ARHIVA B365

Liviu Dragnea, citat joi la Înalta Curte de Casație și Justiție

Președintele executiv al PSD se va prezenta la un nou termen în dosarul Referendumului. 

Dragnea a fost trimis în judecată de DNA în octombrie 2013, în dosarul privind referendumul din 2012, fiind acuzat că, în calitate de preşedinte al CJ Teleorman, şi-ar fi folosit autoritatea şi influenţa pentru a obţine o prezenţă de minimum 60 la sută la vot, care să garanteze validarea scrutinului.

În Dosarul Referendumul există deja câteva persoane condamnate. În iulie 2014, judecătorii Curţii Supreme au condamnat la închisoare cu suspendare două persoane, pentru ca după doar două săptămâni, doi preşedinţi de secţii de votare să fie condamnaţi la închisoare cu executare pentru fraudă electorală, o premieră în România.

Pe 24 octombrie 2014, peste 100 de persoane – din județele Vrancea, Gorj și Teleorman – au fost aduse în Capitală cu autocare însoțite de mașini ale Poliției și Jandarmeriei pentru a fi audiate în calitate de martori în Dosarul Referendumului. Și la termenul procesului din 3 septembrie, 12 persoane, majoritatea în vârstă, cu domiciliul în județul Teleorman, au fost aduse cu mașinile Poliției.

Potrivit DNA, în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizării și desfășurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influența și autoritatea sa în partid în scopul obținerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianța politică din care făcea parte formațiunea reprezentată de inculpat, și anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obținute în alte condiții decât cele legale.

În acest sens, potrivit procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influență în virtutea funcției pe care o deținea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.

„Ca un prim pas, Liviu Dragnea, în calitate de secretar general al partidului pe care îl reprezenta, dar și de coordonator al campaniei electorale, a emis două adrese, la 12 și 13 iulie 2012, destinate organizațiilor județene de partid, respectiv președinților și directorilor de campanie, dar și primarilor din țară ai acelui partid, adrese prin care, pentru obținerea participării la vot a alegătorilor, în proporție de 60%, li se solicita să ia măsuri incriminate de către Legea nr. 3/2000 (în fapt, promisiuni de foloase materiale în scopul de a determina alegătorii să voteze) și, de asemenea, să propună prefecților înființarea de secții de votare în stațiunile turistice, care nu sunt ele însele unități administrativ-teritoriale”, arată DNA.

În paralel, el a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine și recomandări legate de stimularea participării cetățenilor la vot prin mijloace interzise de lege către coordonatorii județeni de campanie/primarii/activiștii de partid, mai precizează DNA.


Recomandarile noastre

Parteneri

Back to top button