsi un partener de viață.
După stabilirea relației și crearea unui sentiment de apropriere și încredere, invariabil, apar cererile de ajutor financiar.
Frecvent, sunt invocate urgențe de sănătate, accidente, conturi bancare blocate sau documente pierdute, adică diferite situații dramatice, care necesită întotdeauna bani. Astfel, militarul în misiune poate solicita bani pentru a se întoarce acasă sau pentru a accesa o sumă mare de bani blocată într-un cont bancar sau într-o țară străină.
Sau poate este o personalitate publică care a suferit un accident grav. Sau un antreprenor de succes care a avut o problemă neașteptată în timpul unei călătorii de afaceri și cere un împrumut temporar, cu promisiunea de a restitui suma în cel mai scurt timp. Indiferent de povestea creată, ea este mereu presărată cu ghinioane sau accidente suspecte, care trebuie să reprezinte importante semnale de alarmă, afirmă Alin Becheanu, head of Faud Monitoring & Prevention, ING Bank România.
Pentru a face aceste povești să pară cât mai reale, escrocii apelează deseori la documente false. Aceștia le trimit victimelor acte de identitate, bilete de avion, contracte sau chitanțe pentru a explica sumele de bani cerute.
Pentru a veni în ajutorul bucureștenilor, și nu numai, ING și DNSC au transmis o serie de sfaturi utile pentru persoanele vulnerabile. Iată sa ce trebuie oamenii să facă pentru a nu cădea în plasă: